Sub coordonarea lui Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR
Proiectul Economic@BNR a fost inițiat ca demers de analiză, evaluare și sprijin în fundamentarea deciziilor de politică economică. Reprezintă, totodată, un cadru amplu de informare și dezbatere, destinat atât publicului larg, cât și factorilor de decizie în domeniul politicii economice. Proiectul oferă o platformă de discuție asupra progreselor, riscurilor, vulnerabilităților și provocărilor cu care se confruntă economia României în contextul extins al politicilor interne și internaționale.
Prin elaborarea de radiografii grafice pe diverse teme economice, dar și prin dezbaterile aferente, Economic@BNR urmărește alinierea la bunele practici internaționale, prin contribuții sporite din partea Băncii Naționale a României la creșterea nivelului de educație economică și financiară.
Evaluarea parcursului României în context european este un demers de reconfirmare a identității noastre într-o Europă în rapidă schimbare, dar și o introspecție asupra a ceea ce dorim să devenim, ca țară și economie.
În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări economice globale, care amenință poziția blocului comunitar în cadrul economiei mondiale, dar și cu importante provocări geostrategice și de securitate.
În contextul global al ultimelor decenii, aderarea României la Uniunea Europeană a fost un pas crucial, cel mai important proiect de țară, care a influențat considerabil traiectoria economiei și a societății românești.
Privind retrospectiv, România a navigat bine printre oportunitățile și provocările apartenenței la Uniune, obținând progrese importante în plan economic, social și instituțional și demonstrând coeziune în raport cu valorile europene, dar și reziliență economică în contextul crizelor.
România a atras fonduri europene substanțiale, care au contribuit major la dezvoltarea economică și socială a țării, constituind o sursă esențială pentru accelerarea modernizării economiei și creșterea nivelului de trai.
Deși semnificative, progresele cantitative curente nu sunt însă suficiente pe termen lung, acestea necesitând un suport calitativ substanțial pentru a deveni sustenabile și pentru a contribui la dezvoltarea propriului „capital social” al țării, ca vector de modernizare și progres în următoarele decade.
Economia globală continuă să se confrunte cu multiple provocări privind stabilitatea și predictibilitatea, amplificate de amenințările de securitate și războiul tarifelor comerciale care afectează ordinea economică mondială.
Pentru România, tabloul anului 2025 reliefează un spectru larg de riscuri, economice și politice, interne dar mai ales externe. Provocările-cheie rămân cele privind consolidarea finanțelor publice și sustenabilitatea financiară.
I. Creștere / Convergență /Competitivitate / Reziliență
În ultimele două decenii, România a înregistrat cel mai rapid avans dintre țările Uniunii Europene în ceea ce privește convergența economică reală, recuperând mai mult de jumătate din decalajul față de zona euro (la PPS).
În paralel cu restructurarea sectoarelor economice, comerțul exterior al României a cunoscut o dinamică semnificativă, iar structura exporturilor s-a îmbunătățit calitativ prin creșterea ponderii produselor manufacturate.
Investițiile străine directe provenite din țările Uniunii au exercitat un rol crucial în transformarea economică a României, în special în industrie, în sectorul bancar, comerț și servicii, stimulând crearea de locuri de muncă.
Reziliența economiei a fost testată de crize suprapuse – pandemie, război, criză energetică – context în care s-au adâncit deficitele publice și externe, mai ales prin politici bugetare expansioniste, deficitul bugetar al României, de 9,3% (ESA) din PIB în 2024, înregistrând cel mai amplu derapaj din UE.
Pentru România, în 2024, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de 4 ori mai mare decât în urmă cu douăzeci de ani. Creșterea accelerată a fost susținută de aderarea europeană, adoptarea unor reforme și intensificarea intrărilor de investiții străine directe. (grafic 1)
Grafic 1. PIB pe locuitor la PPSc
Notă: România a semnat Tratatul de aderare în data de 25 aprilie 2005 și a aderat efectiv la Uniunea Europeană în data de 1 ianuarie 2007.
Sursa: Eurostat, calcule BNR
În ultimii 20 de ani, România a înregistrat cel mai rapid avans privind convergența reală din Uniune, recuperând peste jumătate din decalajul față de zona euro. Nivelul din 2024, de peste 75% din media zonei euro, este apropiat de cel al Poloniei și ușor peste Ungaria. (grafic 2)
Grafic 2. PIB pe locuitor la PPS, pondere în media zonei euro
*) date provizorii
Sursa: Eurostat, calcule BNR
Ponderea comerțului internațional al României în activitatea economică a înregistrat tendințe ascendente în ultimele decenii. Totuși, gradul de deschidere comercială rămâne redus față de țările din regiune, fiind influențat de o multitudine de factori, precum calitatea infrastructurii.
Schimburile comerciale ale României cu țările UE au crescut în ultimii 20 de ani, reflectând integrarea tot mai profundă în lanțurile valorice europene. Reorientarea a redus dependența de alte piețe, relativ mai volatile, și a consolidat legăturile comerciale în cadrul pieței unice.
În ultimele două decenii, exporturile României au crescut atât în volum, cât și în complexitate. Dependența acestora de materii prime din import a scăzut, iar structura s-a îmbunătățit calitativ prin creșterea ponderii produselor cu intensitate tehnologică mai ridicată. (grafic 3,4)
Grafic 3. Structura exporturilor de bunuri ale României
*) Produse alimentare și animale vii; Băuturi și tutun; Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine vegetală și animală; Bunuri necuprinse în altă secțiune.
Sursa: INS
Grafic 4. Structura exporturilor de bunuri, 2024 versus 2006
Sursa: INS
Ponderea exporturilor de tehnologie medie și înaltă în total exporturi a înregistrat un ritm de creștere consistent după aderarea la Uniunea Europeană. Exporturile de bunuri cu valoare adăugată mai mare reflectă creșterea investițiilor destinate avansului tehnologic al economiei.
În ultimele decenii, importurile de bunuri ale României au înregistrat o continuă traiectorie ascendentă, reflectând integrarea tot mai profundă a economiei în lanțurile comerciale globale, dar și creșterea puternică a consumului intern, alimentat de politicile publice. (grafic 5, 6)
Grafic 5. Structura importurilor de bunuri
*) Produse alimentare și animale vii; Băuturi și tutun; Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine vegetală și animală; Bunuri necuprinse în altă secțiune. Sursa: INS
Grafic 6. Structura importurilor de bunuri, 2024 versus 2006
Sursa: INS
Investițiile străine directe (ISD) au contribuit consistent la crearea de locuri de muncă, creșterea productivității factorilor de producție, inclusiv prin adoptarea de tehnologii avansate, dar și la o mai bună integrare în lanțurile de producție europene și globale.
ISD au jucat un rol esențial în modernizarea economică a României, majoritatea provenind din țările UE, în special în industrie, sectorul bancar, comerț și servicii. Structura de proveniență a ISD a fost relativ stabilă de-a lungul timpului, demonstrând soliditatea relațiilor economice. (grafic 7)
Grafic 7. Repartizarea ISD în România în funcție de țara de origine a investitorului imediat
Sursa: BNR
Gradul scăzut al intermedierii financiare reprezintă o vulnerabilitate structurală a economiei românești. Un element-cheie al creșterii intermedierii financiare este continuarea evoluției către o economie cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene. (grafic 8)
Grafic 8. Intermedierea financiară indirectă* în cazul României
*) ponderea în PIB a creditului acordat sectorului privat, exclusiv IFN
Sursa: BCE
Creditarea sectorului privat s-a înscris în tendințele din regiune și din zona euro, inclusiv în contextul relativei sincronizări a conduitelor politicilor monetare regionale Evoluția ponderii creditelor acordate populației s-a sincronizat parțial cu a celorlalte economii.
Ponderea creditelor pentru locuințe în totalul creditelor acordate populației a devenit majoritară, recuperând la mijlocul deceniului trecut decalajul față de regiune, iar apoi a continuat să crească lent, către zona mediană a valorilor din regiune și din zona euro.
România a înregistrat progrese substanțiale în reducerea ratei inflației IAPC, deși nivelul acesteia s-a plasat adesea peste criteriul Maastricht, reflectând rigidități structurale, politici fiscale prociclice sau șocuri externe, acestea afectând de altfel și celelalte state din regiune.
Deficitul bugetar a depășit frecvent 3% din PIB, începând cu 2019 și în special în anii de criză, culminând însă cu un maxim recent de 9,3% din PIB (ESA) în 2024. Astfel, traiectoria puternic ascendentă a datoriei publice indică necesitatea unei consolidări fiscale mai consistente.
Datoria publică a României este mai redusă în raport cu majoritatea statelor europene și față de media Uniunii, însă nivelul acesteia a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri comparativ cu anul 2007, reflectând cauzele interne ale amplificării dezechilibrului fiscal.
Ratele dobânzilor pe termen lung au scăzut treptat, pe seama îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici și a încrederii. Evoluția recentă reflectă o schimbare de direcție a politicilor monetare la nivel global. Cursul de schimb leu/euro s-a situat pe o traiectorie lent crescătoare.
La nivelul anului 2024, soldul contului curent al statelor membre ale Uniunii variază semnificativ, reflectând diferențele dintre acestea în ceea ce privește factorii de creștere economică și caracteristicile de competitivitate ale sectoarelor și schimburilor comerciale.
Soldul balanței comerciale și cel al contului curent au fluctuat semnificativ în ultimele două decenii, reflectând fidel evoluția soldului bugetar și modelul de creștere economică bazat pe consum (acesta din urmă fiind, într-o proporție semnificativă, acoperit prin intermediul importurilor). (grafic10)
Grafic 10. Balanța comercială și contul curent
Sursa: BNR
În perioada 2014-2021, deficitul de cont curent a fost preponderent acoperit prin fluxurile nongeneratoare de datorie, însă în anii 2022-2024 principala sursă de finanțare a fost dată de titlurile de stat. Remitențele personale au completat consistent veniturile populației. (grafic 9)
Grafic 9. Acoperirea deficitului de cont curent
Sursa: BNR
România continuă să dețină o poziție investițională netă negativă (țară net debitoare), aspect ce reflectă o anumită dependență de capitalul extern. Această situație implică anumite riscuri în fața șocurilor externe, precum creșterea dobânzilor internaționale sau volatilitatea piețelor.
