de Bogdan Petre, analist,
vicepreşedinte al Asociației pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES)
România traversează o criză fiscală severă, caracterizată de un deficit bugetar record, incapacitatea Ministerului Finanțelor de a se finanța pe piața internă și costuri de împrumut prohibitive, cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Actuala guvernare, prin politici fiscale iresponsabile și lipsa reformelor structurale, a adus economia într-o situație critică, cu impact devastator pe plan social, politic și economic. Menținerea ratingului de țară în categoria „investment grade” și relația strânsă cu UE, esențială pentru accesul la fonduri europene, sunt cruciale pentru a evita o criză financiară de proporții.
Deficitul bugetar: O spirală nesustenabilă
Conform Eurostat, deficitul bugetar ESA al României a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE, depășind ținta asumată de 7,9%. În primul trimestru al anului 2025, deficitul a ajuns la 2,3% din PIB, cu proiecții care indică un nivel de 7,7% până la finalul anului, dar care va depăși 8,5% dacă vom continua in direcția actuală. Cheltuielile publice galopante, în special pe salarii (9,3% din PIB) și pensii (+ 14,5 miliarde lei), au fost finanțate printr-o colectare fiscală slabă, de doar 26-27% din PIB, față de media UE de peste 40%. Această traiectorie reflectă o gestiune fiscală defectuoasă și o evaziune fiscală persistentă.
Eșecul finanțării interne și povara datoriei publice
Ieri 5 mai 2025 , Ministerul Finanțelor a înregistrat un nou eșec în atragerea finanțării interne prin emisiuni de titluri de stat, semnalând o pierdere dramatică a încrederii investitorilor. România se împrumută la dobânzi de 7,45% pentru titlurile pe 10 ani, cele mai ridicate din UE, ceea ce face rostogolirea datoriei publice – 54,6% din PIB în 2024, cu proiecții de 60% în 2025 – extrem de costisitoare. Dobânzile consumă deja aproximativ 9,2% din veniturile bugetare, iar necesarul de finanțare pentru 2025 este estimat la 231 de miliarde de lei transmis oficial de Ministerul Finanțelor Publice la începutul anului, estimările actuale ne arată ca va depăși această valoare cu siguranță. Dependența de împrumuturi externe și interne, în contextul unui acces limitat la piețele internaționale, amplifică vulnerabilitatea economică.
Importanța ratingului de țară și a relației cu UE
Mentinerea ratingului de țară în categoria „investment grade” este vitală pentru a preveni o criză financiară. O retrogradare la categoria „junk” ar crește costurile de împrumut cu peste 200 de puncte de bază, conform estimărilor Băncii Mondiale, agravând spirala datoriei. Percepția investitorilor și evoluția ratingului depind în mod direct de relația României cu Uniunea Europeană și de angajamentul guvernanților de a o consolida. „Practic, ratingul trebuie menținut. Ca să menținem ratingul, relația cu UE este esențială”.
Impactul fondurilor UE: Un colac de salvare esențial
Fondurile europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, reprezintă o sursă vitală de finanțare pentru România.
Situația reală a absorbției PNRR în România (până la sfârșitul anului 2024) ne arata dezastrul real in care ne aflăm:
- Sume primite de la Comisia Europeană: România a încasat aproximativ 9,4 miliarde de euro, reprezentând circa 33% din alocarea totală de 28,5 miliarde de euro
- Sume efectiv cheltuite: Din aceste fonduri, doar 4,1 miliarde de euro au fost efectiv utilizate până la finalul trimestrului III din 2024
- Grad de implementare a jaloanelor și țintelor: România a îndeplinit doar 14% din cele 518 jaloane și ținte asumate în cadrul PNRR, din cauza întârzierilor în implementarea reformelor și proiectelor. Suspendarea sau reducerea acestor fonduri ar avea consecințe catastrofale, deoarece România nu dispune de resurse interne pentru a acoperi deficitul bugetar sau pentru a finanța investițiile necesare relansării economice. În 2025, fondurile UE ar putea contribui cu 6-8% din PIB la buget, reducând presiunea asupra datoriei publice și stimulând creșterea economică prin investiții în infrastructură, energie verde și digitalizare. Totuși, accesul la aceste fonduri depinde de respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, inclusiv reforme în justiție, administrație și sustenabilitate fiscală.
Responsabilitatea actualei guvernări
Criza actuală este rezultatul politicilor populiste și al amânării reformelor structurale. Creșterea cheltuielilor cu salariile și pensiile, fără o bază fiscală solidă, a alimentat deficitul. Noile taxe introduse în 2024 au afectat IMM-urile, iar instabilitatea politică, marcată de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, a erodat încrederea investitorilor. Perspectiva negativă atribuită de agențiile de rating (Fitch, S&P, Moody’s) reflectă riscul de retrogradare, care ar complica și mai mult accesul la finanțare.
Strategii pentru viitor: Reformă și cooperare internațională
Indiferent de viitoarea guvernare, redresarea economică va fi o misiune extrem de dificilă. Prioritățile imediate includ:
- Consolidarea relației cu UE: Accelerarea absorbției fondurilor PNRR și respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană pentru a securiza finanțarea europeană.
- Dialog urgent cu instituțiile financiare internaționale (FMI, Banca Mondială, BEI) pentru a elabora un plan economic multianual credibil și a obține finanțare la costuri sustenabile.
- Negocieri cu agențiile de rating: Prezentarea unui angajament ferm pentru consolidare fiscală, susținut de un calendar clar, pentru a preveni retrogradarea ratingului.
- Reforme structurale:
- Creșterea veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare și combaterea evaziunii fiscale.
- Reducerea cheltuielilor neproductive, inclusiv prin reforma administrativ-teritorială.
Investiții strategice în infrastructură, energie și digitalizare, finanțate din fonduri UE, pentru a stimula creșterea economică sustenabilă.
România se află într-un moment critic, în care deciziile luate în următoarele luni vor determina dacă vom evita o criză financiară de proporții. Deficitul bugetar record, costurile prohibitive ale datoriei publice și eșecul finanțării interne, exacerbate de politicile iresponsabile ale actualei guvernări, necesită măsuri urgente. Menținerea ratingului „investment grade”, consolidarea relației cu UE și absorbția fondurilor europene sunt esențiale pentru stabilitatea economică. Un plan economic credibil, dialogul cu instituțiile internaționale și reformele structurale sunt singura cale pentru a restabili încrederea investitorilor și a preveni colapsul fiscal. Suntem într-o cursă contra-cronometru iar timpul este dușmanul României cel mai mare.
