Declarații ale domnului Constantin Chiriță, președintele Institutului Român de Inventică Iași în cadrul conferinței „România 2025-2040. Politici de industrializare a României prin promovarea unor industrii inovative bazate pe cunoștințe și digitalizare, IT, IA, biotehnologii, nanotehnologii, industria cosmosului” organizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 16 octombrie 2025, la Banca Națională a României.
Prin industria 4.0, lumea s-a transformat și la nivel global, și la nivel european, și la nivel național. Înțelegerea și aplicarea industriei 4.0 trebuie făcute, în primul rând, după standarde, după reguli, care, la momentul actual, sunt foarte bine definite la nivel internațional și trebuie implementate printr-un program politic de transformare digitală a industriei, ținând seama de documentele europene, pe care noi, din păcate, nu le acceptăm sau nu le implementăm. Așa este Decizia 2481 din 2022, care ne obligă să implementăm „Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital”. Acest document este fundamental pentru toate guvernele, ca ele să implementeze platformele industriei 4.0, să realizeze ceea ce este legat de convergența între IT și OT, respectiv, Cyber Physical System.
Industria 4.0 înseamnă că întreprinderile trebuie să lucreze acum în Digital Twin, în integrarea completă. În câteva cuvinte, ca întreprinderile să aibă Cyber Physical System înseamnă ca orice sistem fizic să fie controlat și monitorizat. Prin intermediul computationului (care, la ora actuală, este la un standard foarte ridicat, de soft și hard) și, apoi, prin Internet Industrial Communication, să putem face ca acest sistem să poată fi implementat în orice domeniu al industriei pe care trebuie să-l optimizăm. Toate întreprinderile ar trebui să poată fi puse în cloud.
În continuare, standardele din 2013 încoace, împreună cu cel mai important standard pe care l-a făcut National Institute of Standards and Technology din America (NIST-ul, pe care-l consider „Vaticanul”), în 2013, l-a implementat și toată lumea îl respectă, dar pe care, la noi, nimeni nu-l citește, ca să poată fi luat în considerare. Acest standard stabilește modele de servicii, modele de implementare, IA Space ș.a.m.d. El spune clar că nu se poate face, în momentul ăsta, implementarea industriei 4.0, a unei transformări, decât dacă respectăm această arhitectură cu patru actori: consumerul (IMM-ul sau structura corespunzătoare de activitate), care urmează adviser-ul, provider-ul și broker-ul. Cei trei actori trebuie traduși în zona de descentralizare a industriei 4.0 (deocamdată, suntem în centralismul democratic și trebuie să trecem în descentralizare). Asta înseamnă că cei patru actori – politic, academic, industrie și societate civilă – trebuie să lucreze pe picior de egalitate. În momentul acesta, adviserul reprezinta zona de Academie, industria este reprezentată de Camera de Comerț și Industrie, care trebuie să-și capete rolul funcțional la nivelul actorului de broker și provider-ul. Propunerea noastră este ca provider-ul să poată fi la Iași, în ceea ce am considerat acum ca institut independent. Să fie un „solution provider”, așa cum este Fraunhofer-ul din Germania pentru toată lumea, Athos-ul de la Viena, cu 100.000 de angajați, Comarch-ul în Polonia ș.a.m.d. Toate țările în momentul acesta au această structură de provider și evident politicul acționează în parteneriat cu cei trei actori. Cloud computing trebuie implementat. Acest NIST obligă, prin celelalte standarde care trebuie implementate, să se procedeze mai departe, la această construcție de cyber physical system.
În 2017, după ce Germania a lansat platformele industriei 4.0, s-a realizat la nivel european Digitising European Industry (DEI). Țările dezvoltate s-au unit și au făcut platforme naționale: Germania, Franța – L’Industrie du futur, Italia – El Plano Nacional Industrie 4.0, Spania – Industria conectada 4.0. Sunt 19 platforme. Noi n-am făcut nimic, din păcate. Construcția acestei Digital European Industry trebuie continuată prin ceea ce s-a făcut, deja, la nivel european și este funcțional, acest Open DEI, care pune bazele pentru ceea ce înseamnă industrie 4.0.
La nivel european, sunt recunoscute zece domenii, dintre care patru domenii înseamnă manufacturing, agriculture, energy and healthcare. Toate cele patru domenii, datorită lui cloud computing, care are structură federativă, trebuie să lucreze împreună, pentru că discutăm de data economy, data space, industrial digital space. Mai departe tot acest Open DEI stabilește că este necesar să se creeze patru task force-uri: cele trei forțe din zona privată și cu structura publică, adică guvernul și să formeze structura de descentralizare care trebuie să funcționeze împreună. Mai departe, Open DEI indică alinierea arhitecturilor de referință.
La nivelul global, sunt patru metamodele legate de industrii 4.0: RAMI Germania (Reference Architectural Model Industrie 4.0), cu care lucrăm și noi, SMRM (Smart Manufacturing Reference Model, american), InSAR (Intelligent Benefactory System Architecture) și metamodelul japonez. Aceste modele de industrie 4.0 reprezintă arhitecturile de referință fundamentale. Există și altele, pe baza standardelor de industrie 4.0, implementate la nivel global, după standarde recunoscute de ISA și ICI. Legătura între IT și OT, în momentul acesta, se poate face la nivel de elev, la nivel de orice întreprindere, dar trebuie să existe platformă de industrie 4.0, așa cum au toate țările dezvoltate.
Mai este un obiectiv pe care îl subliniez: cele două lumi – lumea MNC-urilor (Multinational Corporation) și lumea IMMM-urilor (întreprinderile micro, mici și mijlocii). Unele dintre ele s-au dus în industria 4.0, iar noi, în ultimii ani, i-am subvenționat și alte IMMM-uri au rămas la industrie 2.0. Platforma pe care trebuie să o facem la nivel național e nevoie să fie legată de IMMM-uri, sectorul de întreprinderi micro, mici și mijlocii. Ceea ce spune Open DEI prin sintagma „alinierea arhitecturilor de referință open platform și large scale pilots pentru digitalizarea industriei europene” înseamnă că trebuie să avem platforme deschise. Discutăm de digitalizare, transformare digitală pentru industrie și transformare sustenabilă. De aici, e vorba de industrie 5.0. De la industrie 4.0 – cyber physical system, la industrie 5.0 – transformare sustenabilă, human centric, în sensul că o mașină înseamnă reziliență și sustenabilitate, Sustenabil Development Goals, reprezentând obiectivul 9 – industrie, infrastructură, inovare.
În momentul acesta, provocarea este de a crea o platformă industrială 4.0 românească. Eu am denumit-o „Sustainable Romanian Industrial Transformation 4.0”. Acest lucru se va face, dacă factorii din zona academică, din industrie, din societate civilă vor construi împreună acest program de transformări digitale a industriei, împreună cu partea politică care trebuie să ia decizii.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:
