Accelerarea investițiilor conexe transformării industriale reprezintă o necesitate pentru menținerea rezilienței economice, stimularea competitivității și a creșterii socio-economice în Europa Centrală și de Est. Aceasta este influențată de unul dintre cele mai importante instrumente financiare ale Uniunii Europene, și anume Cadrul Financiar Multianual (CFM).
Energy Policy Group (EPG) a publicat două comentarii care analizează aspecte ale Cadrului Financiar Multianual: primul aduce în discuție evaluarea intermediară a Politicii de Coeziune finanțată prinCFM2021-2027, iar al doilea prezintă propunerea Comisiei pentru CFM2028-2034 din perspectiva potențialului său de a sprijini transformarea industrială a țărilor din Europa Centrală și de Est(ECE).
Primul comentariu, redactat de Izabela Manea și Iulia-Mădălina Ștreangă, se axează pe potențialul transformării industrialedin ECE,prin intermediul măsurilor propuse în analiza privind evaluarea intermediara a Politicii de Coeziune 2021-2027.
Decarbonizarea în ECE ar putea fi accelerată prin utilizarea strategică a actualelor fonduri de coeziune, inițiative de recalificare a forței de muncă, proiecte de modernizare și extinderea rețelelor de energie electrică, precum și proiecte de dezvoltarea infrastructurii de hidrogen și CO2. În același timp, autoarele EPG evidențiază necesitatea unor îmbunătățiri suplimentare pentru a se asigura că misiunea principală a politicii, și anume reducerea disparităților regionale, rămâne prioritară, sprijinind totodată procesul de transformare curată. Acestea recomandă:
- Direcționarea fondurilor Politicii de Coeziune către regiunile ECE identificate ca fiind vulnerabile în fața procesului de tranziție, însă cu un potențial ridicat pentru revitalizarea industriei energo-intensive și stimularea a noi sectoare strategice de producție;
- Utilizarea fondurilor UE pentru proiectele IPCEI pentru sprijinirea transformării industriale și simplificarea cadrului administrativ;
- Accelerarea decarbonizării industriei grele în ECE prin condiționarea accesării fondurilor din Politica de Coeziune de îndeplinirea unor criterii de performanță climatică, inclusiv prin achiziții publice ecologice, pentru a stimula cererea pentru oțel și beton cu emisii reduse de carbon;
- Asigurarea susținerii publice pentru tranziția climatică printr-un parteneriat durabil între instituțiile UE și autoritățile regionale. Acesta depinde de măsura în care decarbonizarea va fi însoțită de câștiguri tangibile în materie de coeziune socio-economică la nivel local și regional.
Al doilea comentariu, scris de Iulia-Mădălina Ștreangă și Sabina Ghiță, analizează propunerea Comisiei Europene privind CFM 2028-2034 și potențialul impact pe care l-ar avea în transformarea industrială din ECE. Propunerea marchează o reorientare strategică a modului în care UE abordează investițiile, competitivitatea, coeziunea socială și teritorială într-un deceniu caracterizat de instabilitate geopolitică, rivalitate tehnologică și presiuni climatice tot mai acute.
Cadrul propus ar putea doar parțial stimula transformarea industrială , în special în ECE, unde spațiul fiscal, accesul la fonduri, capacitatea administrativă și moștenirea industrială diferă semnificativ de cele ale statelor membre care au o capacitate mai mare de a mobiliza ajutoare de stat. În lipsa unor garanții solide, integrarea Politicii de Coeziune în Planurile Naționale-Regionale de Parteneriat (PNRP)riscă să îi slăbească rolul redistributiv. Astfel, decalajele existente în materie de coeziune și dezvoltare industrială ar putea fi accentuate în absența unor alocări naționale sau regionale prestabilite în cadrul Fondului European pentru Competitivitate (FEC), PNRP, InvestEU sau Banca pentru Decarbonizare Industrială.
În acest context, autoarele EPG sugerează ca aceste riscuri să fie abordate prin:
- Elaborarea de metodologii pentru alocările regionale, pentru o distribuție echitabilă a fondurilor;
- Implicarea autorităților locale și regionale în elaborarea și evaluarea PNRP, pentru o mai bună adaptare a investițiilor la contextul regional;
- Utilizarea unor indicatori standardizați pentru a asigura transparența și comparabilitatea între statele membre;
- Menținerea competitivității pe termen lung în contextul creșterii ponderii cheltuielilor pentru apărare și securitate, ceea ce va necesita o calibrare atentă pentru a evita reducerea investițiilor în dezvoltare regională și acțiuniclimatice;
- Crearea unui cadru mai clar pentru coordonarea cheltuielilor UE în jurul obiectivelor industriale comune;
- Utilizarea strategică a achizițiilor publice verzi și condiționarea finanțării proiectelor-finanțate prin PNRP, FEC sau Mecanismul pentru Interconectarea Europei- de includerea unor criterii verzi și de preferință europeană, astfel încât să fie stimulată producția de materiale industriale curate, fabricate în Europa
Citește integral, în engleză, primul comentariu aici, iar al doilea comentariu aici.
