de Teofil Stănculea,
Director comercial Akcenta în România
România intră în 2026 cu o economie tensionată între nevoia de stabilitate fiscală și riscul unei frânări economice prelungite. După un an 2025 dominat de creșterea taxelor, scumpiri și consum temperat, datele analiștilor Akcenta și cele mai recente date din raportul BNR confirmă: inflația rămâne aproape de 10%, PIB-ul crește cu mai puțin de 1%, iar costurile pentru mediul de afaceri vor continua să urce.
Semnalul BNR – Prudență maximă într-un climat inflaționist complex
În ședința din 12 noiembrie, Banca Națională a României a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,5%, a ratei Lombard la 7,5% și a facilității de depozit la 5,5%. Decizia are la bază scădere marginală a inflației anuale la 9,8% și stabilizarea la 8,1% a inflației de bază (CORE 3), în ciuda unei ușoare temperări a prețurilor la alimente și carburanți.
Analiștii notează că presiunile inflaționiste de fond rămân ridicate, cu o creștere lunară de 0,5% a prețurilor în octombrie, similară lunilor anterioare. Serviciile și bunurile nealimentare continuă să contribuie semnificativ la creșterea prețurilor, iar scumpirea gazelor naturale din toamnă a fost doar parțial compensată de ieftinirea energiei electrice și a combustibililor.
Banca Centrală estimează o scădere lentă a inflației până la 4% la finalul lui 2026, dar avertizează că în prima jumătate a anului viitor rata anuală va rămâne ridicată, peste 8%, din cauza efectelor statistice și a liberalizării prețurilor la gaze în aprilie.
În același timp, piața monetară a intrat într-un nou ciclu de lichiditate excedentară. Surplusul de bani din sistem, alimentat de cheltuielile publice ridicate și de intrările de capital, a împins dobânzile interbancare sub nivelul ratei-cheie: ROBOR ON la 5,7%, iar ROBOR 3M la 6,3%.
Această relaxare temporară a costurilor de finanțare nu schimbă însă realitatea: în absența unei scăderi clare a inflației, BNR nu va reduce dobânda cel puțin până în mai 2026. Analiștii Akcenta își reconfirmă estimarea în ce privește inițierea de către BNR a unui ciclu gradual de reducere a ratei-cheie, până la 5,25% la finalul anului viitor.
Măsurile fiscale reduc drastic profitul anticipat al antreprenorilor pentru 2026
În paralel, fiscalitatea românească a suferit cea mai amplă restructurare din ultimii zece ani. De la 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut la 21%, iar cea redusă la 11% pentru majoritatea bunurilor alimentare, a cărților și a serviciilor de cazare. Din 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende urcă de la 10% la 16%, iar companiile cu cifră de afaceri peste 400.000 lei vor trebui să majoreze capitalul social la 5.000 lei.
Pentru firmele mici, plafonul pentru regimul de scutire de TVA s-a ridicat de la 300.000 la 395.000 lei, însă beneficiul este marginal într-un context în care costurile indirecte cresc mai repede decât cifra de afaceri.
Un studiu de caz prezentat de Dănuț M. Mureșan, Vicepreședinte IMM România și membru CESE în cadrul webinarului „Instabilitate fiscală și reacție antreprenorială. Cum te adaptezi și ce urmează în 2026”, organizat de Akcenta în România pe 12 noiembrie a.c., arată efectul combinat al inflației, al noilor taxe și al creșterii salariale asupra profitabilității unei companii IT. Astfel, câștigul net real ajustat cu inflația al unei companii cu venit constant de 1 milion de euro, se estimeză că va ajunge la sub 5% de la 26% în 2019.
Cel mai bun scenariu economic: „stagflation”, dar fără recesiune tehnică
O analiză mai amplă a Akcenta, companie specializată în schimburi valutare și plăți internaționale pentru IMM-uri, relevă faptul că în trimestrul II 2025, economia României a crescut cu 1,2%, dar doar datorită contribuției exporturilor și a construcțiilor. Consumul privat a stagnat, iar investițiile companiilor au scăzut cu 2,5%.
Pe piața muncii, creșterea salariilor din sectorul privat s-a redus la 4% în primele 8 luni din 2025, iar în sectorul public veniturile au fost înghețate. Numărul angajaților s-a stabilizat în jur de 5 milioane, cu o ușoară scădere în a doua jumătate a anului. Totuși, rata șomajului rămâne scăzută, în jur de 5,9%, semn că piața muncii nu s-a deteriorat sever.
Cursul leu/euro s-a menținut stabil, în jur de 5,08–5,10 RON/EUR, cu perspective de depreciere moderată spre 5,14 RON/EUR la finalul lui 2026, potrivit estimărilor analiștilor Akcenta.
Soluția pentru antreprenori? Decizie informată, flexibilitate și control pe lichiditate
Pentru companiile locale, 2026 va fi un an al supraviețuirii strategice, nu al expansiunii. Într-un climat fiscal instabil și cu costuri de finanțare ridicate, trei direcții devin esențiale:
- Planificarea fiscală activă – înțelegerea impactului combinat al noilor taxe, a termenelor de aplicare și a posibilelor deductibilități;
- Reevaluarea contractelor și parteneriatelor internaționale, mai ales acolo unde riscul valutar și clauzele de preț pot afecta marja de profit;
- Optimizarea fluxurilor de plăți internaționale, întrucât diferențele între cursurile bancare pot adăuga costuri ascunse de până la 1,5–2% per tranzacție.
Cu alte cuvinte, într-un context valutar volatil și fiscal rigid, controlul fluxului de numerar devine mai important decât creșterea vânzărilor.
„Tot mai multe companii românești încep să înțeleagă că avantajul competitiv nu mai vine doar din preț sau volum, ci și din eficiența cu care își gestionează cashflow-ul, mai ales când derulează tranzacții în mai multe monede. În perioade ca aceasta, o afacere care controlează cursul, termenul și costul plăților externe își protejează profitul mai bine decât una care vinde mai mult, dar lasă riscurile la voia mișcărilor fluctuante ale pieței”, a declarat Teofil Stănculea, Director Comercial Akcenta România.
Concluzie: 2026, anul prudenței și al reorganizării
România nu intră în recesiune, dar nici nu revine la creștere solidă. Este o perioadă de tranziție, în care politica monetară și cea fiscală trag în direcții opuse. În timp ce BNR încearcă să frâneze inflația, guvernul este în căutarea cât mai multor surse de venituri.
Pentru antreprenori, mesajul esențial este clar: fiecare decizie trebuie luată pe bază de scenarii, nu din impuls. Reziliența nu mai înseamnă doar să reziști, ci să știi unde și cum poți ajusta fără să pierzi direcția.
„Securitatea economică nu mai înseamnă stabilitate, ci capacitatea de a reacționa și de a rămâne competitiv”, conchide Dănuț M. Mureșan — o frază care definește, poate cel mai bine, noul ADN al al antreprenoriatului european într-o eră a fiscalității tot mai ridicate și a incertitudinii persistente.
