Declarații ale doamnei Nicole Petculescu, Secția de industrie alimentară din cadrul ASAS în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).
În cadrul industriei alimentare, ca și în alte sectoare, este vorba despre o slabă organizare la nivel local, regional și național privind colectarea, condiționarea, conservarea, distribuția de produse, precum și despre valorificarea materiilor prime agroalimentare indigene. Aceasta are la bază fărâmițarea excesivă a proprietăților de terenuri agricole, procesul de pauperizare a populației și procesul opus, al acumulării masive de capital într-o parte, ceea ce înseamnă că apare o segmentare a întregii populații și, din păcate, aceasta generează inegalități pronunțate privind accesul la hrană.
Semnalăm lipsa unui program național finanțat multianual pentru nutriție și sănătate, așa cum există în multe țări europene. Se adaugă lipsa unui institut național de cercetare-dezvoltare și de prevenție socială pentru nutriție umană și pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
Ca obiective, în primul rând propunem acordarea atenției cuvenite, rezonabile, benefice și eficiente din punct de vedere politic pentru întregul lanț al domeniului alimentației și, implicit, al industriei alimentare; creșterea atenției politice acordate cercetării românești, pentru că fără cercetare nu reușim să fim o țară performantă, nu reușim să avem competitivitate în sectorul agroalimentar. Din partea secției noastre, au venit niște propuneri de proiecte prioritare de cercetare, privind investigarea calității potențialului biologic al alimentelor pentru o mai bună nutriție, creșterea siguranței alimentelor, pentru ele trebuie să fie salubre pentru consumatori și privind biodisponibilitățile nutrienților din alimente. Sunt cercetări și soluții identificate pe tot lanțul alimentar, privind autenticitatea produselor alimentare, în vederea eliminării fraudelor alimentare. Auzim din ce în ce mai mult de această problemă, care este reală. De asemenea, propunem cercetări privind realizarea și utilizarea de ambalaje biodegradabile pentru produse alimentare. Alte obiective ar fi asigurarea securității alimentare, dezvoltarea reală și efectivă a contribuției statului român la asigurarea serviciilor de consultanță operativă privind suportul tehnic și tehnologic către ferme, către unități de procesare, prin reconceperea întregii rețele naționale de direcții agricole și de consultanță agricolă în subordinea ADR, în mod similar cu situația care există în țările din Uniunea Europeană și din America de Nord.
Este foarte importantă și conștientizarea reducerii risipei alimentare. Paradoxal, risipa alimentară cel mai mult se produce în uzul gospodăresc, dar și industria alimentară face risipă.
De asemenea, pentru că în cadrul industriei alimentare avem și acvacultură, dorim să încurajăm și să sprijinim domeniul acvaculturii, care este în expansiune. Unitățile noastre de cercetare-dezvoltare au rezultate foarte bune. Acordăm atenție procesării produselor din acvacultură.
De asemenea, fiind profesor, țin foarte mult la creșterea nivelului general de educație. Subliniez cât de importantă este educarea tinerii generații cu respect pentru pământ, pentru aliment, pentru cei care lucrează în domeniu. De asemenea, este importantă instruirea forței de muncă și a consumatorului de produse alimentare.
Un obiectiv foarte important este realizarea de unități de procesare alimentară în apropierea fermelor agricole și zootehnice, pentru a scurta transportul și pentru a putea fi realizată procesarea cât mai repede. Susținem înființarea Institutului de Nutriție Umană și de Sanogeneză, în subordinea Guvernului României, cu regim de agenție națională guvernamentală, finanțată de la bugetul național. Ne pronunțăm pentru încurajarea creșterii producției indigene de materie primă, odată cu dezvoltarea capacității de depozitare. Avem produse, dar ne trebuie și o capacitate adecvată de depozitare, pentru starea condiționată de produse refrigerate și congelate și a producției agroalimentare românești. Aceasta se poate face printr-o stimulare legislativă, fiscală și financiară.
Ar fi bine să se realizeze de către Institutul Național de Statistică un raport privind starea de sănătate și starea nutrițională a populației, prezentat prin mass-media. Să se realizeze legiferarea obligativității angajatorilor și a sistemului de învățământ de a asigura angajaților, elevilor, studenților condiții de a servi masa de prânz, odată cu dezvoltarea sistemului de catering destinat colectivităților.
Care sunt cadrul general necesar și mijloacele? Toate mijloacele, procedurile, sursele de finanțare necesare sunt cele pe care le vor identifica, planifica și monitoriza instituțiile executive ale țării de la nivel central, național, regional și local, Guvernul României, Președinția României, prefecturile județelor, consiliile județene, primăriile, consiliile locale, cu implicarea directă, esențială, a Parlamentului României, ca putere legislativă.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:
