Declarații ale lui Dumitru Dorin Prunariu, cosmonaut în cadrul conferinței „România 2025-2040. Politici de industrializare a României prin promovarea unor industrii inovative bazate pe cunoștințe și digitalizare, IT, IA, biotehnologii, nanotehnologii, industria cosmosului” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 16 octombrie 2025, la Banca Națională a României.
Domeniul spațial este un domeniu de activitate într-o dezvoltare exponențială pe plan internațional, aduce beneficii enorme, produce înaltă tehnologie, formează specialiști buni nu numai în domeniul spațial, ci și în multe alte domenii. Pe plan internațional, domeniul spațial reprezintă o economie care însumează 613 miliarde de dolari și este în creștere cu 7,8% în fiecare an. Investițiile în comerț și produse și servicii sunt de 345 de miliarde de dolari. Zona neamericană investește în spațiul cosmic 55 de miliarde. Investițiile în soluții pentru domeniul cosmic, care includ soluții pentru sisteme de navigație și poziționare globală, sunt de 308 miliarde. Piața internațională pentru produse în domeniul cosmic însumează 224 de miliarde, dintre care, în domeniul satelitar – 20 de miliarde, segmentul la sol – 4 miliarde, servicii de lansare – 22 de miliarde, servicii satelitare de care profităm – 137 de miliarde. Partea nord-americană reprezintă o piață de 86 de miliarde de dolari, America Latină – 19 miliarde, Europa – 38 de miliarde, Rusia și fostul spațiu CSI – 10 miliarde, Asia incluzând și China – 45 de miliarde, Orientul – 18 miliarde. Statele Unite ale Americii au cele mai mari investiții guvernamentale în domeniul spațial – 62 de miliarde de dolari, China – 12 miliarde de dolari, a doua industrie spațială din lume după competitivitate, pentru că Federația Rusă a rămas cam la 3,4 miliarde de dolari, investiții care reprezintă mai puțin decât investește acum Franța, care a ajuns la 4,2 miliarde, Japonia – 4,8 miliarde, Germania – 2,5 miliarde, Italia – 1,7 miliarde.
În Uniunea Europeană, investiții în programele politice europene (navigație, poziționare globală, programul Copernicus de observare a Pământului în scopuri de securitate și mediu) – 2,6 miliarde de euro. Agenția Spațială Europeană (instituție interguvernamentală) are un buget anual cam de 6,5 miliarde de euro. România, în acest context, este marcată cu 59 de milioane de euro, față de Ungaria – 42, Austria – 84, Slovenia – 11, Polonia – 136 de milioane etc. Deși noi am fost a doua țară din Europa Centrală și de Est care am accesat Agenția Spațială Europeană și am vizat o dezvoltare destul de rapidă și intensă a activităților spațiale, a serviciilor, a profitului, am rămas mult în urma altor state europene. Bugetul anual al Agenției Spațiale Europene, pentru că noi suntem membrii plini a Agenției Spațiale Europene din 2012, este de 7,69 de miliarde de euro dintre care, pentru zona de observare a Pământului se alocă cam 33,6%, pentru zona de zboruri pilotate, se alocă 7,8% (pare puțin, dar e o zonă foarte spectaculoasă, pe care toată lumea o vede în primul rând), în domeniul navigației globale se alocă 12,5% și așa mai departe. În domeniul programelor științifice, se alocă în jur de 8,5% din întregul buget al Agenției Spațiale Europene. Pe țări, cele mai mari investiții le face Franța: 21,3% din bugetul ESA este francez; Germania – 18,8%, Italia – 15,8%, Polonia – 3,8%, România – 0,9%.
Să vedem acum ce putem face mai departe. În momentul de față, în România sunt 290 de entități aprobate pentru colaborare cu Agenția Spațială Europeană, în sensul că sunt recunoscute de Agenția Spațială Europeană pentru a participa la programele ei. Dintre aceste entități, active sunt 95. Contractori a 90% din bugetul alocat în acest domeniu sunt doar 21. Staff-ul calificat pentru a lucra în domeniul spațial la nivelul anului 2022, este de 1.200 de persoane cu normă întreagă și cu jumătăți de normă: ingineri, fizicieni, software engineers, biologi, economiștii, juriști.
Nu este momentul și nu doresc să critic actuala conducere fără viziune și fără vizibilitate internațională, numită politic, a ROSA, dar ce ar trebui să facem (și noi am propus, dar am fost tăiați atunci când urma să finalizăm aceste lucruri)? Agenția Spațială Română, la nivelul de dezvoltare actuală a activităților cosmice în lume și la nivelul de competență pe care trebuie să-l prezinte pe plan internațional, trebuie reorganizată în subordinea Guvernului României. Nu mai face față și nu-și mai găsește locul în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, pentru că partea de cercetare reprezintă ceva, dar puțin, partea de dezvoltare tehnologică, industrială reprezintă mult mai mult în contextul aderării la ESA și în contextul programelor pe care le dezvoltă. Să nu uităm că, în conformitate cu acordurile pe care le avem, drepturile de proprietate tehnologică intelectuală la tot ce producem în România rămân în România și putem să facem bani serioși utilizându-le și promovându-le la nivel internațional. Contribuția noastră la ESA, pentru a doua oară în zece ani, nu este plătită. Ne-am pierdut dreptul de a vota la nivelul Agenției Spațiale Europene, ne-am pierdut dreptul de accesa anumite programe. Suntem „oaia neagră” a Europei din punctul acesta de vedere, pentru că decidenții n-au înțeles că aceasta este o obligație, așa cum e obligația de a plăti contribuțiile la NATO sau la Uniunea Europeană. A existat un program național de dezvoltare a instituțiilor românești în domeniul spațial, astfel încât să le aducem la nivelul de a fi recunoscute de ESA și de a accesa programe internaționale, programul STAR, care a fost stopat din 2019.
Coordonarea instituțiilor de profil trebuie făcută de o agenție spațială română guvernamentală, dar ele să aibă independența de a stabili anumite criterii, programe, bugete.
Trebuie să fie refăcută și corelată cooperarea internațională, pentru că a fost diminuată complet. S-a ajuns la a tăia din buget, pentru că nu avem cu cine să facem programe. În momentul actual, față de 2022, cam jumătate din specialiștii din Agenția Spațială Română au plecat, salariile s-au diminuat. Nu s-a înțeles deloc care este trendul internațional și unde trebuie să ne cuplăm.
Trebuie să continuăm să participăm la programe de securitate și apărare. Ar trebui creat un consiliu interministerial pentru spațiu, în care să fie reprezentanți din ministerele și agențiile naționale care au implicați în domeniul spațial. Unele dintre ele nici nu știu că ar trebui să aibă oameni implicați în acest domeniu.
Corelarea bugetelor din planurile sectoriale și din fonduri europene.
Trebuie realizată și aprobată o strategie națională pentru spațiu, o adevărată strategie națională, care să vizeze dezvoltarea și implicarea acestor activități așa cum sunt ele pe plan internațional. Această strategie națională pentru spațiu ar trebui făcută de Agenția Spațială Română împreună cu guvernul și cu CSAT-ul.
Ar trebui dată o lege a spațiului cosmic, care să fie aprobată de Parlament. În prezent, așa ceva nu există. Există hotărâri de guvern prin care se dau atribuții.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:
