Balanța de Final de An 2024-2025: O Analiză Exhaustivă a Profitabilității, Riscului Fiscal și Transformării Structurale a Economiei Românești

Camelia Cazoni
-
0

de Camelia Cazoni,
membru ASPES

Noua Paradigmă a Conformării

Sfârșitul exercițiului financiar 2024 și proiecția pentru 2025 nu mai reprezintă doar un moment calendaristic de bilanț contabil, ci marchează intrarea economiei românești într-o nouă eră: cea a transparenței digitale totale și a corelației forțate dintre profitabilitatea declarată și riscul fiscal asumat. Într-un context macroeconomic dominat de necesitatea reducerii deficitului bugetar excesiv și de jaloanele stricte ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mediul antreprenorial din România navighează printr-un „tsunami” legislativ fără precedent.

Luna decembrie a devenit, dintr-o perioadă a bonusurilor și a planificării strategice, luna riscului fiscal. Așa cum subliniază materialele de analiză a riscului, profitabilitatea nu mai poate fi privită izolat de conformare.1 O companie care generează marje de profit excepționale, dar care prezintă neconcordanțe în „oglinda” sistemelor digitale ale ANAF (e-Factura, e-TVA, SAF-T), devine instantaneu un candidat pentru inspecții fiscale. În 2025, succesul comercial neînsoțit de o igienă fiscală impecabilă este o vulnerabilitate, nu un activ.

Acest raportîși propune să radiografieze starea națiunii antreprenoriale la intersecția dintre presiunea fiscală și performanța economică. Vom analiza în detaliu cadrul legislativ actualizat la zi – inclusiv modificările critice aduse prin OUG 156/2024 și ordinele ANAF recente – și vom evalua profitabilitatea reală pe sectoare de activitate, utilizând date financiare actualizate pentru a oferi o imagine clară a câștigătorilor și perdanților acestei tranziții economice.

1. Arhitectura Legislativă a Riscului Fiscal: Fundamente și Modificări Recente (2024-2025)

Pentru a înțelege presiunea sub care operează companiile, este imperativă o disecție a cadrului legal care definește, calculează și penalizează riscul fiscal. În ultimii doi ani, definiția „riscului” a migrat din zona subiectivului în zona algoritmilor predictivi, bazați pe legislație primară și secundară strictă.

1.1. Redefinirea Criteriilor de Risc Fiscal Ridicat: Ordinul ANAF 1826/2025

Un moment de cotitură în relația dintre fisc și contribuabil îl constituie redefinirea criteriilor de risc. Prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1.826/2025, care modifică Ordinul 417/2025, autoritatea fiscală a rafinat matricea prin care o companie este etichetată ca având „risc fiscal ridicat”. Această clasificare nu este doar administrativă; ea poate bloca accesul la codul de TVA, poate duce la anularea înregistrării în scopuri de accize și atrage controale inopinate.2

A. Sediul Social și „Firmele Fantomă”

O modificare legislativă majoră și extrem de specifică vizează operatorii economici care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură. Anterior, legislația penaliza lipsa sediilor secundare sau a activelor. Noua reglementare 2 țintește direct practica „găzduirii” sediilor sociale la avocați pe perioade scurte, un mecanism folosit istoric pentru a masca lipsa activității reale și pentru a îngreuna identificarea faptică a evazioniștilor. În logica ANAF, o firmă activă, care generează valoare adăugată și profit, trebuie să aibă o prezență fizică verificabilă, nu doar o cutie poștală juridică. Mai mult, existența mai multor entități cu datorii fiscale la aceeași adresă contaminează automat toate firmele din acea locație.3

B. Istoricul Fiscal și „Contaminarea” prin Asociați

Legislația din 2025 a introdus conceptul de „istoric fiscal inadecvat” cu o granularitate sporită:

  • Datoriile Restante și Executarea Silită – Sunt vizați operatorii care, în ultimii 5 ani, au înregistrat obligații restante pentru care s-a dispus executarea garanției.2
  • Disciplina la Plată – Un element de noutate absolută este sancționarea nerespectării eșalonărilor. Dacă o companie a beneficiat de o eșalonare la plată sau o restructurare fiscală în ultimii 5 ani și a pierdut această facilitate din cauza neplății ratelor sau a datoriilor curente, este automat clasificată la risc ridicat. Statul transmite un mesaj clar vizând clemența fiscală, eșalonarea fiind un contract de încredere; încălcarea lui atragând eticheta de partener neserios.2
  • Riscul prin Asociere – Analiza de risc pătrunde dincolo de persoana juridică, către beneficiarul real. Dacă asociații majoritari sau administratorii au fost implicați în ultimii 10 ani în alte companii care au intrat în insolvență, faliment sau au fost radiate cu datorii fiscale, acest istoric negativ se transferă noii companii. Aceasta este o măsură de „carantină fiscală” menită să oprească fenomenul de „phoenixing” (înființarea de firme noi pe ruinele celor îndatorate).4

C. Disciplina Declarativă

Într-o mutare care subliniază importanța digitalizării, ANAF a stabilit că depunerea declarațiilor fiscale cu o întârziere mai mare de 5 zile față de termenul legal, în ultimele 12 luni, constituie criteriu de risc.2 Toleranța sistemului a scăzut dramatic.Neglijența contabilă este acum echivalată procedural cu riscul de evaziune.

1.2. Sistemul RO e-TVA – Decontul Precompletat și Prorogarea Sancțiunilor

Sistemul RO e-TVA, reglementat inițial prin OUG nr. 70/2024, reprezintă cea mai ambițioasă tentativă de digitalizare a colectării TVA din Uniunea Europeană. Mecanismul presupune că statul, având datele din e-Factura (B2B) și e-Case de Marcat (B2C), știe deja cât TVA are de colectat o firmă înainte ca aceasta să depună declarația.

  • Mecanismul de Funcționare

Lunar, până la data de 5, ANAF generează un decont precompletat. Contribuabilul are obligația de a verifica acest decont. Dacă apar diferențe semnificative – definite ca fiind mai mari de 20% în cotă procentuală și, simultan, mai mari de 5.000 lei în valoare absolută – între decontul precompletat și D300 depus de contabil, ANAF emite o „Notificare de Conformare”.5

  • Impactul OUG 156/2024

Recunoscând complexitatea implementării și erorile inerente ale sistemului în faza incipientă, Guvernul a adoptat OUG nr. 156/2024 (și anterior OUG 138/2024), prin care a dispus o serie de amânări critice. Cea mai importantă este prorogarea aplicării sancțiunilor pentru netransmiterea notei justificative privind diferențele RO e-TVA până la data de 1 ianuarie 2026 (anterior era 1 iulie 2025).7

  • Atenție pentru Antreprenori

Deși amenzile sunt suspendate, notificările de conformare rămân active și reprezintă un indicator de risc. O firmă care ignoră sistematic aceste notificări, bazându-se doar pe lipsa amenzii pecuniare, acumulează puncte în scorul de risc fiscal, ceea ce poate declanșa o inspecție fiscală clasică. Suspendarea amenzii nu înseamnă suspendarea monitorizării.9

1.3. SAF-T (D406) – Obligativitatea Generalizată în 2025

Începând cu 1 ianuarie 2025, și categoria contribuabililor mici a intrat sub incidența obligației de raportare a Fișierului Standard de Control Fiscal (SAF-T), prin declarația D406.10 Aceasta încheie ciclu de implementare început cu marii contribuabili.Legiuitorul a prevăzut o perioadă de grație de 6 luni pentru prima raportare. Astfel, deși obligația juridică există de la 1 ianuarie, primele raportări valide pot fi depuse până la jumătatea anului 2025 fără sancțiuni contravenționale. Totuși, volumul imens de date solicitat (toate tranzacțiile contabile, mișcările de stoc, activele) transformă SAF-T în cel mai puternic instrument de audit la distanță.11

2. Decembrie – Luna Bilanțului și a Riscului Fiscal

Luna decembrie a devenit un test de stres pentru departamentele financiare. Nu mai este vorba doar de închiderea exercițiului, ci de alinierea realității faptice cu „realitatea digitală” deținută de ANAF.

2.1. Paradoxul Profitabilității

Există un paradox fundamental în noua paradigmă fiscală. O companie poate fi extrem de profitabilă comercial, dar „falimentară” din punct de vedere al conformării.

  • Inventarierea Digitală

Tradiționala inventariere de final de an are acum o miză uriașă. Ajustările de stocuri (minusurile de inventar) care nu pot fi justificate documentar sunt interpretate de ANAF, prin prisma datelor din SAF-T și e-Factura, ca fiind livrări nedeclarate (evaziune). „Reglarea din pix” a stocurilor la final de an a devenit imposibilă fără a declanșa alerte în serverele ANAF.1

  • Provizioane și Profit

Constituirea de provizioane pentru a diminua profitul impozabil este strict monitorizată. ANAF compară marja de profit netă cu media sectorială (date disponibile prin bilanțurile depuse). O deviație semnificativă sub media sectorului, nejustificată de condiții excepționale de piață, plasează firma în zona de risc mediu sau ridicat.3

2.2. Ghid de Supraviețuire Fiscală pentru 2025

Pentru a minimiza riscul în acest context legislativ volatil, antreprenorii trebuie să adopte o serie de măsuri preventive imediate:

  1. Auditul Vectorului Fiscal

Verificarea în SPV a tuturor declarațiilor depuse. O singură declarație lipsă (chiar și una informativă) poate bloca emiterea certificatului de atestare fiscală și poate activa criterii de risc.1

  • Verificarea Partenerilor

Noul cadru legal transferă riscul. Dacă furnizorul tău este declarat „inactiv” sau „cu risc fiscal ridicat” (de exemplu, are sediul la un avocat și datorii mari), dreptul tău de deducere a TVA poate fi anulat. Verificarea partenerilor în Registrul Contribuabililor Inactivi/Riscanti devine o procedură obligatorie de due diligence.1

  • Corelarea e-Factura cu Contabilitatea

Este vital ca toate facturile primite în SPV să fie înregistrate în contabilitate, iar cele care nu aparțin firmei să fie refuzate procedural. Ignorarea unei facturi eronate în SPV echivalează cu acceptarea ei tacită în ochii sistemului e-TVA.12

3. Analiza Sectorială a Profitabilității: Cifre, Tendințe și Realități (2024-2025)

Utilizând date agregate din surse oficiale (INS, BNR, Ministerul Finanțelor) și studii de piață (KeysFin, Termene.ro, Coface, HORA), prezentăm o analiză detaliată a profitabilității reale a economiei românești. Peisajul economic din 2024-2025 este unul al contrastelor: sectoarele oligopoliste și cele energetice prosperă, în timp ce industriile fragmentate și dependente de consumator se luptă pentru supraviețuire.

3.1. Profitabilitatea Medie pe Domenii Mari de Activitate

Datele financiare pentru anul 2024 relevă o consolidare a polilor de putere economică. Tabelul de mai jos prezintă marjele nete de profitabilitate, actualizate cu cele mai recente raportări.

Tabel 1: Profitabilitatea Medie pe Sectoare Economice (2024-2025)

Domeniu de ActivitateProfitabilitate Medie (Marjă Netă)Tendință 2024-2025Analiză și Factori de Influență (Surse)
Energie (Electricitate, Oil& Gas)18% – 36%▲ CreștereSectorul rămâne campionul profitabilității. Companii precum Hidroelectrica și OMV Petrom raportează marje nete excepționale (peste 30% în unele cazuri), susținute de prețurile stabile și eficiența operațională, în ciuda taxelor suplimentare. 13
Sistem Bancar & Financiar16% – 24%▲ CreștereProfituri istorice. BNR raportează o creștere de 5% a profitului net al sistemului bancar în 2024, pe fondul dobânzilor ridicate și a calității bune a portofoliului de credite. 15
IT & Software12% – 18%◄► StagnareSectorul intră într-o fază de maturitate. Eliminarea facilităților fiscale pentru programatori a pus presiune pe marje, temperând creșterea explozivă din anii pandemiei. Rămâne însă un pilon solid. 1
Construcții8% – 9.7%▲ Creștere RecordSurprinzător, 2024 a fost un an record, cu o marjă medie de 9.7% pentru marii antreprenori, impulsionată de proiectele majore de infrastructură publică (autostrăzi) finanțate prin PNRR. 18
Industrie Prelucrătoare6% – 9%▼ ScădereAfectată direct de recesiunea industrială din Germania (principalul partener comercial) și de costurile ridicate cu energia. 19
Retail (Comerț)2% – 4% (Mari) / 3-6% (Mici)◄► StagnareVolume mari, marje mici. Marii retaileri au resimțit impactul impozitului de 1% pe cifra de afaceri (IMCA), care a erodat marja netă, deși profitul nominal a rămas stabil datorită inflației. 20
HoReCa5% – 8%▼ Scădere SeverăSectorul a suferit o contracție majoră a profitabilității, de la 12% în 2023 la 8% în 2024, cauzată de creșterea TVA și a costurilor cu forța de muncă. 22
Transporturi0.8% – 3%▼ Scădere/RiscMarjele sunt la limita supraviețuirii, sub 1% pentru transportul de marfă, din cauza concurenței, costului combustibilului și a noilor taxe. 24

3.2. Radiografia Detaliată: Servicii și Comerț

Pentru antreprenorii din zona IMM, mediile generale pot fi înșelătoare. Analiza detaliată pe sub-sectoare relevă unde se află „banii” și unde se află „riscul”.

Servicii – Între Digitalizare și Evaziune

Sectoarele de servicii prezintă cele mai mari disparități. Activitățile intelectuale (Juridic, Contabilitate, IT) și cele medicale rămân bastioane de profitabilitate, în timp ce serviciile prestate direct către populație (saloane, reparații) sunt sub lupa ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale.

Tabel 2: Profitabilitate și Riscuri Fiscale în Servicii (2024-2025)

Tip de ServiciuProfitabilitate (Marjă Netă)Risc Fiscal Predominant (Focus ANAF)Observații
Stomatologie20% – 30%Încasări numerar nedeclarate, stocuri materiale.Piața a crescut la 6.4 mld lei în 2024. Fiscalizarea este prioritatea ANAF. 26
Servicii Medicale (Clinici)10% – 15%Contracte mascate (medic PFA vs. CIM), deduceri TVA echipamente.Cerere constantă, profitabilitate stabilă. 25
IT Outsourcing12% – 20%Prețuri de transfer (către firma mamă), regim micro vs. profit.ANAF verifică substanța economică a tranzacțiilor intra-grup. 27
Restaurante / Cafenele5% – 9%Bacșiș, muncă la negru, TVA materii prime vs. preparate.Presiune imensă pe costuri. Multe unități operează la limita rentabilității. 22
Transport Rutier Marfă0.8% – 3%Diurne netaxate, consum combustibil, RO e-Transport.Sector extrem de competitiv, marjele nu permit erori fiscale. 24
Saloane Înfrumusețare12% – 18%Neemitere bon fiscal, muncă nedeclarată.Risc ridicat de evaziune mică, dar frecventă. 1

Comerț – Bătălia Volumelor

În comerț, marea provocare a anului 2024 a fost introducerea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA) de 1% pentru companiile cu afaceri de peste 50 milioane euro. Această taxă a acționat ca o „taxă de solidaritate”, obligând giganții din retail (Kaufland, Lidl, Dedeman, Metro) să plătească impozit chiar dacă optimizările fiscale le reduceau profitul impozabil.

Analiză de Impact – Retail 2024:

  • Efectul IMCA

Studiile arată că marile companii au plătit taxe suplimentare de aproape 1 miliard de lei în 2024 datorită acestui impozit.28 Deși marja netă procentuală a scăzut ușor din această cauză, profitul nominal a rămas robust datorită inflației alimentare care a umflat cifrele de afaceri.20

  • Comerțul Mic

Micile magazine sunt prinse între ciocan și nicovală: presiunea prețurilor impuse de marii retaileri și obligația de a implementa e-Factura/e-Transport, care generează costuri administrative disproporționate față de venituri.