II. Companii / Finanțare / Energie / Infrastructură
Structura economiei românești s-a apropiat semnificativ de configurația de la nivel comunitar, în special în privința ponderii industriei și a serviciilor, iar agricultura se caracterizează prin avantaje comparative considerabile.
În contextul aderării la UE, România a beneficiat de creșterea puternică a rolului companiilor cu capital străin, însă în ultimii 2-3 ani se conturează o revenire semnificativă a companiilor cu capital majoritar românesc.
Energia a devenit problema-cheie a economiei postpandemie la nivel global, iar România beneficiază de avantaje competitive majore în plan regional, prin cel mai redus grad de dependență energetică din regiune.
Deși s-au înregistrat progrese consistente în dezvoltarea infrastructurii de transport, impulsionate semnificativ prin accesarea fondurilor UE, România trebuie încă să recupereze decalaje importante în planul calității și diversității infrastructurii, inclusiv în energie și în sectorul utilităților.
Creșterea economică a României s-a situat în general peste media UE, cunoscând însă fluctuații ciclice mai pronunțate atât în timpul crizei financiare și al pandemiei, cât și în perioadele de expansiune din preajma aderării la UE și din anii 2014-2018. (grafic 11)
Grafic 11. PIB real
p) prognoză IMF Datamapper, 24 aprilie 2025
Sursa: Eurostat
În ultimele decenii, consumul a reprezentat în general principalul motor al creșterii economice. Absorbția internă a fost acoperită, în bună măsură, din importuri, ceea ce conferă cererii externe nete un aport negativ la dinamica PIB pentru aproape întreaga perioadă. (grafic 12)
Grafic 12. Contribuții ale componentelor cererii la creșterea economic
Sursa: Eurostat
Structura economiei românești s-a apropiat treptat de configurația de la nivel comunitar, în special în privința ponderii principalelor sectoare (industria și serviciile). În ultimii ani, în contextul încetinirii dinamicii PIB, convergența structurală înregistrează o serie de abateri. (grafic 13, 14)
Grafic 13. Structura PIB,
Grafic 14. Sectoarele economiei românești
Sursa: Eurostat
Gradul de specializare s-a îmbunătățit, astfel încât economia poate să producă și să exporte o gamă mai largă de bunuri cu valoare adăugată mare. Astfel, gradul sporit de complexitate a produselor exportate evidențiază adâncirea acestui proces de dezvoltare economică.
După aderarea la Uniunea Europeană, reducerea progresivă a ponderii economiei informale în PIB a sprijinit creșterea economică
și convergența la standardele UE, a permis îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajați și a facilitat accesul populației la diferite surse de finanțare.
Piața de capital se confruntă cu anumite provocări legate de nivelul redus de economisire la nivelul gospodăriilor și de participarea limitată a investitorilor instituționali și individuali. Aceste limite se explică și prin numărul relativ mai redus al întreprinderilor din România.
În contextul aderării europene, România înregistrează o creștere semnificativă a rolului companiilor cu capital străin în economie. În ultimii ani, se conturează însă o inversare a acestei tendințe atât în cazul companiilor nefinanciare, cât și al instituțiilor de credit. (grafic 15, 16)
Grafic 15. Companii nefinanciare cu capital majoritar românesc
Sursa: MF, calcule BNR
Grafic 16. Instituții de credit cu capital majoritar românesc
Sursa: MF, calcule BNR
Deficiențele de capitalizare au efecte negative în legătură cu disciplina la plată în economie, reziliența firmelor la șocuri, accesul la finanțare și dezvoltarea sectorului privat în general. Importanța relativă a companiilor cu astfel de deficiențe a scăzut în ultimii zece ani. (grafic 17)
Grafic 17. Companii cu deficiențe de capitalizare
Sursa: MF, calcule BNR
Companiile cu capital românesc au o contribuție tot mai importantă în economie, această evoluție fiind susținută de întreprinderile mici și mijlocii, în timp ce corporațiile au înregistrat anumite contribuții pozitive mai consistente în perioada postpandemie. (grafic 18, 19)
Grafic 18. Valoarea adăugată brută a companiilor cu capital românesc
Sursa: MF, BNR
Grafic 19. Valoarea adăugată brută a companiilor cu capital străin
Sursa: MF, BNR
Modelul de finanțare a companiilor nefinanciare din România, orientat cu precădere către surse interne și pe termen scurt, de unde și acumularea datoriilor comerciale, limitează dezvoltarea sectorului și reduce capacitatea acestuia de gestionare a șocurilor. (grafic 20, 21)
Grafic 20. Structura pasivului companiilor nefinanciare din România
Sursa: MF, BNR
Grafic 21. Datorii comerciale ale companiilor nefinanciare
Sursa: BCE (Conturile financiare naționale)
Dezvoltarea cadrului politicilor prudențiale după criza financiară din 2008 a contribuit la o evoluție sustenabilă a creditării, perioadele de creștere mai rapidă a creditului acordat sectorului real fiind caracterizate de dinamici mai reduse ale ratelor de neperformanță.
