Declarații ale doamnei Andreea Negru, președinte al Patronatului European al Femeilor de Afaceri în cadrul conferinței „România 2025-2040. Politici de industrializare a României prin promovarea unor industrii inovative bazate pe cunoștințe și digitalizare, IT, IA, biotehnologii, nanotehnologii, industria cosmosului” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 16 octombrie 2025, la Banca Națională a României.
De cele mai multe ori, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este oarecum lăsat la urmă, după cum vedem și din denumirea Ministerului Economiei, Digitalizării, Turismului și Mediului de Afaceri, deși aceste întreprinderi sunt coloana vertebrală a economiei, precum și laboratoare de inovații ale viitorului. Întreprinderile mici și mijlocii sunt vectori ai adaptabilității și ai curajului. În perioada pandemică, întreprinderile mici și mijlocii au reușit, în ciuda tuturor constrângerilor, să se reinventeze, să se adapteze unor condiții nefavorabile, unor crize suprapuse. Multe dintre ele au reușit să facă față acestor provocări.
Nici actualul context nu este mai favorabil, dar putem vorbi de libertate de mișcare, de schimburi comerciale. În contextul în care marile corporații se mișcă mai lent, ca niște nave mai grele, date fiind procedurile mai greoaie, IMM-urile putem să le numim metaforic „acele bărci agile”, capabile să vireze rapid către noi oportunități. Ele au flexibilitatea de a experimenta, de a testa noi modele de business și de a inova în domenii precum inteligență artificială, biotehnologie etc.
Din păcate, multe start-up-uri nu rămân în țară: din domenii cum sunt energii regenerabile, economie circulară, biochimie, industrii creative, industrii culturale. Ele reprezintă un teritoriu de pionierat, industrii noi, bazate pe digitalizare, pe sustenabilitate, pe cunoaștere, creează oportunități importante, pentru că dimensiunea lor le permite să testeze inovații, să colaboreze ușor în parteneriate public-private și cu mediul academic. Își pot adapta produsele la cerințele pieței, reprezentate de mari actori pe plan național sau pe plan internațional.
Stabilitatea și predictibilitatea sunt principalele obstacole în calea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Vorbim de la lună la lună despre modificări fiscale. Se rediscută, de la 1 ianuarie, modificarea salariului minim, creșteri de taxe și impozite. Acestea ar fi principalele provocări, dar să nu uităm și accesul limitat la finanțare și investițiile de risc.
De asemenea, vorbim despre forța de muncă, a acelor specialiști cu competențe digitale sau tehnice avansate, pentru că, din păcate, tinerii de astăzi pleacă mulți să-și dezvolte aceste competențe sau să lucreze în străinătate.
Se adaugă birocrația și dificultățile în a accesa fonduri europene, pentru că, atunci când ești mic, provocările sunt foarte mari. Aici intervine rolul statului, al instituțiilor financiar-bancare, de ce nu, al organizațiilor de sprijin, al nostru, al patronatelor și confederațiilor reprezentative, care trebuie să se implice în crearea unor ecosisteme de inovare, a unor clustere, hub-uri, incubatoare, care să conecteze întreprinderile mici și mijlocii cu universitățile, cu centrele de cercetare și inovare. Parteneriatul public-privat să fie cheia succesului în ceea ce numim astăzi industriile emergente. Cu siguranță, nicio companie nu poate reuși singură într-o piață aflată într-o transformare evidentă. Viitorul aparține parteneriatelor între sectorul public și cel privat, între IMM-uri și corporații, între mediul academic și cel antreprenorial. Să învățăm că acest „împreună”, pe care de multe ori îl aducem înainte în discursul public, trebuie să fie o realitate și nu un deziderat. Când start-up-urile colaborează cu universitățile, când o firmă mică devine furnizor pentru o companie mare dintr-o industrie nouă, se creează acel lanț de valoare competitiv și sustenabil.
Mulți tineri de astăzi, premianți care ne fac cinste la nivel internațional, ne aduc o rază de speranță că România are un potențial uriaș, tineri talentați, alături de resurse naturale, de spiritul antreprenorial. Trebuie să fim conștienți că doar politicile inteligente de investiții în educație, în digitalizare și infrastructură inovatoare ne pot ajuta să beneficiem de tot ceea ce ne oferă, în mod gratuit, acest ecosistem în care ne dezvoltăm cu toții activitatea.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:
