Arhitectura Rezilienței Naționale: Imperativul Programului Național de Educație Financiară în Contextul Reindustrializării și al Oportunităților Europene

---

de Camelia Cazoni,
membru ASPES

Radiografierea Vulnerabilității Economice și Necesitatea Schimbării de Paradigmă

Într-un peisaj economic global marcat de volatilitate extremă, de persistența presiunilor inflaționiste și de o accelerare fără precedent a transformărilor tehnologice disruptive, România se regăsește astăzi într-un punct de inflexiune critic pentru viitorul său pe termen lung. Decalajele structurale care separă economia națională de media Uniunii Europene nu se manifestă exclusiv în infrastructura fizică precară sau în capacitatea administrativă fluctuantă, ci, poate cel mai acut și cu efecte insidioase, în infrastructura cognitivă a populației ce vizează nivelul de educație financiară. În calitatea de jurnalist și analist pentru Economistul, prezentul raport de cercetare își propune să deconstruiască, cu rigoare academică și luciditate jurnalistică, necesitatea imperativă a Programului Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), o inițiativă strategică asumată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).

Analiza de față nu se rezumă la o simplă pledoarie pentru alfabetizare financiară de bază, ci plasează această competență fundamentală în centrul strategiei de securitate economică națională, a reindustrializării durabile și a integrării profunde în mecanismele sofisticate de finanțare europene. Într-o Românie care aspiră legitim la statutul de economie emergentă consolidată și la un rol relevant în arhitectura regională, ignoranța financiară a cetățeanului nu mai poate fi tratată ca o problemă strict personală, ci ca un risc sistemic major care costă economia națională zeci de miliarde de euro anual, subminează coeziunea socială și fragilizează democrația economică.

Prin prisma documentelor programatice elaborate de ASPES ¹, a ghidurilor pedagogice moderne propuse pentru implementare ¹ și a oportunităților de finanțare actuale oferite de Comisia Europeană ², acest raport va demonstra că educația financiară reprezintă cheia de boltă pentru tranziția necesară de la o economie de consum, vulnerabilă la șocuri externe, la o economie de investiții și inovație, capabilă să navigheze complexitatea secolului XXI. Mai mult, vom analiza cum acest demers național se poate ancora în oportunitățile concrete oferite de Apelul EIT Higher Education Initiative (HEI) 2025, transformând o necesitate locală într-un proiect de anvergură europeană.

I: Analiza Critică a Contextului Macroeconomic și a Deficitului de Cunoaștere

Pentru a înțelege urgența demersului propus de ASPES, este necesară o radiografie onestă a realității economice românești, dincolo de cifrele macroeconomice de suprafață.

1.1. Paradoxul Creșterii Economice și Fragilitatea Individuală

România a înregistrat, în ultimele două decenii, o traiectorie de creștere economică remarcabilă, recuperând o parte semnificativă din decalajul de Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor față de media Uniunii Europene (UE). Totuși, această dezvoltare nu a fost acompaniată de o maturizare corespunzătoare a comportamentului financiar al populației sau de o consolidare a rezilienței gospodăriilor. Statisticile internaționale, citate în fundamentarea PNEFR, plasează România pe o poziție îngrijorătoare, adică ultimul loc în Uniunea Europeană și poziția 123 din 143 de țări la nivel mondial în ceea ce privește educația financiară.¹

Acest decalaj statistic se traduce, în realitatea economică cotidiană, printr-o fragilitate extremă a populației în fața crizelor. Lipsa educației financiare nu reprezintă un vid pasiv de informație, ci o sursă activă de decizii eronate, de alocare ineficientă a capitalului și de vulnerabilitate. În absența unei înțelegeri profunde a mecanismelor dobânzii (simple și compuse), a impactului inflației asupra puterii de cumpărare și a raportului risc-randament, cetățeanul român rămâne, în mare parte, un spectator pasiv al propriei vieți economice.

Consecințele sunt vizibile în structura avuției naționale. Se constată o preferință covârșitoare pentru active imobiliare (adesea ilichide, adică nevandabile) și depozite bancare, în detrimentul instrumentelor pieței de capital sau al fondurilor de pensii facultative. Această structură rigidă limitează capacitatea de acumulare a capitalului pe termen lung și expune gospodăriile la riscuri specifice. Mai mult, lipsa educației financiare favorizează supraîndatorarea și dependența excesivă de instituții financiare sau, mai grav, de soluții de creditare non-bancare care au costuri exorbitante, fenomen subliniat și în documentele ASPES ca o provocare majoră.¹

1.2. Costul Ignoranței: Impactul Economic al Abandonului Școlar și Financiar

O analiză academică riguroasă a necesității educației financiare nu poate ignora corelația directă și bidirecțională dintre sărăcia informațională și cea materială. Studii recente indică faptul că lipsa competențelor de planificare financiară și a perspectivei economice contribuie semnificativ la părăsirea timpurie a școlii, generând costuri de oportunitate colosale pentru economia națională.

Analizele economice relevă date frapante privind valoarea capitalului uman pierdut în ceea ce privește absolvenții de liceu, care au câștiguri medii estimate pe parcursul vieții de 544.210 euro, în timp ce persoanele care abandonează școala ating o medie de doar 353.736 euro.¹ Diferența de aproape 200.000 de euro per individ nu reprezintă doar o pierdere personală, ci o diminuare a bazei de impozitare și a puterii de consum a națiunii.

Impactul agregat la nivel macroeconomic este devastator. Conform studiilor, costurile pe durata de viață ale persoanelor care au abandonat școala în perioada analizată se ridică la suma astronomică de 107 miliarde de euro.¹ Această cifră, care reprezintă echivalentul a peste 35% din PIB-ul anual al României, este „prețul” plătit pentru lipsa de coerență în politicile educaționale și sociale.

Educația financiară, integrată în curricula școlară, așa cum propune ASPES, funcționează ca un mecanism de combatere a acestui fenomen. Prin demonstrarea valorii economice a educației (conceptul de return on investment [ROI] în capitalul uman) și prin consolidarea sentimentului de competență și succes în afara mediului strict academic, educația financiară poate reduce rata abandonului școlar, contribuind la retenția tinerilor în sistemul de învățământ.¹

1.3. Reindustrializarea și Nevoia de Capital Autohton

Viziunea ASPES, articulată de președintele Constantin Boștină și susținută de studii fundamentale precum „România – Orizont 2040”, pune un accent deosebit pe construcția unui nou model economic bazat pe reindustrializare durabilă.¹ Într-o lume în care lanțurile de aprovizionare se scurtează (nearshoring) și autonomia strategică devine o prioritate a UE, România are șansa de a-și revitaliza baza industrială.

Totuși, reindustrializarea nu se poate realiza exclusiv cu capital străin (investiții străine directe – ISD) sau prin îndatorare publică excesivă. O economie sănătoasă necesită o piață de capital internă robustă, susținută de economiile populației și de o clasă de investitori de retail educați.

Studii ASPES anterioare, precum „Piețele financiare din România: Supraveghere, Dezvoltare și Finanțare” (2022), au scos în evidență decalajul major dintre nevoile de finanțare ale economiei reale și capacitatea piețelor financiare locale de a furniza capitalul necesar.¹ Fără o populație educată financiar, care să înțeleagă diferența dintre economisire (pasivă, în depozite) și investiție (activă, pe bursă, în fonduri mutuale sau obligațiuni), capitalul intern rămâne inert, neproductiv și erodat de inflație, în loc să fie canalizat către sectoarele productive ale economiei naționale. Astfel, PNEFR devine un instrument de politică industrială prin inițiativa de educare a populației pentru a deveni investitori în economia propriei țări.

II. Arhitectura Programului Național de Educație Financiară (ASPES)

În acest climat de urgență economică și socială, inițiativa ASPES – Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR) – se profilează nu doar ca un simplu proiect educațional, ci ca un veritabil instrument de reformă structurală. Cu o experiență instituțională de 22 de ani în studii și prognoze economico-sociale, ASPES propune o abordare holistică, integrată, care transcende simpla predare a unor noțiuni teoretice, vizând schimbarea paradigmei comportamentale la nivel național.¹

2.1. Viziunea și Misiunea ASPES: Dincolo de Alfabetizare

Misiunea asumată de ASPES este dublă: pe de o parte, analiza riguroasă a sectoarelor economice și prognoza efectelor politicilor publice, iar pe de altă parte, o viziune proactivă care vizează „construcția noului model economic al României și promovarea reindustrializării durabile„.¹

PNEFR reprezintă operaționalizarea acestei viziuni la nivelul cetățeanului de rând. Sloganul programului, „O investiție în viitorul economic al României„, subliniază o schimbare fundamentală de perspectivă, educația financiară fiind tratată ca un activ strategic (asset) și nu ca o cheltuială bugetară sau de timp.

Obiectivul strategic major, asumat cu maxim curaj, este implementarea națională a educației financiare în programul educațional românesc începând cu anul școlar 2026-2027, structurată pe etape adecvate fiecărui ciclu de învățământ.¹ Această țintă temporală necesită o mobilizare rapidă a resurselor și a parteneriatelor, dar oferă un orizont clar pentru măsurarea succesului.

2.2. Cele 4 Axe Strategice de Educație: O Abordare Sistemică

Unul dintre punctele forte ale PNEFR, care îl diferențiază de alte inițiative punctuale, constă în structurarea sa logică pe patru direcții strategice (axe), care acoperă întregul spectru al vieții economice, de la individ, la stat și de la consum, la investiție.¹

Tabel 1: Structura Strategică a PNEFR

Axa Strategică	Focus Principal	Obiective Specifice	Impact Așteptat
1. Instituții de Credit & IFN	Responsabilizarea Utilizatorului	Gestionarea datoriilor, înțelegerea DAE, a comisioanelor și a riscului valutar.	Prevenirea supra-îndatorării, reducerea creditelor neperformante, decizii de creditare informate.
2. Asigurări, Piețe de Capital & Pensii	Cultura Protecției și Investiției	Sisteme diversificate de asigurări (sănătate, locuință, cyber), pensii private, investiții personale.	Creșterea rezilienței financiare a gospodăriilor, mobilizarea capitalului către economie, siguranță la bătrânețe.
3. Autorități Publice	Eficiență Administrativă	Profesionalizarea gestionării fondurilor publice, transparență bugetară, accesarea fondurilor UE.	Creșterea absorbției fondurilor europene, reducerea risipei banului public, politici fiscale mai bune.
4.Sistemul Educațional	Formarea Generațiilor Viitoare	Introducerea educației financiare în curricula națională (2026-2027).	Crearea unei populații competente financiar pe termen lung, reducerea abandonului școlar.

Analiza detaliată a Axelor:

• Axa 1: Instituții de Credit și Instituții Financiare Non-bancare (IFN)

Această axă răspunde unei vulnerabilități imediate. Într-o piață a creditului tot mai sofisticată, dar și mai riscantă (creșterea dobânzilor, inflație), consumatorul trebuie să fie capabil să gestioneze datoriile rațional. Obiectivele specifice includ înțelegerea Dobânzii Anuale Efective (DAE), costul real al creditului și evitarea capcanelor creditării rapide cu eventuale costuri ascunse. Prevenirea supra-îndatorării este esențială pentru stabilitatea socială.

• Axa 2: Sectorul Asigurări, Piețe de Capital și Pensii Private

Această direcție strategică este vitală pentru trecerea de la supraviețuire la prosperitate. Ea vizează consolidarea culturii protecției financiare. Într-o societate expusă riscurilor (de la catastrofe naturale la riscuri de sănătate sau, tot mai frecvent, riscuri cibernetice pentru firme și indivizi), asigurarea funcționează ca o plasă de siguranță vitală.¹ Mai mult, educația privind pensiile private (Pilonul II și III) și investițiile pe piața de capital este singura soluție viabilă pentru sustenabilitatea financiară a populației la vârsta pensionării, în contextul declinului demografic accelerat.

• Axa 3: Autoritățile Locale și Centrale – Achiziții Publice, Audit și Fonduri Europene

Această axă reprezintă o inovație majoră a programului ASPES, adresând o nevoie critică adesea ignorată în programele clasice de educație financiară, care se concentrează doar pe individ. Obiectivul este profesionalizarea gestionării fondurilor publice și creșterea transparenței bugetare.¹ Mai important, axa vizează creșterea capacității administrative de atragere și utilizare a fondurilor europene cu impact semnificativ. Într-un moment în care România are la dispoziție miliarde de euro prin PNRR și programe operaționale, incompetența financiară în administrație echivalează cu un sabotaj economic involuntar.

• Axa 4: Sistemul Educațional

Pilonul fundamental este introducerea educației financiare în curricula națională. Aceasta asigură sustenabilitatea pe termen lung a programului, formând generații viitoare care vor avea imunitate la fraude și capacitatea de a lua decizii economice raționale.

2.3. Ecosistemul de Parteneriate – O Coaliție Națională pentru Educație

Amploarea și seriozitatea programului sunt validate de lista impresionantă a partenerilor instituționali și privați pe care ASPES a reușit să îi coalizeze. Această structură de parteneriat de tip Quadruple Helix (Public-Privat-Academic-Societate Civilă) este esențială pentru credibilitatea și implementarea PNEFR.

• Parteneri Financiari și de Reglementare

Lista include pilonii stabilității financiare naționale – Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Bursa de Valori București (BVB), Institutul Bancar Român (IBR), Institutul de Studii Financiare (ISF) și fondurile de garantare (FGA, FGDB, FNGCIMM).¹ Prezența acestor entități garantează corectitudinea tehnică a informațiilor diseminate și alinierea la reglementările în vigoare.

• Parteneri Academici și de Cercetare

Rigoarea științifică și pedagogică este asigurată de Academia Română, Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Statistică (INS), Consiliul Național al Rectorilor (CNR) și Asociația Facultăților de Economie din România (AFER).¹ Implicarea ASE este esențială, având în vedere rolul său de lider în învățământul economic superior și capacitatea de a forma formatorii necesari programului.

• Administrație și Societate

Programul include parteneriatele cu instituții precum Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, ANPC și Camera de Comerț și Industrie a României ¹  care asigură ancorarea programului în realitățile administrative și comerciale.

• Mediul Privat Comercial

O bună parte din marile companii de asigurări, fonduri de investiții și bănci comerciale sunt parteneri cheie nu doar pentru finanțare, ci și pentru expertiza practică. Ele contribuie la consolidarea culturii protecției financiare și la asigurarea capitalului necesar reindustrializării. De asemenea, sectorul Tech & Cybersecurity este inclus strategic pentru a aborda digitalizarea și securitatea tranzacțiilor, prevenind frauda online, o componentă critică în economia digitală.¹

III. Analiza Academică și Pedagogică – De la Teorie la Competențe

Ghidul PNERF ¹ oferă substanța pedagogică necesară implementării Axei 4. O analiză aprofundată a acestui ghid relevă o abordare modernă, centrată pe formarea de competențe, atitudini și comportamente, depășind simpla transmitere de cunoștințe teoretice.

3.1. Definirea Multidimensională și Conceptul de Bunăstare Financiară

Ghidul propune o tranziție conceptuală majoră de la simpla alfabetizare (literacy) la conceptul holistic de bunăstare financiară (financial wellbeing). Educația financiară este definită astfel, în acord cu standardele Biroului Național de Cercetări Economice (NBER) și ale cadrului comun UE/OECD-INFE, ca fiind „capacitatea oamenilor de a procesa informații economice și de a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la planificarea finanțelor, acumularea avuției, pensii și datorii„.¹

Această definiție modernă recunoaște complexitatea psihologică a deciziei economice. Programul curricular propus abordează principii de bază precum stabilirea obiectivelor financiare clare, metodele de bugetare și economisire, instrumentele de investiții și înțelegerea mecanismului dobânzilor. Un aspect critic, subliniat în ghid, este distincția clară între nevoi și dorințe, un obstacol major identificat în comportamentul financiar al tinerilor.¹

3.2. Adaptarea Curriculară pe Nivele de Vârstă: O Necesitate Pedagogică

Analiza ghidului evidențiază o segmentare inteligentă a grupurilor țintă, esențială pentru eficacitatea pedagogică. Nevoile unui adolescent de 15 ani diferă fundamental de cele ale unui tânăr adult de 24 de ani care intră pe piața muncii.

