Salariul este criteriul principal pentru 82% dintre angajații români atunci când își caută un nou loc de muncă, în timp ce echilibrul dintre viața profesională și cea privată a depășit salariul și siguranța locului de muncă ca prim motiv pentru a rămâne în rolul actual, relevă datele cercetării Workmonitor 2026, realizată de Randstad România, lider pe piața serviciilor de resurse umane. 47% dintre angajații români afirmă că au sau caută un al doilea job, mult peste media globală (40%). În același timp, o treime declară că și-au mărit sau plănuiesc să își mărească numărul de ore de lucru la actualul loc de muncă — în creștere față de unul din cinci angajați, în 2025. Aceste constatări semnalează o forță de muncă mai prudentă, axată pe stabilitatea veniturilor și bunăstarea personală, în detrimentul mobilității profesionale.
„Ca la fiecare ediție, raportul de referință al Randstad România surprinde tendințe și nevoi esențiale din sfera resurselor umane. Într-un context marcat de incertitudine economică și creșterea costurilor de trai, talentele din România au devenit tot mai pragmatice: își gestionează activ cariera și caută un control mai mare asupra viitorului lor profesional. Această schimbare creează o tensiune clară în mediul de lucru actual: deși angajatorii recunosc faptul că autonomia stimulează performanța, mulți încă întâmpină dificultăți în a o operaționaliza în practică. Totodată, într-un mediu în care jumătate dintre angajați apelează la AI pentru sfaturi profesionale, modelele de leadership trebuie să evolueze pentru a rămâne relevante și credibile”, declară Dagmara Chudzińska-Matysiak, Managing Director, Randstad România.
Adaptarea la contexul economic: al doilea loc de muncă și ore suplimentare
Pe fondul presiunii economice pe care o resimt atât companiile, cât și angajații, formatele tradiționale de lucru devin tot mai fluide. Pe lângă cei 47% care explorează opțiunea de a avea un al doilea loc de muncă (față de media globală de 40%), aproximativ o treime dintre respondenți declară că și-au mărit sau plănuiesc să își mărească numărul de ore de lucru în rolul actual (în creștere față de unul din cinci angajați, în 2025).
Deși 82% dintre talente menționează salariul ca fiind cel mai important criteriu pe care îl au în vedere atunci când își caută un nou loc de muncă, echilibrul dintre viața profesională și cea privată (48%) rămâne principalul motiv pentru păstrarea rolului actual, înaintea salariului (30%) și a siguranței locului de muncă (17%).
Comparativ cu anul trecut, angajații români par mai reticenți la risc. Mai puțini respondenți raportează că au solicitat măriri salariale sau că au amenințat cu demisia pentru a negocia condiții mai bune. Nemulțumirea nu se mai traduce la fel de rapid în demisie, iar lipsa sentimentului de apartenență — în alți ani un motor puternic pentru schimbarea jobului — reprezintă, de asemenea, o motivație mai mică de a pleca față de 2025. Pentru angajatori, diversificarea formatelor de lucru și menținerea unui sentiment de siguranță sunt acum factori majori pentru retenție.
Cariera tradițională liniară, înlocuită de „cariera de portofoliu”
Angajatorii pun tot mai mult preț pe competențe și experiență în detrimentul calificărilor formale (80%) și consideră depășit parcursul tradițional de carieră liniară (o singură carieră sau evoluția într-o companie, pe bază de promovări regulate). Aproape doi din cinci respondenți (37%) declară că își doresc o „carieră de portofoliu”, respectiv să activeze în diverse sectoare și roluri pe parcursul vieții profesionale (global: 38%). În același timp, 42% preferă în continuare un parcurs de carieră liniar tradițional (global: 41%).
Flexibilitatea rămâne un factor decisiv pentru români: 40% nu ar accepta un nou loc de muncă fără flexibilitatea locației, iar 42% ar refuza un rol fără flexibilitatea orelor de lucru (global: 43% pentru ambele). 43% dintre angajați declară că au părăsit locuri de muncă care nu se potriveau cu viața lor personală (global: 39%), în timp ce 30% au demisionat pentru că le lipsea independența în modul de execuție a muncii (global: 25%).
În comparație, 75% dintre angajatori sunt de acord că o autonomie mai mare duce la angajament, productivitate și retenție mai ridicate (față de 72% la nivel global). Cu toate acestea, 85% nu le permit angajaților să își stabilească propriul program.
Românii pun preț pe încredere și colaborare
Mediul profesional se află sub presiune, dar rămâne o forță de echilibru într-un mediu economic tot mai imprevizibil. Încrederea este cheia stabilității: peste 70% dintre angajații români au încredere în conducerea companiei și în colegii lor. Mai mult de 60% au o relație solidă cu managerul lor și se simt mai conectați cu acesta decât cu compania, în ansamblul ei. Totuși, 50% dintre aceștia folosesc inteligența artificială (AI) pentru sfaturi legate de muncă în loc să își consulte managerul.
Colaborarea este o altă valoare apreciată: 84% se simt mai productivi atunci când colaborează (global: 78%), iar 77% se bazează pe colaborarea între generații (global: 74%). 100% consideră diversitatea generațională ca fiind o pârghie de productivitate și își doresc ca managementul să aloce mai mult timp îmbunătățirii colaborării în echipă (global: 90%).
Decalajul AI: nevoia de cursuri și teama de pierdere a locurilor de muncă
Adoptarea AI a accelerat semnificativ în ultimul an, evoluând de la stadiul experimental la cel de instrument de business esențial. 80% dintre angajatori, în special din tehnologie și logistică, au investit în această direcție în ultimele 12 luni.
Cererea de competențe în domeniu continuă să crească, iar programele de formare specializată se numără printre primele trei domenii de învățare dorite de angajați, crescând de la 40% la 44% față de anul anterior. Două treimi dintre salariați își doresc investiții mai consistente din partea companiilor pentru dezvoltarea acestor abilități.
În contextul în care posturile vacante care solicită cunoștințe legate de acest domeniu au explodat, cu o creștere de 1.587%, 21% dintre români consideră că transformările tehnologice nu le vor afecta deloc jobul, în timp ce 34% se tem că locul lor de muncă ar putea dispărea în următorii cinci ani. Totodată, 70% dintre angajatori estimează că tehnologiile vor influența sarcinile de lucru, comparativ cu 48% dintre angajați.
63% consideră că aceste instrumente le ușurează munca și le permit să se concentreze pe activități mai satisfăcătoare, însă 44% cred că principalii beneficiari ai adoptării lor vor fi companiile, mai degrabă decât salariații. Cu toate acestea, există încă incertitudini privind implicațiile structurale ale AI asupra carierei lor.
Randstad Workmonitor 2026 explorează opiniile persoanelor încadrate în muncă din Europa, Asia-Pacific și cele două Americi. Sondajul a fost realizat între 10-28 octombrie 2025 în rândul a 27.062 de angajați și între 9-30 octombrie 2025 în rândul a 1.225 de angajatori, în 35 de piețe. Pentru această cercetare, Randstad a colaborat cu Evalueserve, o firmă globală de cercetare și analiză. Datele secundare au fost compilate de Randstad Market Intelligence din peste 3 milioane de anunțuri de angajare. Ediția pentru România a fost realizată online, în rândul a 500 de angajați cu vârste cuprinse între 18 și 67 de ani.