Sectorul bancar românesc a continuat să își îmbunătățească reziliența la șocuri, inclusiv capacitatea de finanțare a economiei, indicatorii prudențiali situându-se peste valorile medii ale UE, atât în ceea ce privește solvabilitatea, cât și lichiditatea.
Mixul energetic al României are o structură similară celui al Uniunii, fiind bazat în mică măsură pe combustibili fosili. Ponderea energiei regenerabile este adesea considerabilă, iar proiectul off-shore de exploatare a gazelor naturale va genera beneficii semnificative.
În domeniul energiei, România beneficiază de avantaje competitive majore în plan regional, prin cel mai redus grad de dependență energetică regională, ceea ce face ca România să poată avea un rol deosebit de important, pe termen mediu, în planul securității energetice europene. (grafic 22)
Grafic 22. Gradul de dependență energetică (importuri nete de energie)
Sursa: Eurostat
România a înregistrat progrese semnificative privind eficiența utilizării surselor de energie primară în economie. Cantitatea de energie consumată pe unitatea de PIB (în USD) s-a redus cu aproximativ 40%, iar emisiile poluante s-au diminuat cu 26%. (grafic 23, 24)
Grafic 23. Evoluția intensității energetice a economiei
Notă: Nivelul de intensitate energetică a energiei primare este calculat ca raportul dintre producția de energie și PIB măsurat la paritatea puterii de cumpărare. Intensitatea energetică oferă o imagine privind cantitatea de energie utilizată pentru a produce o unitate de producție economică (PIB). Un nivel mai scăzut indică faptul că este utilizată mai puțină energie pentru o unitate de producție.
Sursa: World Bank, World Development Indicators Database (EG.EGY.PRIM.PP.KD), 2025
Grafic 24. Variația emisiilor de gaze cu efect de seră, 2023 versus 2007
Sursa: Comisia Europeană, EDGAR − Emissions Database for Global Atmospheric Research, 2024
România este destul de bine conectată la rețelele europene de gaze naturale, dar și la piața europeană de energie electrică, dată fiind infrastructura energetică în continuă dezvoltare, pentru a răspunde necesităților complexe actuale, inclusiv în relația cu Republica Moldova.
România se poziționa în 2023 pe ultimul loc din regiune în privința infrastructurii rutiere. Densitatea rețelei de cale ferată este în proximitatea mediei europene, dar mult mai restrânsă decât cele din țările apropiate. În ultimii ani, România a recuperat parțial din aceste decalaje.
În ultimele două decenii, modernizarea infrastructurii aeroportuare a permis îmbunătățirea sensibilă a conectivității aeriene internaționale. În paralel, s-a produs o creștere intensivă a numărului de mijloace de transport urban, îndeosebi prin intermediul fondurilor europene.
România se situează peste media UE în ceea ce privește accesul la internet și viteza de transfer. Pe de altă parte, accesul la infrastructura de canalizare și încălzire rămâne problematic pentru o parte destul de importantă a populației, de unde și provocările de dezvoltare în mediul rural. (grafic 25, 26)
Grafic 25. Acces la utilități
Sursa: Eurostat
Grafic 26. Acces la internet
Sursa: Eurostat
Accesul la serviciile medicale este peste media UE, dar anumiți indicatori calitativi privind, de exemplu, mortalitatea prematură au asociate valori ridicate comparativ cu majoritatea statelor din regiune și cu media Uniunii, ceea ce indică nevoia de prioritizare a investițiilor.
Pentru a beneficia de competitivitate fiscală în atragerea investițiilor străine directe, impozitarea capitalului în România se află sub media UE, țările din Europa Centrală și de Est adoptând o impozitare a companiilor mai redusă și cât mai simplu de aplicat (cota unică).
În legătură cu impozitarea muncii, România se poziționează în proximitatea mediei UE, iar facilitățile fiscale de care au beneficiat numeroase sectoare (IT, construcții, sectorul agricol, industria alimentară) au fost retrase în vederea consolidării situației bugetare. (grafic 27)
Grafic 27. Impozitarea veniturilor din muncă, 2023
Notă: Referința este un singur lucrător fără copii care câștigă salariul mediu al unei țări.
Sursa: Eurostat
III. Muncă / Ocupare / Șomaj / Productivitate
În ultimele două decenii, piața muncii din România a înregistrat progrese notabile, cu creșteri ale ocupării și ale productivității muncii; totodată, unele sectoare se caracterizează prin deficite de resursă umană calificată.
Rata de ocupare totală se menține încă sub media UE, fiind relevante în continuare disparitățile regionale și nivelurile scăzute pentru anumite categorii, precum tinerii sau femeile, unde sunt decalaje de recuperat.
Rata șomajului a scăzut considerabil, însă progresele au fost limitate de anumite rigidități structurale, precum mobilitatea geografică redusă și discrepanțele între calificările forței de muncă și cerințele angajatorilor.
Salariul real s-a triplat, reflectând o îmbunătățire semnificativă a puterii de cumpărare, evoluția fiind determinată de câștigurile de productivitate, într-un context de stabilitate financiară și de aliniere la standardele UE.
Rata de ocupare a muncii a crescut semnificativ, recuperând din decalajele față de țările UE. O provocare rămâne, în continuare, alături de nivelul mai scăzut în cazul anumitor categorii (în principal tineri și femei), persistența disparităților regionale și a diferențelor urban-rural. (grafic 28)
Grafic 28. Rata de ocupare din perspectivă regională în 2024
Sursa: Eurostat
Rata șomajului a înregistrat scăderi importante, evoluții mai ample fiind în prezent împiedicate de trăsăturile structurale ale pieței muncii, precum factorii demografici, mobilitatea redusă a forței de muncă, necorelări între calificările solicitate de companii și cele deținute de candidați.
Numărul de salariați în economie a crescut, în contextul în care dinamica sectorului serviciilor și al industriei reflectă tranziția către activități economice cu valoare adăugată mai ridicată, ceea ce a contribuit și la o anumită restructurare a pieței muncii și a calificărilor necesare.
Câștigurile salariale reale au crescut semnificativ, pe de o parte pe seama productivității, dar și a unor factori precum alinierea la standardele UE și politicile privind salariul minim. Au crescut considerabil costurile cu forța de muncă, generând îngrijorări privind competitivitatea și inflația. (grafic 29)
Grafic 29. Câștiguri salariale nete în termeni reali
Notă: Referința este un singur lucrător fără copii care câștigă salariul
mediu al unei țări.
Sursa: Eurostat, calcule BNR
În ultimele două decenii, în România, salariul mediu net s-a triplat, iar productivitatea muncii a crescut, chiar dacă într-un ritm mai puțin alert. Diferențele de dinamică, îndeosebi cele din ultimii ani, generează acum noi provocări, legate de costul muncii și, implicit, de competitivitate.
Flexibilizarea pieței muncii prin creșterea procentului de angajați în regim de contract temporar sau program parțial poate reprezenta un răspuns adecvat în raport cu provocările generate de caracteristicile structurale ale pieței muncii, dar și de obiectivele privind echilibrul muncă-viață.
De altfel, numărul redus de angajați în regim de contract temporar sau cu program parțial se reflectă, alături de participarea redusă la programe de formare profesională, și în numărul de ore lucrate efectiv săptămânal. (grafic 30)
Grafic 30. Populația ocupată în funcție de numărul mediu de ore efectiv lucrate (pe săptămână la locul de muncă principal, 2023)
Notă: Pentru intervalul 25-29,5 ore, Bulgaria și Croația nu sunt reprezentate din cauza fiabilității scăzute adatelor.
Sursa: Eurostat
Siguranța la locul de muncă a crescut considerabil, astfel încât România avea, în 2022, cea mai mică rată de incidență în cazul accidentelor de muncă nonfatale, cu diferențe la nivel de sectoare ce țin, în principal, de conținutul efectiv al activităților desfășurate.
IV. Calitatea vieții / Inegalități / Incluziune socială / Speranța de viață
Percepția privind calitatea vieții rămâne peste media UE, în pofida unui ușor regres din ultimul an. Condițiile de locuire s-au îmbunătățit consistent în ultimii zece ani, în linie cu progresele obținute în sectorul construcțiilor.
Dezvoltarea economică a contribuit la reducerea inegalității veniturilor. Totuși, România continuă să înregistreze valori relativ ridicate ale acestor indicatori în raport cu mediile aferente de la nivelul Uniunii Europene.
Îmbunătățirea nivelului de trai a contribuit la reducerea generalizată a riscului de sărăcie, însă se mențin disparități importante în ceea ce privește populația din mediul rural, de unde nevoia de regândire a politicilor sociale.
În ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai pronunțată creștere a speranței de viață din regiune, aspect reflectat și de creșterea gradului de satisfacție privind condițiile de trai, dar persistă unele dezechilibre sociale.
Dezvoltarea economică din ultimii ani a contribuit la o reducere semnificativă a inegalității veniturilor și la diminuarea riscului general de sărăcie, deși statisticile reflectă încă nevoia unei accelerări a recuperării decalajelor regionale și, mai ales, la nivelul dezvoltării rurale.
O parte importantă a populației României locuiește în mediul rural. Deși îmbunătățirea nivelului de trai din ultimii ani a condus la o reducere generalizată a riscului de sărăcie, incidența riscului de sărăcie în zonele rurale continuă să depășească semnificativ media UE și situația din regiune. (grafic 31)
Grafic 31. Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială
Sursa: Eurostat
În ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai pronunțată creștere a speranței de viață dintre țările din regiune și un avans considerabil al satisfacției privind nivelul de trai. Crizele specifice ultimilor ani au avut un impact mai redus asupra percepției privind calitatea vieții. (grafic 32)
Grafic 32. Speranța de viață
Sursa: Eurostat
Condițiile de locuire au înregistrat îmbunătățiri, rata de supraaglomerare a spațiilor locative a scăzut, iar costurile locative s-au diminuat – raportat la venitul disponibil, astfel încât valorile mediane coboară acum sub cele înregistrate la nivel european.
Percepția populației asupra siguranței financiare s-a ameliorat, susținută de evoluțiile favorabile ale venitului real. Ca efect, ponderea persoanelor în incapacitate de a face față cheltuielilor neprevăzute a urmat o tendință descendentă, dar mai lentă în cazul României. (grafic 33)
Grafic 33. Incapacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute
Sursa: Eurostat
Încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri în perspectivele economice și ale pieței muncii din România s-a menținut, în ultimii ani, la niveluri superioare mediei UE și a țărilor din regiune, în pofida contextului internațional și regional dificil, caracterizat de un nivel ridicat de incertitudine.
Indicatorii privind calitatea vieții, potrivit indicelui dezvoltării umane, și cei privind percepția asupra guvernanței din România au înregistrat creșteri importante în perioada postaderare, fiind consemnat un ritm susținut de recuperare a decalajelor față de toate țările din regiune.
În ceea ce privește indicele regimului democratic, poziționarea României sub mediana de la nivel european este specifică regiunii Europei Centrale și de Est, evoluțiile interne din ultimii ani reflectându-se în deteriorarea mai multor componente ale indicatorului.
România se caracterizează prin cel mai mare număr de studenți înscriși în universități din Europa Centrală și de Est, în creștere după perioada pandemiei. Domeniile sănătății și educației sunt sub media UE, însă interesul pentru tehnologia informației și comunicațiilor este în continuă creștere. (grafic 34)
Grafic 34. Numărul de studenți înscriși în alte țări ale UE (licență și master)
Sursa: Eurostat
V. Fonduri europene / Coeziune / Dezvoltare regională / Investiții și reforme PNRR
Fondurile europene au constituit pentru România, în ultimele decenii, o sursă esențială de accelerare a dezvoltării economice și sociale a țării, prin intermediul celor aproape 100 miliarde euro fonduri absorbite.
Fondurile UE primite anual au depășit cu mult contribuțiile României la bugetul UE, beneficiul net total de aproximativ 70 miliarde euro fiind în creștere, pe măsura implementării NextGenerationEU și CFM 2021-2027.
Sume consistente au fost direcționate către dezvoltare regională și coeziune, agricultură și dezvoltare rurală, iar mecanismele specifice au asigurat finanțarea redresării și rezilienței postcriză.
În pofida unor blocaje, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este un catalizator și o importantă sursă de finanțare pentru reforme și investiții pe care România trebuie să le implementeze în următorii ani.
Fondurile europene au constituit, pentru toate țările din regiune, o sursă importantă de finanțare a unor reforme și investiții importante, care au contribuit semnificativ la reducerea decalajelor de dezvoltare, creșterea coeziunii și rezilienței, precum și la sprijinirea tranziției la economia viitorului. (grafic 35)
Grafic 35. Fonduri primite de la Uniunea Europeană
Sursa: Spending and revenue − European Commission 2000-2023
Pentru România, din cele peste 100 miliarde euro fonduri europene primite, sub 5% au fost destinate sprijinirii procesului de aderare, restul fiind fonduri destinate alinierii la obiectivele generale ale integrării europene, inclusiv în privința gestionării efectelor unor perioade de criză.
În pregătirea aderării europene, cele mai consistente alocări pentru România au fost cele aferente instrumentelor de preaderare precum PHARE și ISPA – prioritatea transport, iar în ceea ce privește sumele primite de la Comisia Europeană, cele aferente PHARE și SAPARD.
În perioada 2007-2023, fondurile europene primite anual au depășit cu mult contribuțiile României la bugetul UE, beneficiul net total fiind de aproximativ 70 miliarde euro. Vârfurile de creștere au fost înregistrate în privința transferurilor de capital în anii 2015 și 2022-2023.
Începând cu anul 2007, în privința sumelor primite de la bugetul UE, România a încasat, în medie, aproximativ 6 miliarde euro pe an. Cu actuala perioadă de programare în plină implementare și în contextul noilor provocări, la nivel european se discută deja despre bugetul UE post-2027.
Dintre finanțările postaderare, sume consistente au fost direcționate către dezvoltarea regională și coeziune, urmate de agricultură și dezvoltare rurală. În plus, mecanisme specifice au asigurat finanțarea redresării și rezilienței în perioada postpandemie.