A. Adolescenții (14-19 ani): Disciplina și Planificarea

Pentru acest segment, curriculumul este structurat modular, vizând formarea reflexelor de bază:

1. Bugetare și Consum Responsabil (A ști să gestionezi) – Elaborarea bugetului personal, aplicarea unor reguli simple de alocare (ex: regula 50/30/20) și înțelegerea drepturilor consumatorului.
2. Economisire și Investiție de Bază (A ști să acumulezi) – Introducerea conceptului de dobândă compusă („a 8-a minune a lumii”, cum o numea Einstein) și planificarea financiară pe obiective concrete.
3. Instrumente Bancare și Securitate Digitală (A ști să utilizezi) – Utilizarea cardurilor, a aplicațiilor de banking și prevenirea phishing-ului și a fraudelor online.
4. Cetățenie Fiscală Elementară (A ști să contribui) – O noutate binevenită și necesară, care vizează crearea unui „moral fiscal sănătos” prin explicarea rolului taxelor și impozitelor în societate și a modului în care acestea finanțează serviciile publice.¹

B. Tinerii Adulți (20-25 ani): Managementul Riscului și Investițiile Strategice

Tranziția către vârsta adultă și independența financiară impune competențe superioare. Aici, programul mută accentul de la gestionarea banilor de buzunar la planificarea avuției și managementul riscului:

1. Managementul Datoriilor – Analiza detaliată a Costului Total al Creditului (DAE), distincția critică între creditele de consum (datorie „rea”) și creditele ipotecare sau pentru investiții (datorie „bună” sau productivă).¹
2. Fiscalitate Aplicată și Contabilitate Personală – Gestionarea veniturilor din activități independente (PFA/SRL), înțelegerea contribuțiilor sociale (CAS/CASS) și a deducerilor fiscale – competențe vitale pentru economia „gig” și antreprenoriat.
3. Planificarea Investițională – Definirea profilului de risc personal (Conservator, Moderat, Agresiv), înțelegerea pilonilor de pensii private (Pilonul II și III) și a investițiilor pe piața de capital ca mijloc de acumulare a avuției pe termen lung.¹

3.3. Metodologii Inovative: Gamification și Studii de Caz

PNEFR respinge abordarea aridă, „ex-cathedra„, specifică sistemului tradițional, propunând metode de tip learning by doing și blended learning. Utilizarea jocurilor (gamification) este centrală pentru a capta atenția generației digitale și pentru a permite testarea deciziilor într-un mediu sigur.

Ghidul menționează instrumente specifice:

• Board Game VirtuALife – Un joc (fizic sau digital) care simulează decizii financiare bazate pe situații de viață (primul job, cheltuieli neprevăzute), ajutând tinerii să înțeleagă consecințele alegerilor lor.¹
• Escape Game Triple C – Un joc bazat pe scenarii și puzzle-uri, concentrat pe bugetare și evitarea capcanelor financiare.
• Jokit (Libertatea Financiară) – Un joc strategic avansat care introduce concepte de venit pasiv, diversificarea activelor (acțiuni, imobiliare, obligațiuni) și construirea fondului de urgență.¹

De asemenea, studiile de caz propuse, precum „Dilema de Vacanță a Grupului de Prieteni” (planificarea bugetului comun) sau „Influencerul Fiscal” (gestionarea veniturilor din online și obligațiile fiscale), ancorează teoria în realitatea imediată a tinerilor, forțându-i să analizeze costuri de oportunitate și obligații legale.¹

IV. Alinierea la Obiectivele Europene și Oportunitățile de Finanțare – Apelul EIT HEI 2025

Inițiativa ASPES nu este un demers izolat, ci se aliniază perfect cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene privind piața unică a capitalurilor, educația digitală și inovarea. În contextul actual, accesarea fondurilor europene nu este doar o opțiune de finanțare, ci o necesitate strategică pentru scalarea programului și asigurarea sustenabilității sale. Apelul EIT Higher Education Initiative (EIT HEI) 2025 reprezintă oportunitatea ideală pentru finanțarea componentelor universitare și de inovare ale PNEFR.

