Declarații ale lui Cosmin Păunescu, șef serviciu Piața de capital, ASF în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, la Banca Națională a României (BNR).
Ne pricepem toată lumea la economie? Din punctul meu de vedere, ca economist care lucrează pe bursă, nu poți să fii economist fără să incluzi cunoștințe de matematică, fără să ai noțiuni de psihologie, oricât de ciudat ar părea, de psihologie comportamentală și fără să încerci să aprofundezi istoria, care, în perioada aceasta, mi se pare nu doar un hobby, ci și o necesitate, pentru că, de fiecare dată, avem impresia că descoperim lucruri noi, de fiecare dată, bâjbâim în decizii sau pare că bâjbâim în decizii, deși pattern-urile sunt destul de clare. Poate lucrurile ar merge mai ușor dacă am avea o abordare mai riguroasă și mai bine fundamentată științific. Eu aș încerca să poziționez piața de capital românesc în contextul internațional, care suferă o transformare majoră, în contextul în care barierele tarifare, scurtarea lanțurilor de aprovizionare care au intervenit odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, apariția unor termeni ca patriotism economic, care sunt definiți drept una dintre megatendințele care vor influența lumea în perioada următoare, ne fac să ne îndepărtăm ușor de globalizarea care a cunoscut perioada de aur în anii 1990-2000.
Uniunea Europeană, la rândul ei, se află într-un decalaj semnificativ de competitivitate, pe care-l surprind rapoartele oficiale, cum este Raportul Draghi. Ne aflăm în urmă la inovație, poate și pentru că companiile se finanțează mai greu de pe piața europeană de capital și accesul este mai ușor pe burse, cum ar fi cele din Statele Unite ale Americii. Concurăm cu inovația finanțată puternic de stat în Asia. Cifrele spun că China își pune problema dacă finanțează toate aceste inovații, își mai poate menține un deficit bugetar acceptabil, pentru că este o politică la nivel public. Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 4,5% din PIB, spune tot Raportul Draghi, pentru a finanța decarbonizarea, digitalizarea și industria de armament. Ne întrebăm dacă merită să continuăm traiectoriile pe care le-am decis, cum ar fi finanțele sustenabile. Sunt curente destul de puternice și, din păcate, s-a politizat mult un fenomen care e normal, din punctul meu de vedere și care n-a pornit de la politicieni. A pornit, în primul rând, de la publicul obișnuit din piețele dezvoltate, dar care a fost banalizat și pe seama căruia se pun, într-o oarecare măsură, pe bună dreptate, creștere de costuri din domeniul energetic să spunem, nu pentru că n-ar fi un fenomen corect. Poate pentru că toată această legislație europeană, care este extraordinar de minuțios constituită, nu a prevăzut perioade de tranziție foarte clare. E greu de crezut că combustibilul fosil va fi înlocuit imediat. Niciun studiu nu spune asta și atunci, nu ar trebui să scoatem din taxonomie anumite activități fără de care nu poți efectiv să trăiești și fără de care nu ești competitiv, pentru că această sustenabilitate presupune un efort colectiv al tuturor marilor economii? Dacă anumite economii nu urmează această traiectorie, evident că cele care iau în calcul solidaritatea cu generația viitoare au de suferit și asta se vede în costuri. Sunt probleme politice greu de explicat, dar nu termenul în sine ar trebui criticat și nu ar trebui ca Europa (și noi, în subsidiar) să se abată de la o temă care poate reprezenta unul dintre puținele noastre avantaje concurențiale, pentru că pe asta am mers destul de mult.
Unde se află piețele financiare internaționale în momentul de față? Se vorbește de un bubble în domeniul inteligenței artificiale, dar creșterile indicelui S&P se datorează suprareprezentării acestui sector, însă sunt foarte multe sectoare de bază care nu au avut o evoluție atât de bună a prețului. Ne aflăm într-un domeniu în care poate inteligența artificială și algoritmii de tranzacționare vor face ca modificarea automată a prețurilor să fie un fel de self-fulfilling prophecy.
Ne aflăm într-un domeniu în care noi am învățat că există o alocare a portofoliului 60-40%. Crești ponderea titlurilor de stat atunci când te apropii de vârsta pensionării, însă surprinzător, „The Economist” arăta anumite date, conform cărora, seniorii din Statele Unite au 39% din capitalizarea bursei și din fondurile mutuale, nu se grăbesc deloc să vândă, sunt dispuși să-și asume riscuri chiar în domeniul inteligenței artificiale. Poate fluctuațiile viitoare nu vor mai avea un impact atât de mare ca și crizele precedente. Nu vreau să fac o paralelă, dar sunt scenarii care ar trebui luate în calcul, cel puțin de către noi, ca supraveghetori.