3.3. Industria Textilă – Cronică a unui Declin Anunțat

Un caz particular îl reprezintă industria textilă și de confecții, odată mândria exporturilor românești. Datele din 2024 arată o dublare a cifrei de afaceri în ultimii 15 ani, dar o înjumătățire dramatică a numărului de angajați.29

  • Profitabilitate – Marja netă a scăzut spre 3-6%.
  • Cauze – Creșterea salariului minim a făcut sistemul „Lohn” necompetitiv în fața Asiei. Industria supraviețuiește doar prin automatizare și trecerea către produse cu valoare adăugată mai mare, dar multe fabrici se închid.

4. Impactul Reformelor Fiscale – Cum Modifică Statul Ecuația de Business

Modificările fiscale din 2024-2025 nu sunt doar ajustări tehnice. Ele reprezintă o reformă structurală menită să maximizeze colectarea prin lărgirea bazei de impozitare și eliminarea excepțiilor.

4.1. Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA)

Așa cum am menționat, taxa de 1% pe cifra de afaceri (aplicabilă dacă impozitul pe profit de 16% este mai mic decât 1% din venituri) a schimbat regulile jocului pentru marii contribuabili. S-a eliminat astfel posibilitatea ca multinaționalele să raporteze profituri zero sau pierderi ani la rând prin prețuri de transfer sau dobânzi intra-grup. Statul și-a asigurat un venit minim garantat din volumul de afaceri care circulă în economie, independent de ingineriile financiare.30

4.2. Restrângerea Regimului Microîntreprinderilor

Pentru micii antreprenori, cea mai dureroasă reformă este limitarea drastică a regimului „micro”. Scăderea plafonului la 500.000 EUR (și discuțiile despre o viitoare scădere la 85.000 EUR conform PNRR), combinată cu condiționarea deținerilor (o singură microîntreprindere per asociat), a forțat zeci de mii de firme să treacă la impozit pe profit.31

În consecință, spre exemplu, o firmă de consultanță cu marjă mare (cca 80%) care plătea 1% sau 3% pe venit, plătește acum 16% pe profit. Aceasta înseamnă o triplare sau chiar cvadruplare a sarcinii fiscale efective, reducând capitalul disponibil pentru investiții.

4.3. Lovitura dată Sectorului HoReCa: TVA Majorat

Sectorul ospitalității a fost lovit de „furtuna perfectă”. Majorarea cotei TVA de la 9% la 11% (pentru anumite categorii alimentare și servicii) a venit pe fondul inflației materiilor prime.Efecte Economice nu s-au lăsat așteptate. Analizele HORA arată o scădere a profitabilității și o contracție a consumului. Antreprenorii nu au putut transfera integral creșterea TVA în prețul final de teamă să nu piardă clienți, absorbind diferența din marja proprie. Rezultatul este o scădere a profitului net sectorial cu aproximativ 2 miliarde lei în 2024 față de vârful din 2022.23

5. Avantajele Statului și Eficiența Colectării – „Dividendul Digital”

În timp ce mediul privat se plânge de costuri și birocrație, pentru statul român, digitalizarea este un succes răsunător. Reformele recente au generat venituri suplimentare masive și au eficientizat aparatul de control.

5.1. Reducerea Decalajului de TVA (VAT Gap)

România, campioana negativă a Europei la neîncasarea TVA cu un decalaj istoric de peste 30%, a început să recupereze teren. Veniturile nete colectate de ANAF în primele 8 luni din 2024 au crescut cu 118,3% față de perioada similară din 2023, atingând suma de 300,66 miliarde lei.32Explicațiaacestui fenomen este dată de faptul că sistemele e-Factura și e-TVA fac evaziunea de tip „carusel” mult mai dificilă. Când fiecare factură este vizibilă în timp real, deducerea TVA pe facturi fictive devine un risc imens pe care tot mai puțini și-l asumă.

5.2. Venituri Suplimentare din Conformare Voluntară

Ministrul Finanțelor a raportat că, doar în primul semestru din 2024, încasările din TVA au crescut cu 6,58 miliarde lei (+15,6%).33 Această creștere depășește ritmul creșterii economice sau al inflației, sugerând că surplusul provine din „albierea” economiei. Frica de monitorizarea digitală a determinat o conformare voluntară fără precedent.

5.3. Securizarea Fluxurilor de Mărfuri (e-Transport)

Implementarea RO e-Transport pentru bunurile cu risc fiscal ridicat (legume, fructe, materiale de construcții, haine) și, ulterior, pentru toate transporturile internaționale, oferă statului un instrument de securitate economică. Monitorizarea GPS a camioanelor reduce piața neagră a mărfurilor de contrabandă, aducând venituri suplimentare la buget și protejând producătorii locali corecți de concurența neloială.34

Concluzii – Adaptare sau Dispariție

Anul 2025 găsește mediul antreprenorial românesc într-un moment de definire. Perioada de tranziție s-a încheiat. Digitalizarea fiscală nu mai este un proiect pilot, ci realitatea operațională zilnică.

Pentru Antreprenori mesajul este clar. Costul conformării a devenit o linie obligatorie în buget, la fel de importantă ca materia primă sau salariile. Companiile care nu investesc în digitalizare internă și în servicii contabile de calitate riscă să fie strivite nu de piață, ci de amenzi și blocaje administrative. Profitabilitatea viitoare va depinde de capacitatea de a automatiza raportarea fiscală și de a menține o disciplină financiară strictă.

Pentru stat, pariul pe digitalizare a fost câștigat financiar. Încasările sunt la niveluri record. Provocarea pentru 2025-2026 va fi să nu sufoce „găina cu ouă de aur”. O presiune fiscală și administrativă excesivă asupra sectoarelor fragile ca HoReCa, transporturi șitextile, riscă să transforme câștigurile pe termen scurt din taxe în pierderi pe termen lung prin insolvențe și șomaj. Echilibrul între rigoarea fiscală și stimularea economică rămâne fragil.

În esență, economia României se maturizează forțat. Epoca „Vestului Sălbatic” fiscal a apus; a început epoca „Big Brother” fiscal, unde profitul este binevenit doar dacă este transparent până la ultimul leu.

Surse și Referințe Legislative:

  • Legislatie Primară: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală.
  • Acte Normative Recente: OUG nr. 156/2024, OUG nr. 70/2024, Ordinul ANAF nr. 1826/2025, Ordinul ANAF 417/2025.
  • Rapoarte Oficiale: Institutul Național de Statistică (INS) – Serii de date 2024, Banca Națională a României (BNR) – Rapoarte de Stabilitate 2024 și Raport Anual, Ministerul Finanțelor Publice – Execuția Bugetară.
  • Studii de Piață: Analize sectoriale KeysFin, Termene.ro („Big Read”), Coface România, HORA, Consiliul Concurenței.

Referințe

  1. Indicatorii risc.docx
  2. Modificări aduse Ordinului ANAF nr. 417/2025 privind aprobarea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în vederea, accesată pe decembrie 10, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Brasov/Brasov/417_opanaf_1826.pdf
  3. ANAF introduce noi indicatori de risc fiscal in 2025. Cum se schimba analiza contribuabililor, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.portalcodulfiscal.ro/anaf-introduce-noi-indicatori-de-risc-fiscal-in-2025-cum-se-schimba-analiza-contribuabililor-70315.htm
  4. Criterii actualizate pentru ca ANAF și Vama să identifice firmele cu risc fiscal ridicat, accesată pe decembrie 10, 2025, https://termene.ro/articole/criterii-noi-epntru-firmele-cu-risc-fiscal-ridicat
  5. RO e-TVA: Ce se intampla de la 1 iulie 2025 cu notificarile de conformare si ce riscuri implica neactionarea, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.portalcodulfiscal.ro/ro-e-tva-ce-se-intampla-de-la-1-iulie-2025-cu-notificarile-de-conformare-si-ce-riscuri-implica-neactionarea-66683.htm
  6. Broșură privind Decontul precompletat RO e-TVA destinat persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de – ANAF, accesată pe decembrie 10, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/BrosuraRoeTVA2025.pdf
  7. OFICIAL RO e-TVA: Sancțiunile au fost amânate din nou. Când intră în vigoare și ce trebuie să știe firmele – StartupCafe, accesată pe decembrie 10, 2025, https://startupcafe.ro/oficial-ro-e-tva-sanctiunile-au-fost-amanate-din-nou-cand-intra-in-vigoare-si-ce-trebuie-sa-stie-firmele-85919
  8. Guvernul României ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 156 din 30 decembrie 2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul che, accesată pe decembrie 10, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_156_2024.pdf
  9. Clarificări ANAF privind anumite sancțiuni la RO e-TVA – StartupCafe, accesată pe decembrie 10, 2025, https://startupcafe.ro/clarificari-anaf-privind-anumite-sanctiuni-la-ro-e-tva-86760
  10. SAF-T 2025: Scurtă informare ANAF pentru firme, privind termenul și amenzile. Ce NU se sancționează – StartupCafe, accesată pe decembrie 10, 2025, https://startupcafe.ro/saf-t-2025-informare-anaf-firme-termen-amenzi-nu-se-sanctioneaza-88749
  11. Termene de depunere a Declarației informative SAF T D406 la contribuabilii mici – ANAF, accesată pe decembrie 10, 2025, https://static.anaf.ro/static/3/Cluj/20250627121421_cj_saft_27iun2025pdf.pdf
  12. 2024 aduce taxele mărite de către Guvern – Impozitul pe cifra de afaceri, restricții tot mai dure la microîntreprinderi, creșteri de TVA și de accize, povară mai mare pentru PFA, obligativitatea eFactură | PROFIT.ro, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/2024-aduce-taxele-marite-de-catre-guvern-impozitul-pe-cifra-de-afaceri-restrictii-tot-mai-dure-la-microintreprinderi-cresteri-de-tva-si-de-accize-povara-mai-mare-pentru-pfa-obligativitatea-efactura-21447092
  13. Clasamentul celor mai profitabile companii românești în 2024: Topul este dominat de companiile din Energie (Date intermediare) – Economedia, accesată pe decembrie 10, 2025, https://economedia.ro/clasamentul-celor-mai-profitabile-companii-romanesti-in-2024-topul-este-dominat-de-companiile-din-energie-date-intermediare.html
  14. Rata de profitabilitate a companiilor din România a scăzut în 2023 la 9,4%, sub nivelul din 2022 – KeysFin, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.keysfin.com/#!/Pages/News/NewsDetails&title=rata-de-profitabilitate-a-companiilor-din-romania-a-scazut-in-2023-la-94-sub-nivelul-din-2022
  15. Romania’s net profit of banking systemup 5% in 2024 – Business Forum, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.businessforum.ro/finance/20250623/romanias-net-profit-of-banking-system-up-5-in-2024-1937
  16. Romanian National Bank marked RON 3.8 bln profit in 2024 – Romania Insider, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.romania-insider.com/romanian-national-bank-profit-2024
  17. Analiză: IT-ul românesc nu se prăbușește/ Numărul de angajați din IT a crescut în România în 2024, conform unor date. Care sunt explicațiile? – Economedia, accesată pe decembrie 10, 2025, https://economedia.ro/analiza-it-ul-romanesc-nu-se-prabuseste-numarul-de-angajati-din-it-a-crescut-in-romania-in-2024-conform-unor-date-care-sunt-explicatiile.html
  18. 2024, anul în care marja de profit a atins un record de 9,7% în construcții, accesată pe decembrie 10, 2025, https://construct-intelligence.ro/2024-anul-in-care-marja-de-profit-a-atins-un-record-de-97-in-constructii/
  19. CCIR: Romanian economyregisters over 10pct profit margin in 2025 – AGERPRES, accesată pe decembrie 10, 2025, https://agerpres.ro/english/2025/10/28/ccir-romanian-economy-registers-over-10pct-profit-margin-in-2025–1497761
  20. Impactul benefic al impozitului minim pe cifra de afaceri asupra performanței financiare a companiilor din România în 2024 – MissionMightyMe, accesată pe decembrie 10, 2025, https://missionmightyme.com/blogs/clinical-guidelines/japanese-guidelines?s-news-1895933-2025-10-27-impactul-benefic-al-impozitului-minim-pe-cifra-de-afaceri-asupra-performantei-financiare-a-companiilor-din-romania-in-2024
  21. Bilanț mediu de afaceri 2024: cu 9.4% mai multe insolvențe, cu 15% mai multe suspendări și cu 17% mai multe dizolvări sau radieri de companii față de 2023 – KeysFin, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.keysfin.com/RO#!/Pages/News/NewsDetails&title=bilant-mediu-de-afaceri-2024-cu-9-mai-multe-insolvente-cu-15-mai-multe-suspendari-si-cu-17-mai-multe-dizolvari-sau-radieri-de-companii-fata-de-2023
  22. ANALIZĂ Profitul restaurantelor din România e pe minus pentru prima oară de la pandemie. Numărul angajaților din localuri a atins însă un nivel record, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.profit.ro/stiri/economie/analiza-profitul-restaurantelor-din-romania-e-pe-minus-pentru-prima-oara-de-la-pandemie-numarul-angajatilor-din-localuri-a-atins-insa-un-nivel-record-21700911
  23. HORA avertizează: Creșterea TVA la 21% înseamnă declinul HoReCa în România, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.trendshrb.ro/stiri/hora-avertizeaza-cresterea-tva-la-21-inseamna-declinul-horeca-in-romania/
  24. Marjă de profit sub 1% a profitului în transporturile rutiere de marfă – Revista Tranzit, accesată pe decembrie 10, 2025, https://traficmedia.ro/marja-de-profit-sub-1-a-profitului-in-transporturile-rutiere-de-marfa/
  25. Cele mai performante afaceri din România în 2024, cu bilanțuri publicate până la 26 mai | Analiză – Termene, accesată pe decembrie 10, 2025, https://termene.ro/articole/cele-mai-performante-afaceri-din-romania-in-2024
  26. Stomatologia, la raport: Cele 11.000 de companii din piaţa locală au generat 6,4… – Ziarul Financiar, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.zf.ro/companii/stomatologia-la-raport-cele-11-000-de-companii-din-piata-locala-au-22895677
  27. Evoluția concurenței în sectoare cheie Competitiondevelopments in keysectors, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.consiliulconcurentei.ro/raport/evolutia-concurentei-in-sectoare-cheie-raport-2025-sinteza/
  28. Prima analiză de impact a aplicării impozitului minim pe cifra de afaceri în 2024. Marile companii au plătit taxe în plus cu aproape un miliard de lei – Termene, accesată pe decembrie 10, 2025, https://termene.ro/articole/prima-analiza-de-impact-a-aplicarii-impozitului-minim-pe-cifra-de-afaceri-in-2024
  29. accesată pe decembrie 10, 2025, https://termene.ro/articole/big-read-industria-textila-si-a-dublat-afacerile-si-profiturile-2008-2024-numarul-de-angajati-injumatatit-grafice#:~:text=lei%20%C3%AEn%202024%2C%20un%20profit,lei%20%C8%99i%20385%20de%20angaja%C8%9Bi.
  30. Taxele în 2024: Care sunt noutățile și ce implicații vor avea – Romania Blog, accesată pe decembrie 10, 2025, https://blog.pwc.ro/2023/12/29/taxele-in-2024-care-sunt-noutatile-si-ce-implicatii-vor-avea/
  31. Schimbări fiscale și legislative ianuarie 2025 – Business Days, accesată pe decembrie 10, 2025, https://content.businessdays.ro/modificari-legislative-ianuarie-2025
  32. ANAF a colectat venituri bugetare nete în sumă de 300,66 mld. lei – Juridice, accesată pe decembrie 10, 2025, https://www.juridice.ro/751320/anaf-a-colectat-venituri-bugetare-nete-in-suma-de-30066-mld-lei.html
  33. ANAF a strâns mai mulți bani decât planificase în primele șase luni din 2024/ Boloș: Avem un grad de realizare de 100,6% a programului de încasări – Economedia, accesată pe decembrie 10, 2025, https://economedia.ro/anaf-a-strans-mai-multi-bani-decat-planificase-in-primele-sase-luni-din-2024-bolos-avem-un-grad-de-realizare-de-1006-a-programului-de-incasari.html
  34. Ghidul ANAF e-Transport 2025, accesată pe decembrie 10, 2025, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_RO_e_Transport_2025.pdf
Camelia Cazoni
Camelia Cazoni
Camelia Cazoni este expert/evaluator/auditor în fonduri europene, membru al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).