4.1. Sinergia cu Strategiile Europene de Inovare

Comisia Europeană și EIT (Institutul European de Inovare și Tehnologie) pun un accent masiv pe dezvoltarea competențelor antreprenoriale și de inovare în rândul studenților și cercetătorilor. Educația financiară este recunoscută, implicit și explicit, ca o componentă fundamentală a acestor competențe (transversal skills). Fără o alfabetizare financiară solidă, antreprenoriatul este sortit eșecului, iar inovația tehnologică nu poate fi monetizată sau transformată în afaceri viabile.

Programul ASPES, prin Axa 4 (Sistemul Educațional) și parteneriatele strategice cu universitățile (ASE, CNR), se mulează pe obiectivele EIT HEI, care vizează transformarea instituțiilor de învățământ superior în motoare de inovare și antreprenoriat.⁵

4.2. Analiza Detaliată a Apelului EIT Higher Education Initiative 2025

Conform documentelor oficiale analizate ², apelul EIT HEI 2025 este deschis și oferă condiții de finanțare extrem de atractive, dar și criterii riguroase de eligibilitate. Deși apelul pune accent pe STEM și „Deep Tech” (parte a Deep Tech Talent Initiative), legătura cu educația financiară este intrinsecă. Pentru a dezvolta „Deep Tech Talent„, studenții și cercetătorii au nevoie nu doar de competențe tehnice, ci și de competențe de management al proprietății intelectuale, planificare de business, atragere de investiții și alfabetizare financiară pentru startup-uri. PNEFR se integrează în aceste proiecte ca modulul esențial de „business skills” și „financial management” necesar viitorilor antreprenori din domeniile tehnice. Extinderea către parteneri europeni (universități din cadrul Alianțelor Europene) permite internaționalizarea programului și atragerea de fonduri pentru implementarea Axei 4 la nivel universitar, cu focus pe studenții care vor deveni antreprenorii de mâine.

4.3. Educația Financiară ca Pilon al Inovării și Reindustrializării Europene

Legătura dintre apelul EIT și viziunea ASPES despre reindustrializare este evidentă în literatura academică și în documentele EIT. Inovația necesită capital, iar accesul la capital necesită competență financiară din partea antreprenorului. Mai mult, reindustrializarea modernă (Industry 4.0, Deep Tech) depinde de o clasă de antreprenori capabili să gestioneze riscuri complexe și să navigheze piețele financiare globale. Prin urmare, includerea modulelor de educație financiară avansată (gestionarea investițiilor, analiza riscului, finanțarea prin piața de capital) în cursurile PNERF dă cursanților un avantaj competitiv major, promovând o înțelegere holistică a nevoilor reale ale ecosistemului de inovare.⁹

V. Dezvoltarea Topicului și Analiză Academică Aprofundată

5.1. Educația Financiară – Variabilă Independentă în Funcția de Producție Națională

Din perspectivă academică, propunerea ASPES poate fi analizată și validată prin prisma teoriei capitalului uman. Dacă modelele clasice de creștere economică (Solow-Swan) puneau accent pe acumularea de capital fizic și forță de muncă, modelele de creștere endogenă (Romer, Lucas) evidențiază rolul major al cunoașterii și al calității capitalului uman. În acest cadru teoretic, educația financiară acționează ca un multiplicator al eficienței capitalului uman.

Un cetățean educat financiar alocă resursele personale mai eficient (optimizând raportul economisire versus consum), investește mai mult în propria educație și sănătate (capital uman) și participă activ la piața de capital, reducând astfel costul finanțării pentru companii și facilitând investițiile productive.¹¹ Astfel, PNEFR nu este doar un program cu valențe sociale, ci un instrument de politică macroeconomică ce poate stimula creșterea PIB-ului potențial.

Literatura de specialitate arată că o îmbunătățire cu 10 puncte procentuale a nivelului de educație financiară poate genera o creștere a PIB-ului cu 0.3 puncte procentuale peste rata de bază, într-un orizont de 4 ani.¹² Aplicat la PIB-ul României, acest procent aparent mic ar putea însemna miliarde de euro valoare adăugată suplimentară.

5.2. Riscuri și Mitigare: Capcana Complexității și Rolul Intermediarilor

Analiza academică onestă trebuie să semnaleze și riscurile inerente implementării. Complexitatea produselor financiare (instrumente derivate, CFD-uri, cripto-active) a crescut exponențial în ultimii ani, depășind adesea ritmul de actualizare a programelor educaționale clasice.¹ Statisticile sunt alarmante. Peste 67% din investitorii de retail pierd bani atunci când tranzacționează instrumente speculative precum CFD-urile.¹

De aceea, PNEFR are rolul de a menține un echilibru fin între parteneriatul necesar cu instituțiile financiare (care oferă expertiză tehnică și resurse) și neutralitatea pedagogică absolută. Astfel se atenuează riscul ca educația financiară, dacă nu este atent monitorizată, să devină un canal subtil de marketing pentru produse bancare sau de investiții. Ghidul ASPES adresează acest risc, subliniind necesitatea ca elevii să învețe să discearnă critic între informația neutră și promovarea comercială.¹ Dezvoltarea acestei gândiri critice este esențială pentru imunitatea financiară a populației.

5.3. Impactul asupra Politicilor Fiscale: „Tax Morale” și Conformarea Voluntară

Axa 3 a programului (adresată Autorităților Locale/Centrale) și modulele de cetățenie fiscală din curriculum au un potențial academic major în zona conceptului de moralitate fiscală („Tax Morale”). Literatura de specialitate, inclusiv rapoartele ample ale OCDE, confirmă existența unei corelații pozitive puternice între educația contribuabililor și gradul de conformare voluntară la plată.¹³

Într-o țară precum România, care se confruntă cronic cu o evaziune fiscală ridicată și cu unul dintre cele mai mari decalaje de încasare a TVA (VAT Gap) din Uniune, educația financiară devine un instrument de politică fiscală extrem de eficient. Creșterea veniturilor bugetare nu se realizează doar prin coerciție și control (ANAF), ci și prin conștientizare civică și înțelegerea mecanismului bugetar. Un cetățean care înțelege cum funcționează taxele și cum se întorc ele în servicii publice este un cetățean mai dispus să se conformeze voluntar, consolidând astfel baza fiscală a statului.

VI. Impactul asupra Reindustrializării și Costul Inacțiunii

Argumentul economic suprem pentru implementarea imediată a PNEFR este de natură pragmatică. Costul implementării programului este infim comparativ cu pierderile colosale generate de lipsa acestuia.

6.1. Costul Abandonului Școlar și Financiar: 107 Miliarde de Euro

Există o legătură ombilicală între lipsa perspectivelor economice (cauzată adesea de lipsa educației financiare în familie și școală) și abandonul școlar. Tinerii care nu înțeleg valoarea investiției în educație (conceptul de „cost de oportunitate”) tind să părăsească școala pentru câștiguri imediate, marginale, condamnându-se la precaritate pe termen lung.

Datele din studiul realizat pentru AmCham România sunt cutremurătoare. Costurile pe durata de viață ale persoanelor care au abandonat școala în perioada analizată (cohortele recente) se ridică la 107 miliarde de euro, echivalentul a peste 35% din PIB-ul anual al României¹.Programul ASPES atacă această problemă la rădăcină. Prin modulele de planificare a carierei și prin jocurile de simulare economică, tinerii pot vizualiza beneficiile financiare concrete, pe termen lung, ale continuării studiilor.

6.2. Reindustrializarea și Mobilizarea Capitalului Național

Viziunea ASPES privind reindustrializare depinde critic de existența capitalului. Băncile și piețele de capital pot finanța industria românească doar dacă dispun de resursele de economisire ale populației.

Mecanismul de transmisie este clar: Educație Financiară = Rată de Economisire Crescută = Investiții în Instrumente Financiare (Acțiuni BVB, Obligațiuni Corporative, Fonduri de Pensii) = Capital Disponibil pentru Companii = Investiții Industriale și Tehnologice = Creștere Economică Sustenabilă.

Fără prima verigă – educația – lanțul se rupe. O populație care ține banii la saltea, în numerar, sau îi consumă pe bunuri de import nu poate susține reindustrializarea națională. Astfel, PNEFR este un pilon esențial al strategiei de dezvoltare industrială a României.

Concluzii și Recomandări Strategice

Analiza exhaustivă a documentelor programatice ASPES, coroborată cu datele statistice privind contextul economic și oportunitățile de finanțare europene, conduce la o concluzie indubitabilă. Lansarea și implementarea Programului Național de Educație Financiară (PNEFR) reprezintă o necesitate strategică imediată!

Programul se distinge prin patru atribute fundamentale:

1. Viziune Integrată – Leagă organic educația individului de marile obiective macroeconomice ale țării (reindustrializare, Orizont 2040).
2. Abordare Multi-Stakeholder – Reunește statul, mediul academic și sectorul privat într-un efort comun, evitând fragmentarea inițiativelor și asigurând coerența mesajului.
3. Pragmatism Pedagogic – Utilizează metode moderne (gamification, studii de caz) și abordează probleme reale (datorii, taxe, investiții, securitate cibernetică).
4. Oportunitate de Finanțare – Este perfect poziționat pentru a atrage finanțări europeane prin EIT HEI 2025, transformând educația financiară într-un motor de inovare și antreprenoriat.

Programul Național de Educație Financiară propus de ASPES nu este doar despre bani sau cifre, ci este despre libertate, responsabilitate individuală și viitorul națiunii. Așa cum afirmă ASPES, PNERF este o investiție în viitorul economic al României, o investiție pe care, ca societate, nu ne mai permitem luxul să o amânăm.

Referințe

1. PNEFR.pdf
2. EIT Higher Education Initiative Call for Proposals 2025, accesată pe decembrie 15, 2025, https://www.eit.europa.eu/our-activities/opportunities/eit-higher-education-initiative-call-proposals-2025
3. The EIT Higher Education Initiative 2025 call is open – EU funding opportunities, accesată pe decembrie 15, 2025, https://oportunitati-ue.gov.ro/en/apelul-eit-higher-education-initiative-2025-este-deschis/
4. Abandonul şcolar – costuri uriaşe – 21.10.2024 | BURSA.RO, accesată pe decembrie 15, 2025, https://www.bursa.ro/abandonul-scolar-costuri-uriase-45617357
5. EIT Higher Education Initiative Call for Proposals 2025 – EU Funding & Tenders Portal, accesată pe decembrie 15, 2025, https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/opportunities/competitive-calls-cs/12604/
6. EIT Higher Education Initiative (HEI), accesată pe decembrie 15, 2025, https://eit-hei.eu/wp-content/uploads/2025/11/EIT_HEI_Call_5_2025_FINAL_V02_10122025.pdf
7. EIT Higher Education Initiative Call for Proposals 2025, accesată pe decembrie 15, 2025, https://www.eitmanufacturing.eu/calls/eit-higher-education-initiative-call-for-proposals-2025/
8. Call for Proposals 2025 – EIT Higher Education Initiative, accesată pe decembrie 15, 2025, https://eit-hei.eu/funding-support/funding-opportunities/open-calls/call-for-proposals-2025/
9. More than a Flip of a Coin: Financial Literacy and Economic Development, accesată pe decembrie 15, 2025, https://www.gallupedc.com/media/ggedc-news/p/item/62179/more-than-a-flip-of-a-coin-financial-literacy-and-economic-development
10. A Study on the Impact of Financial Literacy and Digital Capabilities on Entrepreneurial Intention: Mediating Effect of Entrepreneurship – PMC – NIH, accesată pe decembrie 15, 2025, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10886005/
11. Financial Literacy, Human Capital and Economic Growth, accesată pe decembrie 15, 2025, https://gflec.org/wp-content/uploads/2022/04/Calcagno-Riccardo-Financial-Literacy-Human-Capital-and-Economic-Growth.pdf
12. How financial literacy helps stabilize households and boost GDP | Principal, accesată pe decembrie 15, 2025, https://www.principal.com/financial-inclusion/key-themes/how-financial-literacy-helps-stabilize-households-and-boost-gdp
13. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FINANCIARĂ 2024-2030 – Secretariatul General al Guvernului, accesată pe decembrie 15, 2025, https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2024/04/ANEXA-11.pdf