Piața de capital românească, în acest context al regionalizării, poate avea un un potențial deosebit. De treizeci și ceva de ani, tot vorbim despre potențial. Trebuie să dau un mesaj pozitiv, în care și eu cred personal, dincolo de calitatea mea de de supraveghetor. Bursa de Valori București a ajuns la 500 de miliarde de lei capitalizare pentru prima dată în istorie. A pornit de la 25 de milioane, dacă nu mă înșel, la lansare, în 1995. Suntem încă sub 30% pondere din Produsul Intern Brut. Un prag de reprezentare corectă a economiei ar fi 70%. Sunt încă multe de dezvoltat pe această piață. Oferim acces la energie și la sistemul financiar. Discutam cu alte state din regiune ce face piața de capital unică românescă, unică în regiune. Energia sectorul financiar – dividende bune, o perspectivă bună regională pe care poate ar trebui să o fructificăm mai bine, să ducem alte sectoare la Bursa de Valori București. Avem piața aero mai tânără, mai puțin reglementată, dar care a permis unor companii din IT, unor companii din retail să vină la cota bursei și, ulterior, să aspire la statutul de piață reglementată. Ori de câte ori au fost oferte, nu doar atractive din punct de vedere financiar, dar și care s-au și pliat contextului macroeconomic, pentru că poate nu e o perioadă propice companiilor de creștere, dar e o perioadă propice companiilor dezvoltate cu politică de dividend stabilă. Am avut Cristim suprasubsrisă de cinci ori, am avut de curând Hidroelectrica, cu aproape 2 miliarde de euro, ceea ce ne spune că infrastructura pieței de capital românești este bine conectată și poate asigura oricând finanțarea unor proiecte importante. Evident că nu putem face asta fără retail sunt 270.000 de investitori la bursă, dar cel mai interesant este că avem o schimbare de perspectivă a acestora. Vorbind de-a lungul a 25 de ani, de când sunt și eu conectat la sistemul bursei cu investitorii, vedem cum s-a schimbat mentalitatea, dar oamenii care vor câștiguri din imobiliare clare, ferme, cu randamente de două cifre și încă destul de mari către generația mai tânără, care are mult mai mult acces la tehnologie, care e mult mai conectată la volatilitate, care e mult mai bine dispusă să-și asume această volatilitate, dar care, din păcate, merge către active care n-au neapărat un fundament economic, cum sunt criptomonedele, care nu pot fi ignorate, asta pentru că anumite jurisdicții cum ar fi Statele Unite au câștigat în instanță dreptul lansării unor ETF-uri pe criptomonede, care au schimbat cumva cursul unui joc care părea că urmează să se scufunde.
Ne aflăm într-un climat concurențial în care noi trebuie să asigurăm stabilitate. Ca supraveghetori, asta încercăm să facem: stabilitatea financiară a entităților supravegheate. Încercăm să anticipăm cum ar fi această stabilitate afectată în situații de criză prin teste de stres la nivelul nostru sau la nivelul entităților reglementate. Avem creștere în frecvență de raportări, când este cazul. Analizăm lichiditatea portofoliului la fondurile deschise, pentru că fondurile deschise sunt cele mai puțin riscante, dar au și un potențial de risc sistemic sau reputațional, pentru că aproape 97-98% din cota de piață este deținută de grupuri bancare. Avem toată legislația europeană implementată. Avem posibilitatea de finanțare prin crowdfunding.
Poate că finanțarea bancară este cea care reduce crizele și face ciclurile mai plate, dar finanțarea pieței de capital și, mai ales, lipsa acesteia a fost identificată de Comisia Europeană drept unul dintre motivele crizei atât de ample din perioada 2008, cu amplificări ei în în Europa. Pe cale de consecință, acest regulament de crowdfunding a fost o consecință directă pentru a se asigura accesul la finanțare al proiectelor tinere mai puțin bancabile și proiectelor mai riscante. Avem o modalitate de a strânge bani care nu are aceeași rigoare ca și oferta publică în cazul companiilor listate. Fenomenul este încă marginal de economie. În România, avem 7 milioane de euro, 6.000 de investitori, există un potențial, există un interes, rămâne doar ca proiecte interesante să-și găsească drumul către investitori, fie prin aceste crowdfunding-uri, fie prin fondurile de investiții. Avem fonduri de investiții alternative, dar ele sunt legate destul de mult de rețeaua bancară. Atunci, sunt fonduri diversificate destul de lichide, fonduri care nu sunt orientate către startup-uri, nu sunt orientate către proiecte mai puțin lichide, decât în primă instanță. Atunci, m-aș uita către cadrul european, care spune că poți înființa fonduri de venture capital pentru IMM-urile nelistate sau IMM-urile listate pe o piață reglementată, că poți face fonduri de antreprenoriat social pentru a realiza investiții cu impact, cu randament, dar puțin mai mic, probabil, cel puțin, într-o primă perioadă sau că poți înființa fonduri de investiții pe termen lung: long term investment funds sau acele ELTIF-uri, care finanțează nu doar IMM-urile, ci și companiile listate pe piețe reglementate cu capitalizare de maximum 1,5 miliarde de euro, destul de mare pentru nivelul României.
Ca mecanisme legislative, le avem pe toate. Ca infrastructură, ne-am dovedit viabilitatea, nu doar prin acea ofertă Hidroelectrica, ci și prin rezidența fondurilor deschise în perioada de criză, cum au fost pandemia Covid sau declanșarea războiului din Ucraina. Ne-am dovedit reziliența prin volatilitatea mai scăzută a bursei, comparativ cu anii 2008. E clar că lumea s-a maturizat și vede potențial în companiile locale, pentru că multiplii de preț sunt acolo și vorbesc de la sine. Ne aflăm într-o piață în care rămâne doar să identificăm mai mulți investitori interesați de bursă. Noi încercăm să facem asta prin acțiunea de educație financiară, pentru că aceasta este pârghia noastră, dar sunt convins că băncile, operatorii, bursa și operatorii privați au discuții care au și rol educativ, de atragere a clientelei. Încercăm să păstrăm încrederea care s-a creat, pentru că piața de capital are cel mai mult nevoie de încredere și a avut întotdeauna nevoie de încredere, pentru că acele vechi crize de la început au fost reparate ca imaginea după o perioadă destul de lungă și atunci nimeni nu-și mai permit așa ceva.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
