de Dumitru Chisăliță,
Președinte Asociația Energia Inteligentă
În mai puțin de treizeci de zile, România a fost zguduită de o serie alarmantă de explozii și incidente grave legate de gaze, soldate cu victime, clădiri distruse și comunități întregi evacuate. De la București la Dej, Râmnicu Sărat și Balș, aceeași poveste se repetă: deflagrații, detonații, oameni răniți sau uciși și un sentiment crescând de nesiguranță. În tot acest timp, nici o măsură clară care să prevină următoarea tragedie. România pare să funcționeze pe muchie de cuțit, iar fiecare zi în care tăcerea și pasivitatea persistă adâncește o potențială criză de siguranță, pe care nimeni nu ar trebui să o ignore.
Pe baza știrilor din presa națională și locală, pentru perioada 17 octombrie 2025 – 16 noiembrie 2025 am găsit 7 incidente majore legate de gaze (explozii, incendii sau avarii la rețele de gaze, cu evacuări sau victime).
Lista incidentelor identificate în presă în ultimele 30 de zile
| Date | Localitate (județ) | Incident cu vârful privirii | Consecințe principale |
|---|---|---|---|
| 17.10.2025 | București, Calea Rahovei (Sector 5) | Explozie puternică într-un bloc de 8 etaje, cauzată de acumulare de gaz | 3 morți, peste 10 răniți, două niveluri distruse, zeci de persoane evacuate |
| 19.10.2025 | Voluntari, B-dul Pipera (Ilfov) | Incendiu la două mașini , extins la o țeavă de gaze, cu scăpări de gaze | Alimentarea cu gaze oprită, 58 de persoane evacuate , fără victime |
| 25.10.2025 | București, cartier Rahova | Scurgeri de gaze multiple depistate la reluarea alimentării | Distrigaz găsește probleme la 142 de clienți ; alimentarea reluată etapizat, consider incident de siguranță dar fără explozie |
| 27.10.2025 | Năvodari (Constanța) | Conductă de gaz ruptă de un autoturism (accident rutier) | 30–50+ persoane evacuate de urgență, gazul oprit, intervenție ISU |
| 01.11.2025 | Dej (Cluj) | Explozie urmată de incendiu într-o locuință alimentată cu gaz | Casa distrusă complet, 1 bărbat decedat , alimentarea cu gaz oprită în zonă |
| 02.11.2025 | Râmnicu Sărat (Buzău) | Explozie neurmată de incendiu într-un bloc, cauzată de acumulare de gaz | Aproximativ 50 de persoane auto-evacuate , fără victim |
| 13.11.2025 | Balș (Olt) | Explozie urmat de incendiu într-o garsonieră, cel mai probabil de la butelia GPL | 2 persoane cu arsuri, alte persoane cu atac de panică, blocul evacuat, alimentarea cu gaze/butelii oprită |
Ceea ce amplifică frustrarea este că, deși fiecare incident în parte a generat o intervenție punctuală ale pompierilor, distribuitorilor de gaze și ale poliției, nu sa conturat o reacție fermă la nivel național, care să pună întrebările fundamentale scurte: Cum este posibil ca, într-o țară cu 3,5 milioane de locuințe conectate la gaze să nu se propună un plan clar de prevenire a incidentelor în sectorul gazelor?
Problema reală este absența unor măsuri de anvergură, capabile să prevină repetarea acestor evenimente. Nu a fost anunțat un program național de verificare urgentă a instalațiilor de gaz în blocurile vechi; nu sa discutat problema nefuncționării obligatorie a detectoarelor automate de gaz; nu sa comunicat public un raport integrator care să analizeze cauzele comune ale incidentelor. Fără aceste acțiuni, reacția autorităților par fragmentată, lipsită de viziune și insuficientă în raport cu gravitatea situației.
În paralel, comunicarea oficială a rămas minimă și orientată strict pe incidente. Nicio instituție nu a oferit o sinteză publică a riscurilor, iar cetățenii au aflat fragmente de informații doar din știri disparate. În lipsa mesajului coordonat, cetățenii rămân cu impresia legitimă că siguranța lor depinde mai mult de noroc și de propria prudență decât de un sistem de supraveghere robust.
Concluzia care se impune este că seria de incidente nu este o coincidență, ci un simptom al unui sistem vulnerabil, construit pe infrastructură îmbătrânită și pe o lipsă de profesionalism.
Exploziile nu sunt accidente inevitabile, ci consecințe previzibile ale unei lipse de acțiune sistemică. Adevărata problemă nu este ceea ce sa făcut în fiecare caz în parte, ci ceea ce nu sa făcut „între cazuri”: lipsa unei abordări naționale ferme, coerente, care să reducă probabilitatea ca astfel de tragedii să devină o realitate recurentă.
Până când nu vor apărea măsuri structurale – verificări obligatorii extinse, reglementări practice ;i verificarea aplicării, detectoare instalate în masă, reprofesionalizarea instituțiilor și transparență instituțională – românii vor continua să trăiască cu sentimentul că riscul este omniprezent, iar protecția insuficientă.
În fapt, nu numărul incidentelor definește gravitatea situației, ci incapacitatea sistemului de a învăța rapid din ele.
