FLORINA MATEESCU, General Manager,
Perfect Accounting and Tax Management (foto)
Modificările prevăzute de Codul Fiscal și anunțate anul trecut au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, cu excepția unora care s-au aplicat încă de anul trecut. Deși prognozele autorităților, dar și ale mediului de afaceri nu au fost pesimiste în ceea ce privește aceste măsuri, la șase luni după implementare, efectele sunt certe și vizibile.
Principalele schimbări care au impactat companiile mici și mijlocii sunt creșterea salariului minim pe economie, regimul microintreprinderilor, taxa pe valoarea adaugată, impozitul pe venit sau pe dividende, impozitarea bacșisului, salarizarea și contribuțiile la pensie și sănătate pentru PFA. Dintre acestea, cele mai importante au fost majorarea impozitării dividendelor la 8%, de la 5% și condițiile pentru impozitarea veniturilor de 1% vs impozitul pe profit de 16%. Pentru a rămâne cu o cotă de impozitare a veniturilor de 1%, companiile trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, iar cele care au avut cel mai mare impact sunt limitarea plafonului de venituri de 500 000 EUR (vs 1 mil EUR în 2022), din care mai puțin de 80% nu provin din consultanță și/sau management și au cel puțin un salariat, încadrat cu normă de timp întreagă și salariu minim pe economie de 3000 lei brut vs 2550 lei în 2022.
Cu toate acestea, rata șomajului nu a înregistrat fluctuații majore, aceasta având doar o tendință de stabilizare. Pentru luna mai a anului în curs, rata șomajului a fost de 5,5%, în ușoară scădere față de data intrării în vigoare a noilor prevederi, respectiv 5,6% în decembrie 2022
Efectul modificărilor legislative este foarte vizibil însă în ceea ce privește activitatea agenților economici. Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele cinci luni din 2023 a fost de 6.899, în creștere cu 14,56% comparativ cu perioada similară din 2022, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în intervalul menţionat au avut sediul în principalele centre economice ale tării, respectiv în Bucureşti, 866 de companii (număr în creştere cu 40,13% faţă de ianuarie-mai 2022) și judeţele Cluj, cu 475 firme suspendate (în creştere cu 69,64%), Braşov – 311 firme (în creştere cu 30,13%) şi Timiş – 257 firme (în creştere cu 19,53%).
Activitatea companiilor mici are impact semnificativ asupra indicatorilor economici, situația generală nefiind una foarte prosperă. Conform indicatorilor lunii mai, economiștii Comisiei Economice nu estimează pentru anul în curs o creștere economică semnificativă. Acesta va continua, dar într-un ritm mai lent decât anul trecut, în condițiile în care șomajul va scădea doar marginal, iar rata inflației va fi peste ținta estimate anterior.
