România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a implementa planificarea spațială pentru producția de energie din surse regenerabile conform Directivei revizuite privind energia regenerabilă (RED III) din octombrie 2023.
Cartografierea și desemnarea zonelor de accelerare (RAAs) pentru energia regenerabilă vor genera un impact semnificativ din punct de vedere socio-economic, prin atragerea de investiții substanțiale, crearea de locuri de muncă, transformările la nivelul comunităților locale și reducerea costurilor cu energia (pe termen mediu și lung) pentru consumatori. De asemenea, RAAs reprezintă o oportunitate pentru atingerea obiectivelor naționale privind decarbonizarea și contribuția la ținta europeană de cel puțin 42,5% energie regenerabilă în consumul final până în 2030.
România se confruntă cu întârzieri în procesul de desemnare a zonelor de accelerare pentru energie regenerabilă. Deși transpunerea RED III a început în octombrie 2024 și a trecut printr-un proces de consultare publică, întârzierea a fost prelungită de contextul politic, marcat de instituirea unui guvern interimar cu atribuții limitate în adoptarea de noi reglementări în perioada de tranziție.
Analiza EPG – WWF România, elaborată ca parte a proiectului RENewLand, prezintă progresele și provocările României în ceea ce privește dezvoltarea zonelor de accelerare pentru producerea energiei din surse regenerabile, dar și recomandările experților pentru ca acest proces să fie eficient și sustenabil. De asemenea, documentul este înoțit de o propunere de metodologie privind cartografierea și desemnarea RAAs (aici), dezvoltată în cadrul proiectului, care va fi testată prin intermediul unei zone pilot în lunile următoare.
Conform documentului EPG – WWF România, provocările cu care ne confruntăm la nivel național sunt legate de transpunerea directivei, coordonare limitată la nivel interministerial, capacitatea tehnică insuficientă a instituțiilor cheie și de absența unei platforme centralizate de date spațiale pentru o planificare integrată eficientă. Aceste obstacole sunt agravate de constrângerile fiscale la nivel național, respectiv spațiu redus pentru cheltuieli, care au împiedicat Ministerul Energiei să lanseze oficial procesul de cartografiere RAA, amenințând atingerea la timp a obiectivelor naționale în materie de energie regenerabilă.
Pentru a depăși aceste provocări, recomandăm:
- instituirea unui grup de lucru permanent format din mai multe părți interesate, care să supravegheze și susțină punerea în aplicare;
- adoptarea unei metodologii multicriteriale bazate pe GIS pentru selectarea zonelor potențiale;
- prioritizarea terenurilor degradate și neagricole pentru dezvoltarea energiei regenerabile, evitând zonele sensibile din perspectiva biodiversității;
- dezvoltarea unei platforme centralizate de date spațiale open-source;
- integrarea garanțiilor privind biodiversitatea și adresarea impactului cumulativ între aceste zone și orice alte infrastructuri existente sau planificate în evaluările strategice de mediu necesare desemnării RAA;
- elaborarea, implementarea și monitorizarea regulilor de atenuare/mitigare a efectelor dezvoltării fiecărei zone de accelerare asupra naturii (mitigation rulebook);
- consolidarea proceselor de implicare a părților interesate, cu o atenție deosebită asupra comunităților locale din viitoarele zone de accelerare;
- asigurarea alinierii între planificarea RAA și strategiile naționale de extindere a rețelei.
Puteți citi documentul integral pe website-ul EPG, aici.
