Declarații ale lui Radu Hanga, președintele BVB în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 13 noiembrie 2025, la Banca Națională a României (BNR).
Modul în care lumea globală a funcționat în ultimii 30 de ani n-o să-l mai găsim în următorii 30 de ani. Cred că ne vom întoarce, într-un fel, la o altă paradigmă. Unii ar spune că globalizarea nu a început în urmă cu 30 de ani, ci a început cu Ginghis Han sau cu Imperiul Roman, adică, cu alte cuvinte, trăim într-o lume care trece prin faze ciclice de globalizare și de deglobalizare. O carte care se cheamă „Goodbye Globalization”, spune ceva de genul că globalizarea 1.0 a avut niște niște defecte și pentru a fi corectate, probabil că lumea va trece printr-o fază de 20-30 de ani, care vor însemna o resetare a modului de globalizare pe care l-am văzut până acum, după care vom intra, din nou, într-un ciclu strângere a legăturilor prin corectarea unor erori care s-au făcut în trecut. Ce înseamnă asta pentru noi? Discutăm despre scurtarea lanțurilor de aprovizionare, discutăm din nou despre securitate, discutăm mai mult despre statul națiune, în locul lumii globale, discutăm din nou tot mai mult despre bariere tarifare. Ideea de stat națiune mă duce cu gândul, uitându-mă la Bursa de Valori București, la o expresie pe care o tot găsesc în diverse instanțe: „Fiecărei națiuni îi place să aibă propria marcă de bere, propria echipă de fotbal și propria piață de capital”. Ce vreau să zic este că într-o lume în care statul națiune revine pe scenă, rolul piețelor de capital naționale și rolul jucătorilor economici începe să crească. Asta are și o perspectivă pozitivă. Totdeauna când vorbesc despre asta, fac o paralelă cu sportul. Faptul că în lume există state și există companii la nivel național nu înseamnă că trăim într-un conflict global, ci e așa cum avem echipe de fotbal la nivel național care concurează la nivel global și, la un moment dat, câștigă Germania, după patru ani, câștiga Argentina și nu e nimic rău în asta. Noi, care am văzut cum arăta lumea lipsită de concurență dinainte de ’89, putem să spunem că competiția, concurența adaugă valoare și duce la creșterea performanței și cred că rolul nostru cel mai important este să încurajăm această concurență și competiție.
Noi nu avem doar potențial. Noi avem defectul de a vorbi despre noi uitându-ne în oglindă autocritic și spunând că avem un potențial care nu se materializează niciodată. Uneori, trebuie să avem puterea să mai ștergem oglinda și să vedem că imaginea s-a schimbat. Lucrul acesta îl vedem și când ieșim pe stradă, adică vedem că România s-a schimbat, vedem Bucureștiul că s-a schimbat, vedem piața de capital că s-a schimbat. Capitalizarea piețelor locale, a companiilor locale listate la bursă se apropie de 70 de miliarde de euro. Suntem a treia piață în Europa Centrală și de Est. Deasupra noastră sunt doar Polonia și Austria (Polonia e deasupra Austriei și asta spune multe despre faptul că competiția aceasta naște uneori câștigători surprinzători). Câștigătorii nu rămân veșnic, pentru că competiția continuă. Una din cifrele care nu ne avantajează este raportul capitalizare la Produsul Intern Brut, dar eu aici totdeauna înclin să spun că trebuie făcute niște ajustări, adică economiile nu sunt similare. Dacă ne uităm la economia românească, din datele pe care le am eu, cam 50% din produsul intern brut este generat de companii cu capital străin care operează în România, care, în mod natural, nu sunt clienți pentru Bursa de Valori București. De regulă, o companie care are o companie-mamă în străinătate utilizează compania-mamă pentru a se finanța, utilizează piața de capital unde probabil este listată compania-mamă. Ca urmare, jumătate din economia românească nu intră în aria pe care Bursa de Valori București poate să o atingă. De aceea, raportând dimensiunea Bursei la întreaga dimensiune a economiei românești, fac un deserviciu Bursei românești, pentru că potențialul nostru este mai mic în sens invers, dacă mă uit la economiile Germaniei, Franței, Statelor Unite, unde își au domiciliul companii cu profil global. Capitalizarea locală n-o poți raporta doar la dimensiunea economiei locale, pentru că companiile locale au amprentă mult mai globală și atunci e normal ca capitalizarea bursei locale să fie mare raportat la dimensiunea economiei locale. Când ne uităm la anumite cifre care par a ne pune într-o poziție nefavorabilă, să ne gândim la context, la faptul că probabil miza pentru noi este cum reușim ca economie să generăm campioni, să generăm companii care reușesc să opereze cu succes în afara teritoriului României, să crească amprenta economică a companiilor românești dincolo de granițele României.
Aș spune că suntem într-un context bun. Colaborarea pe care Bursa de Valori București o are cu zona bancară arată ca fiind două părți ale aceluiași întreg. Orice companie, atunci când are nevoie de finanțare, merge la o bancă, cere un credit și prima întrebare pe care o primește este cât capital deține, deci capitalul este înaintea creditului. Ai nevoie de capital pentru a accesa credit. De aceea, sistemul bancar are nevoie de o bursă funcțională, pentru a-i ajuta creșterea și dezvoltarea. Ne uităm la Bursa de Valori București mai mult decât ca la un partener și ca la o platformă. Când întrebi orice antreprenor ce este bursa, primul răspuns este „o platformă de finanțare”. Dacă ne uităm în felul acesta simplist la bursă, „bursă – platformă de finanțare”, punem pe același palier Bursa de Valori București cu London Stock Exchange, de exemplu. Bursa de la Londra este de o mie de ori mai mare din punctul de vedere al valorii capitalului disponibil acolo. Ca urmare, este mai bine pentru o companie să meargă să se listeze la Londra, în loc să se listează la București, dacă te uiți strict din perspectiva bursei ca platformă de finanțare. Dacă lărgești puțin palierul, dacă începi să te uiți la bursă ca la un partener pentru companiile care se listează, dacă te gândești la bursă ca la o platformă care ajută companiile să crească ca vizibilitate, dacă te gândești la bursă ca fiind o scenă care ajută companiile să se facă vizibile și produsele lor să se facă vizibile, în momentul acela, încep să apară diferențele, poza începe să devină mai nuanțată, începi să realizezi că listarea pe o piață mai mare pe care nu ai operațiuni, adică unde piața nu te cunoaște, unde produsele tale nu sunt prezente, înseamnă că te duci și te listezi pe o piață nerelevantă pentru tine, îți creezi vizibilitate, consum, resurse pe o piață care, din punct de vedere business, nu te interesează. Atunci, legăturile încep să devină mult mai nuanțate și rolul piețelor locale pentru companiile locale încep să arate altfel. Inclusiv perspectiva privind uniunea piețelor de capital începe să devină mai nuanțată. Începi să te gândești la o structură multi layer, în care ai piețe locale care susțin companiile locale. Probabil are sens o structură europeană care să susțină companiile care au nevoie de vizibilitate și care operează la nivel european. Ceva ce probabil că lumea care studiază și proiectează viitorul ia în calcul.
Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