Pentru proiectele din Fondurile Structurale și de Investiții, Fondul de ajutor european pentru persoanele defavorizate și plățile din Fondul European de Garantare Agricolă, nivelul absorbției a fost unul ridicat, în medie de peste 90 la sută, la finalul anului 2024.
Pentru dezvoltarea rețelei de transport rutier, începând din 2007 România a beneficiat de alocări de fonduri europene în sumă totală de circa 10,4 miliarde euro. Două treimi din această sumă totală au fost efectiv utilizate pentru finanțarea de proiecte de profil.
În ceea ce privește alocările pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari sume prevăzute prin Programele Regionale post-2020 pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere sunt fondurile aferente Regiunii Nord-Vest, urmată de Regiunea Vest și, respectiv, Sud-Muntenia.
Pentru cercetare, dezvoltare și inovare, începând cu anul 2007 România a beneficiat de fonduri europene în sumă totală de 2,8 miliarde euro. Aproape jumătate din aceste fonduri au fost efectiv utilizate pentru finanțarea de proiecte de profil. (grafic 36)
Grafic 36. FONDURI EUROPENE CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE
Sursa: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
În ceea ce privește alocările de fonduri europene pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari sume prevăzute prin Programele Regionale post-2020, pentru cercetare, dezvoltare și inovare, sunt fondurile aferente Regiunii Nord-Est, urmată de Centru și, respectiv, Sud-Muntenia.
Pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate, începând cu anul 2007 România a beneficiat de alocări în sumă de 5,5 miliarde euro, provenite din surse diferite – fonduri pentru dezvoltarea regională, a capitalului uman, a infrastructurii sau privind creșterea competitivității.
56% din fondurile destinate infrastructurii de sănătate au fost efectiv utilizate pentru finanțarea proiectelor de profil, dat fiind stadiul incipient al implementării aferente perioadei 2021-2027. În plan regional, finanțări suplimentare au fost alocate regiunilor Vest și Nord-Vest.
Pentru dezvoltarea infrastructurii de educație, începând cu anul 2007 România a beneficiat de fonduri europene în sumă totală de circa
4,8 miliarde euro. Aproape jumătate din această alocare a fost utilizată pentru finanțarea de proiecte de dezvoltare a infrastructurii de educație. (grafic 37)
Grafic 37. Finanțarea de proiecte de dezvoltare a infrastructurii de educație
Sursa: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
În ceea ce privește alocările pe regiuni privind infrastructura de educație, cele mai mari sume prevăzute prin Programele Regionale post-2020, pentru dezvoltarea infrastructurii de educație, sunt fondurile aferente regiunii Nord-Est, urmată de regiunea Nord-Vest și, respectiv, Vest.
Începând cu anul 2007, fondurile europene alocate pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România au depășit 10 miliarde euro, iar aproape 65% din aceste sume alocate au fost deja absorbite de companiile din economia românească. (grafic 38)
Grafic 38. Fondurile europene alocate pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România
Sursa: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
În privința alocărilor pe regiuni ale fondurilor destinate dezvoltării mediului de afaceri, cele mai mari sume prevăzute prin Programele Regionale post-2020 sunt cele aferente regiunii Nord-Vest, urmată de regiunea Nord-Est și, respectiv, Sud-Muntenia.
În perioada 2021-2023, ponderea majoritară a fondurilor UE a fost alocată coeziunii și rezilienței, urmate de resursele naturale și mediu. În cadrul programului Next Generation EU, cea mai mare pondere o au coeziunea și reziliența, alocări care în cadrul PNRR înregistrează o pondere de 80%.
Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost lansat de UE pentru atenuarea impactului advers al pandemiei și reprezintă baza instrumentului de redresare Next Generation EU, program ce alocă până la 650 de miliarde euro sub formă de granturi și împrumuturi către statele membre ale UE.
România se află în prima jumătate a clasamentului UE privind importanța alocărilor în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, importanță măsurată prin ponderea în PIB a alocărilor, atât în privința grant-urilor (poziția a opta), cât și a împrumuturilor acordate (poziția a cincea). (grafic 39)
Grafic 39. Sume alocate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență în statele membre ale UE
Sursa: Recovery and Resilience Scoreboard
România Europeană – Concluzii / Perspective
„România Europeană – evoluții, progrese, provocări” este primul studiu în cadrul proiectului Economic@BNR, cu obiectivul de a deveni, pe de o parte, o platformă de referință pentru specialiști, iar pe de altă parte, un sprijin în procesul de fundamentare a deciziilor de politică economică.
Indicatorii, clasificați în funcție de anumite priorități de dezvoltare națională, ilustrează progresele și beneficiile măsurabile ale României, asociate cu statutul de țară membră a Uniunii Europene din anul 2007.
Creșterea economică a României s-a situat în general peste media UE în ultimele două decade. În paralel, România a înregistrat cel mai rapid avans, dintre statele din Uniune, în ceea ce privește convergența reală.
Creșterea accelerată a fost susținută de integrarea în UE, realizarea unor schimbări instituționale și intensificarea fluxului de investiții străine. Însă, pe fondul acumulării dezechilibrelor bugetare și externe, politicile publice trebuie să revină pe calea echilibrelor macroeconomice sustenabile.
Deficitul bugetar și dezechilibrele externe reprezintă principalele provocări cu care se confruntă România în prezent, ceea ce face necesară adoptarea consecventă a unor măsuri de ajustare și reașezare a cadrului fiscal-bugetar pentru refacerea echilibrelor macroeconomice și asigurarea sustenabilității.
Gradul scăzut al intermedierii financiare este una dintre vulnerabilitățile structurale ale economiei României. Un factor-cheie în creșterea acestuia este continuarea transformării economiei către una cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin folosirea consistentă a fondurilor europene.
Ponderea comerțului internațional al României în activitatea economică a înregistrat tendințe ascendente în ultimele două decenii, prin integrarea tot mai profundă în lanțurile comerciale europene și internaționale.
Investițiile străine directe, majoritatea provenind din țările europene, au contribuit consistent la modernizarea economiei României, prin crearea de locuri de muncă, utilizarea tehnologiei avansate și creșterea productivității.
Deși datoria publică a României a rămas relativ scăzută în comparație cu multe alte state membre, traiectoria puternic ascendentă a acesteia din ultimii ani subliniază necesitatea unei consolidări fiscale sustenabile.
România înregistrează încă decalaje față de țările din regiune și media UE din punctul de vedere al infrastructurii rutiere și feroviare, creșterea acestora fiind în strânsă legătură cu absorbția fondurilor europene.
Rata de ocupare a crescut semnificativ, recuperând din decalajele față de țările UE, însă rămân provocări privind nivelul scăzut al ocupării pentru unele categorii, persistența disparităților regionale și între urban și rural.
Mixul energetic al României are o structură similară celui al Uniunii, fiind bazat în mică măsură pe combustibili fosili, iar proiectul off-shore de exploatare a gazelor naturale va genera beneficii semnificative, conferind României un rol important în planul securității energetice europene.
Dezvoltarea economică a contribuit la o reducere semnificativă în planul inegalității veniturilor. Salariul mediu net real s-a triplat, ca rezultat al creșterii productivității muncii, expansiunii economice și politicilor publice.
Percepția populației asupra siguranței financiare s-a îmbunătățit continuu în contextul evoluției puternic ascendente a veniturilor reale. Condițiile de locuire au cunoscut, de asemenea, o îmbunătățire continuă în ultimii zece ani, iar în paralel, speranța de viață în România a înregistrat creșteri.
Sectorul bancar românesc a continuat să își îmbunătățească reziliența la șocuri și capacitatea de finanțare a economiei, atât solvabilitatea, cât și lichiditatea fiind situate peste valorile medii ale Uniunii Europene.
Fondurile europene au reprezentat, de-a lungul timpului, sursa decisivă de finanțare a unor investiții majore în modernizarea economiei României și a reformelor necesare creșterii calității guvernanței și a politicilor publice.
Însă modernizarea unei economii necesită, pe lângă politici economice sănătoase, și o schimbare profundă la nivelul mentalităților, sens în care trebuie să explorăm mai profund rădăcinile problemelor actuale. Altfel, progresele cantitative importante deja înregistrate se vor atenua în timp.
România va beneficia promovând inteligent o viziune integraționistă aprofundată, axată pe valorificarea avantajelor geopolitice și economice ale celor mai importante formate de integrare, europene și globale, cu accent pe aderarea la OCDE, Zona Euro și consolidarea poziției în NATO.
Consolidarea și extinderea parteneriatelor internaționale reprezintă un factor deosebit de important în dinamica dezvoltării. Explorarea unor noi piețe și oportunități, dat fiind noul context comercial global, și colaborările strategice în domenii precum energia nucleară, industria de apărare și tehnologia avansată vor aduce beneficii semnificative economiei României.
Studiul „ROMÂNIA EUROPEANĂ − evoluții, progrese, provocări” a fost realizat sub coordonarea lui
Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR împreună cu
Marcel Sandu, economist principal, Direcția Studii economice
Cristian Bulete, economist principal, Direcția Modelare și prognoze macroeconomice
Irina Mihai, economist principal, Direcția Stabilitate financiară
Oleg Zmeu, economist, Direcția Politică monetară
Raluca Ghiță, expert principal, Direcția Statistică
Nicușor Ruiu, director adjunct, Direcția Muzeu și educație financiară
Raluca Iacob, expert, Direcția Comunicare și relații cu publicul
Mioara Ion, expert, Direcția Studii economice
Livia Rotaru, șef serviciu, Direcția Studii economice
Amalia Fugaru, consultant strategie, Cancelaria BNR
Diana Lupescu, consilier viceguvernator, Cancelaria BNR
Andrei Tănase, consilier viceguvernator, Cancelaria BNR
Datele statistice utilizate, inclusiv cele care au caracter provizoriu, sunt cele disponibile la data de 24 aprilie 2025.
