AHK România a lansat broșura Agri-Food Policy Brief, care reunește un set de propuneri de politici publice și soluții pentru stimularea industriei agroalimentare din România. Documentul este rezultatul unui efort comun al companiilor membre AHK România – firme producătoare de inputuri agricole, fermieri, retaileri – și Centrul Român de Politici Europene, Clubul Fermierilor Români, Alianța Industriei Semințelor din România, InfoCons și Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.
„Propunerile formulate în această broșură reprezintă un punct de plecare. Am dorit să lansăm în discuție publică acest document, în speranța că va fi preluat și integrat într-unul și mai bun sau chiar mai amplu”, a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK România. El a precizat că discuția legată de lanțul valoric din sectorul agroalimentar nu ar trebui să se concentreze doar pe teme legate de deficitul comercial: „Este nevoie de o perspectivă mai largă. Trebuie să dezvoltăm o strategie integrată, deoarece provocările nu sunt legate doar de un agent economic de pe lanțul valoric. Identificarea de soluții de-a lungul lanțului valoric agroalimentar, într-un proces de aliniere a mai multor actori, reprezintă principalul obiectiv și contribuția esențială a acestei publicații”.
Industria agroalimentară este una din industriile care poate să beneficieze de sprijin prin pachetul de relansare economică propus de Ministerul Finanțelor și aflat în dezbatere publică. „Înțelegem nevoia de procesare, înțelegem nevoia unui lanț scurt, de la fermă la raft. Am avut și discuții legate de anumite lucruri pe care ar trebui să le abordăm cu marii retaileri. Sunt lucruri pe care le-am putea face, dar ca să le facem, trebuie să înțelegem mai în detaliu mecanismul care astăzi este în piață și pe care, eventual, ar trebui să-l reglementăm”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Primului Ministru. El a precizat că o politică publică trebuie să fie cuprinzătoare și să aibă o aplicabilitate generală.
Evenimentul de lansare s-a realizat sub forma a doua dezbateri pe teme precum: „Politici publice, cooperare și inovare pentru un lanț de furnizare competitiv în sectorul agroalimentar” și „De la fermă la raft: cooperative, procesare locală și promovarea produselor românești”, la care au participat reprezentanți ai guvernului, senatului, Ministerului Agriculturii, ai asociațiilor profesionale, institutelor de cercetare, companiilor membre, cooperativelor agricole.
Autorii documentului Agri-Food Policy Brief susțin că agricultura și industria alimentară sunt ramuri ale economiei de importanță națională, deoarece asigură securitatea alimentară și reziliența economică. Cu toate acestea, actuala gestionare a domeniului nu mai răspunde adecvat provocărilor privind sustenabilitatea, competitivitatea, tehnologia și securitatea alimentară, fiind necesare schimbări de politici, în agricultură și în industria alimentară.
Experții au identificat cinci sectoare prioritare, precum și soluții pentru creșterea competitivității industriei alimentare: semințele și protecția plantelor, fermierii, cooperativele agricole, industria alimentară și food retail.
În sectorul „semințelor” se propune combaterea traficului ilicit de produse contrafăcute pentru protecția plantelor, precum și susținerea inovației, care să permită adoptarea noilor tehnici genomice. Acestea sunt capabile să genereze soiuri rezistente la stres climatic, hidric și la boli, să reducă utilizarea inputurilor convenționale, să asigure securitatea alimentară și să atingă obiectivele europene privind tranziția verde.
La sectorul „fermieri” soluțiile propuse vizează păstrarea competitivității produselor românești, prin acordarea de credite cu rambursare extinsă sau garanții dedicate. De asemenea, se are în vedere dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, care să includă proiecte de apă și agricultură integrate, ca soluție la problema irigațiilor inexistente.
Sectorul „cooperative agricole” necesită investiții dedicate. Acest lucru ar presupune ca următorul Plan Național Strategic pentru agricultură post-2027 să susțină înființarea de noi cooperative agricole prin facilitare comunitară, consiliere, crearea unui plan de afaceri și sprijin de know-how în perioada de start-up. Este nevoie de instrumente flexibile de garantare sau fonduri de risc partajat între stat și sectorul bancar.
Industria alimentară se confruntă cu lipsa de încredere a consumatorilor generată de percepția negativă asupra aditivilor folosiți în acest domeniu. Soluția propusă vizează informarea corectă a publicului cu privire la aditivii alimentari și rolul lor real, prin campanii publice susținute de parteneriate între autorități, școli și industrie. Rolul acestor informări este o mai bună înțelegere a diferenței dintre aditivii siguri și cei controversați.
O altă problemă a sectorului o reprezintă exportul cu preponderență a materiilor prime și importul de produse cu valoare adăugată ridicată, fapt care afectează echilibrul comercial. Soluția găsită se referă la identificarea nișelor-lipsă, către care să fie direcționați producătorii locali. Astfel, aceștia ar putea fi stimulați să se extindă și să își diversifice oferta către nișele deficitare, reducând dependența de importuri.
În sectorul „food retail” sunt necesare măsuri precum : reducerea costurilor administrative, prin standardizarea documentației de-a lungul întregului lanț agroalimentar, de la producție la retail, creșterea capacităților de export prin investiții, integrarea producției locale, valorificarea standardelor de calitate, promovarea coordonată a României ca destinație pentru investiții în industria agro-alimentară.
Existența cererii ridicate pe piața alimentelor procesate din România reprezintă un potențial semnificativ pentru sectorul local de producție și poate contribui la diminuarea deficitului, precum și la dezvoltarea industriei alimentare autohtone, spun experții.
În concluzie, autorii studiului arată că știința, cercetarea și educația reprezintă elemente-cheie în tranziția către un sector agroalimentar modern, bazat pe tehnologii avansate, biotehnologii, genetică de ultimă generație și mecanizare performantă. Actualizarea competențelor, adoptarea infrastructurilor moderne și integrarea inovațiilor emergente sunt condiții esențiale pentru creșterea productivității și consolidarea rezilienței sectorului.
Prin rolul său instituțional, AHK România sprijină dialogul dintre actorii relevanți ai sectorului și pune la dispoziție, prin companiile sale membre, orice formă necesară de sprijin.
