Declarații ale doamnei Alexandra Arsene, secretar general, Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).
Din păcate, suntem singura țară din Europa care a involuat comparativ cu perioada dinainte de revoluție. Am făcut un studiu prin care am ajuns la concluzia tristă că, în anii ’80, aveam peste 3 milioane de turiști străini, iar acum avem în jur de 2 milioane și un pic. De ce s-a întâmplat lucrul acesta? Consider că este din cauza faptului că nu știm să lucrăm împreună. S-a mai spus lucrul acesta. E adevărat că trăim într-o societate extrem de individualistă, că e fiecare pentru el și cumva tot ce se întâmplă în jurul nostru ne confirmă că trebuie să ne descurcăm fiecare pe cont propriu. Din păcate, în turism nu prea funcționează chestia asta. E clar că pentru a crește, avem nevoie să ne uităm în exterior, să vindem turism în România turiștilor români. Am încercat și, cumva, ne-am plafonat din punctul acesta de vedere. Dacă dorim să creștem, trebuie să ne uităm spre exterior și să facem tot posibilul ca să atragem turiști străini. Chiar și noi, agențiile de turism, am înțeles într-un final lucrul acesta și ne concentrăm (colegii din AIR sunt de acord, cred, cu poziția mea) pe propuneri pentru a gândi o strategie care să funcționeze în sensul acesta, să reușim să atragem turiști străini.
Există multe dezechilibre din punct de vedere legislativ. Vorbesc exclusiv despre agențiile de turism, care sunt extrem de reglementate din toate părțile. Avem reglementări la nivelul Uniunii Europene, avem reglementări foarte stricte și naționale, în special, în zona de protecție a consumatorilor. Deși suntem foarte reglementați, suntem și foarte vulnerabili. Agențiile de turism sunt singurele care oferă garanții reale turiștilor, atunci când achiziționează pachetele. Cum funcționează aceste garanții? E o discuție complet separată și nu intrăm în ea acum.
Totuși, agențiile de turism, deși sunt responsabile, nu au control asupra serviciilor sau nu au controlul total asupra serviciilor pe care le oferă și de care răspund în final. Aici e partea de conlucrare și de colaborare cu partenerii. Agenția de turism este văzută ca middleman. În general, e tendința de a elimina middleman-ul din discuție. În ceea ce privește partea din incoming, agenția de turism consider că este elementul esențial în partea de turism organizat. Nu putem să avem predictibilitate în zona de incoming și nu putem să ne facem planuri fără a avea niște agenții de turism puternice pentru zona de incoming. La noi, nu există, în momentul de față, o putere financiară foarte mare a agențiilor de turism. Există o fragmentare mare, există o concurență foarte mare din exterior. Pe piața noastră, există multe agenții străine care vând servicii la prețuri de dumping. Există, de asemenea, concurența din partea platformelor și a STR-ului, care nu sunt reglementate și care fac o concurență neloială. De ce nu sunt reglementate? Sunt multe de spus din punctul acesta de vedere. Există reglementări la nivel european care urmează să fie transpuse. Noi am făcut propuneri în sensul de a facilita intrarea în legalitate a apartamentelor în regim hotelier. Este nevoie ca aceste apartamente în regim hotelier să fie fiscalizate. Din punctul de vedere strict al agențiilor de turism, avem următoarea problemă: există o sarcină administrativă suplimentară pusă agențiilor de turism, deoarece în oferta noastră, nu putem avea structuri neclasificate și atunci, când intrăm în competiție cu aceste platforme internaționale (Booking.com, de exemplu), care pot lista orice fel de proprietate, suntem din start într-un dezavantaj. Mai mult decât atât, statul român impune agențiilor de turism obligația de a verifica, sub sancțiunea ridicării licenței, atunci când vând aceste structuri neclasificate. Limitarea ofertei este o situație care ne afectează extrem de mult din acest punct de vedere și aici mă refer la partea de legislație națională care ne afectează.
De ce este România ultima la incoming? Principala problemă este lipsa unei promovări profesioniste. Faptul că suntem „…și Turism” în cadrul unui minister ne-a dezavantajat din acest punct de vedere, deoarece nu există o coerență în ceea ce privește bugetele și strategia de promovare externă. Sunt foarte multe agenții de turism cu capital străin care activează pe piața din România și prea puțini actori cu capital românesc care au puterea reală să poată să facă o promovare eficientă pentru incoming. Conectivitatea aeriană este imprevizibilă. Ne învârtim în jurul cozii: pentru că nu există cerere suficientă, nu este rentabil să pui curse aeriene pe aeroporturile internaționale care sunt aproape de destinațiile turistice interesante pentru turiștii străini. E lipsă de strategie și de continuitate în zona de incoming. Am avut, pentru o perioadă foarte scurtă, un program, o schemă de minimis, adresată agențiilor de turism, care viza recompensarea agențiilor de turism cu 10 euro pe noapte pe turist străin în anumite condiții. Din păcate, această schemă a devenit nefuncțională foarte repede și nici măcar pentru perioada în care a fost funcțională nu s-au terminat de făcut plățile.
Avem dezechilibre în ceea ce privește reglementarea și povara răspunderii. Agențiile de turism sunt suprareglementate și defavorizate comparativ cu alte segmente ale turismului, care nu trebuie să poarte această povară administrativă și financiară. Asigurările reprezintă o povară financiară destul de importantă pentru agențiile de turism. Fără o rețea solidă de agenții de turism, incomingul nu are infrastructură de vânzare. Turismul organizat consider că este pilonul viitor al turismului de incoming, dacă dorim să creștem în acest segment. Incomingul reprezintă export de servicii. Am avut o inițiativă recentă, adresată Ministerului de Finanțe, prin care am solicitat în mod explicit ca incomingul să fie recunoscut ca export de servicii și să beneficieze de facilități fiscale, și anume să aibă TVA zero. Ce înseamnă incomingul? Încasăm valută, creăm locuri de muncă, se echilibrează balanța comercială, ceea ce generează investiții în infrastructura de turism și nu numai, se creează reputație internațională cu costuri minime. Asta e cel mai important. Aducem banii în țară rapid, fără costuri semnificative. România nu tratează incomingul ca pe un fenomen important, ci marginal. Nu este considerat export strategic și asta este o eroare fundamentală, pe care considerăm că o face guvernul în momentul de față. De ce agențiile de turism reprezintă infrastructură critică în acest ecosistem? Pentru că sunt singurul actor care poate construi și vinde produse exportabile pentru incoming. Chestia asta nu se poate face decât prin colaborare cu toți ceilalți furnizori din ecosistem, pentru a oferi produse de calitate, cu predictibilitate, inclusiv în ceea ce privește partea de costuri.
Dintre măsurile cheie pentru recalibrare ecosistemului de turism subliniez: declararea incomingului ca export și aplicarea scutirii de TVA și o nouă schemă de minimis pentru incoming. Noi am venit cu propunerea de 30 de euro pe turist pentru minimum trei nopți, plus 5 euro pe noapte suplimentară, un buget multianual cumulat de 9 milioane de euro până în 2035. Solicităm reguli uniforme pentru platformele de STR (short term rental) și OT; aplicarea corectă a legislației Uniunii Europene; o autoritate națională pentru turism sub coordonarea secretariatului general al guvernului; o strategie predictibilă de incoming; produse exportabile; conectivitate; parteneriate între destinații; digitalizarea traseului turistului; întărirea rolului agențiilor de turism; alinierea la standardele OCDE. Concluzia este ca avem potențial, dar trebuie să acționăm în sensul creșterii zonei de incoming prin politici publice.
Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
