Declarații ale lui Andrei Blumer, președinte, Asociația de Ecoturism din România (AER) în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).
Propun o incursiune în noțiunea de sustenabilitate, în paralel cu noțiunea de wellness. Wellness este un concept modern, care trece dincolo de înțelegerile clasice. Oamenii vin să se simtă bine, vin să aibă o experiență și să rezoneze cu destinația.
În România, în momentul de față, dacă ne referim la sustenabilitate, vorbim de trei direcții majore: de o strategie de ecoturism, de strategie – turism sustenabil din cadrul Convenției carpatice și vorbim despre strategia de schimbări climatice. Toate trei converg pe un palier de patru piloni: destinații de ecoturism, puncte gastronomice, trasee pe distanțe lungi și destinații stațiuni montane verzi, dar nu trebuie să fie neapărat montane, ci poate să fie și pe litoral noțiunea această stațiune verde.
Din punctul de vedere al direcțiilor guvernamentale, spre surprinderea noastră, un memorandum abia a fost semnat, pe 2 octombrie 2025, deși România a intrat în acest joc al Convenției carpatice de Apus în 2014.
Ecoturism nu înseamnă un turism ieftin, nu înseamnă neapărat lux, dar poate să includă și lux. Poți să faci turism în chaleturi de cinci stele, cum poți să faci ecoturism în cabanele montane din Făgăraș: activitate în natură, observare a naturii, experiență culturală, tradiție dar și confort, volum mic.
Definiția ecoturismului: volum mic, cu servicii personalizate, arii protejate și o interpretare foarte bună a destinației, în special, partea legată de natură, dar și de cultura locală.
Impact economic: e foarte important un lanț scurt de produs. Degeaba îți cheltuie turistul 100 de euro în destinație, dacă 95 de euro pleacă imediat din destinație. Degeaba vorbim de un volum mare, dacă nu suntem capabil să captăm, dacă ceea ce înseamna „leakage” (în engleză) sau scurgerile din destinație nu sunt gândite astfel încât să avem o eficiență cât mai mare. Degeaba vorbim de volum, dacă nu lucrăm la aceste „șurubele”, cu care putem să închidem „leakage”-ul.
Deși unele guverne mari nu mai pun preț pe schimbări climatice, iar Uniunea Europeană a lăsat-o un pic mai moale cu Green Deal, clientul este, deja, conectat: 70% din consumatorii europeni și american sunt determinați să facă ceva ca să-și minimizeze impactul la schimbări climatice. 50% dintre britanici consideră că este foarte importantă în alegerea agenției de turism partea de responsabilitate.
Ecoturismul este o piață foarte bună pentru România și funcționează într-un un domeniu care scapă de multe ori din radarul discuțiilor tehnice despre turism. Există un grup intermisterial care funcționează în România, deci se poate! Din 2009, strategia făcută de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism la cererea „Ministerului …și al Turismului” produce efecte. I-a luat 10 ani să fie oficial recunoscută de minister, în 2019, dar partea bună este că, prin colaborarea ministerului cu asociația noastră și cu alte structuri, inclusiv cu Ministerul Mediului, a fost generat un cadru de lucru, care a produs efecte. În 2013, am organizat în România conferința europeană și am definit destinația de ecoturism la nivel european. Anul acesta, la forumul global de ecoturism, România, alături de Spania, Estonia și Federația Europeană a Parcului, promovează conceptul de destinație de ecoturism în fața Comisiei Europene, deoarece Comisia Europeană în primăvară va definii strategia europeană de ecoturism.
GSTC – Global Sustainable Tourism Council dă nota la nivel global și a avut o întâlnire, în octombrie, cu Comisia Europeană, privind sustenabilitatea destinațiilor și a produsului turistic.
România este singura țară din Europa care a adaptat Standardul European de ecoturism: Guvernul României l-a adaptat împreună cu noi, cu Ministerul Mediului. „Ministerul … și Turismului” a creat și România este gata, în premieră, să lanseze la nivel european destinații de ecoturism cu criterii de sustenabilitate. Am participat la conferințe în Parlamentul României pe tema sustenabilității.
Pe partea practică, sunt destinațiile cu care asociația noastră lucrează de peste 15 ani. Nu e doar o etichetă sau un tablou, ci este muncă de 10 ani. În 2025, peste 70 de UAT-uri sunt implicate în destinațiile de ecoturism. Aceste destinații sunt făcute cu semnătura primarilor și a consiliilor locale. E un proces voluntar. Ele intră într-o politică de sustenabilitate. Suntem într-un proces cu firmă cunoscută din România pentru a analiza diferențiatorii în destinația „Ținutul zimbrului, locul unde legendele și zimbrii sunt în libertate”, cum e „Transilvania ultimul peisaj”. Nu este doar vorbă acolo, e muncă, pentru că în spatele diferențiatorului trebuie să ai produsul turistic. Așa funcționează în orice altă țară din Scandinavia, din Africa, din America de Sud ori într-un parc din SUA.
Ce facem pe viitor? Lucrăm la marketing, pe bază de date statistice și surveillance. Datele vin dintr-o colectare a noastră, pentru că lucrăm într-o zonă în care INS nu poate să furnizeze date exacte. 2,75 este media de sejur în rețeaua noastră și un grad de ocupare de 30%. Poate sună puțin, dar din punctul nostru de vedere aceasta este una dintre probleme României.
Suntem una dintre puține asociații care s-au dus constant pe niște nișe. Pe piața englezească, este „Destinations”, un târg, world travel market, avem stand propriu de șase-șapte ani și vom merge și anul acesta.
Foarte multe se întâmplă în domeniul nostru în turismul de weekend. Provocarea turismului românesc este să capitalizăm cât mai mult din sejurul unui turist. Lucrul acesta îl facem cum putem. 2,75 e mult. În ultimii ani, este o creștere. Rețeaua, din punct de vedere cantitativ s-ar putea să nu reprezinte foarte mult, dar este un pilot, de 15 ani de muncă în spate: echipe executive, 7 destinații, în jur de 300 de unități, toate clasificate – nu lucrăm cu unități neclasificate – 500.000 de înnoptări. Tot ce am făcut până acum am făcut cu fonduri alternative. Alina Cârlogea, cu echipa ei, încearcă să promoveze anumite scheme. Este un pilot care demonstrează că, dacă ai o asociație, ai parteneriat public-privat, ai echipe executive, nu discuții despre cât și cine are votul meu împotriva votului tău în OMD. Nu am creat OMD-uri, am creat echipe executive funcționale. Sunt binevenite OMD-urile, dar exisămult prea multe discuții despre voturi și prea puține despre funcționalitatea acestor OMD-uri.
Ivan Patzaichin a fost unul dintre cei care au purtat steagul ecoturismului. Ar trebui să privim un pic dincolo de a observa doar industria din punctul de vedere al marilor investiții. Cred că nu e neapărat problema de neomogenitate. Problema este că României îi trebuie o viziune pe anumite domenii și asociații puternice. Statul român cred că ar putea să susțină mult mai mult asociațiile. Nu neapărat dacă sunt sau nu patronale, ci dacă sunt funcționale. Cred că este foarte important ca statul român să analizeze cum, dacă am putut pe ecoturism, să se poată și pe balneo și în colaborare cu celelalte organizații, cu FIHR-ul, cu ANAT-ul, să vină cu niște politici publice coerente.
Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
