de Dumitru Chisăliță,
Președintele Asociației Energia Inteligentă
Înainte de a spune „ce trebuie făcut”, trebuie să ne întrebăm „de ce s-a ajuns aici” .
Analiza cauzelor scumpirii energiei electrice nu este un pas teoretic, ci temelia oricărei politici energetice responsabile. Numai printr-o înțelegere completă a contextului putem propune soluții realiste, sustenabile și eficiente — atât pentru economie, cât și pentru cetățeni.
În cadrul Barometrului Energetic realizat de INSCOP, românii întrebați care este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică: 42,8% dintre români indică deciziile greșite luate de autoritățile din România, 27,3% dorința companiilor din România de a obține profituri mai mari, 11,1% inflația generală, 6,7% evoluția prețurilor de pe plan internațional, 6,1% nivelul taxelor/redevențele, iar 0.8% condițiile meteo (vânt mai slab, precipitații mai puține), 5,2% nu au răspuns.
Analizele realizate de AEI pentru perioada 2021 – 2025, privind ponderea creșterii prețului energiei datorită creșterii cererii energiei importate în Ucraina și Moldova, a congestiilor din Europa Centrală, care nu permit energiei electrice ieftine să ajungă în România, a evoluției prețului pe piețele internaționale face ca pe locul 2 în topul cauzelor creșterii prețului, după deciziile greșite, să fie evoluția prețului datorită condițiilor internaționale, urmat de creșterea tarifelor și taxelor, profitul companiilor și pe ultimul loc condițiile meteo.
Scăderea prețului energiei electrice în România depinde de un mix complex de factori economici, tehnologici și politici. Din punct de vedere economic, este esențială o piață competitivă, bazată pe transparență și pe eliminarea speculațiilor care duc la fluctuațiile nejustificate de preț. Investițiile în modernizarea infrastructurii de transport și distribuție ar reduce pierderile din rețea și, implicit, costurile finale suportate de consumatori. Pe plan tehnologic, dezvoltarea surselor regenerabile împreună cu stocarea și implementarea sistemelor inteligente de gestionare a consumului pot contribui la creșterea eficienței energetice. În plan politic, stabilitatea legislativă, reducerea fiscalității în energie și o strategie energetică pe termen lung sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și pentru protejarea interesului național. De asemenea, o colaborare echilibrată între stat, mediul privat și Uniunea Europeană poate asigura un cadru sustenabil care să favorizeze scăderea prețurilor fără a compromite siguranța și securitatea energetică.
Concret cum putem scădea prețul la energia electrică:
1. Reducerea pierderilor și a consumurilor tehnologice în rețele
Rețelele de transport și distribuție pierd anual circa 10–12% din energie produsă (peste 10 TWh). Acestea pierderi se regăsesc direct în factură, pentru că operatorii le includ în tarif.
Cum se pot reduce:
- Modernizarea transformatoarelor și cablurilor (tehnologii cu pierderi mici).
- Digitalizarea rețelei (smart grid) – control automat al fluxului de energie.
- Înlocuirea liniilor vechi de tensiune cu linii eficiente.
Impactul constă în reducerea pierderilor cu 3–4% respectiv se poate scădea prețul final cu 5–8%
2. Creșterea ponderii energiei ieftine
O mare parte din prețul energiei vine din producția pe cărbune sau importuri scumpe, care este folosită în orele de vârf.
Soluții:
- Mai multă energie ieftină din surse regenerabile curate (solar, eolian) reduce dependența
- Finalizarea hidrocentralelor începute, vor adăuga o energie securitară și vor elimina importurile de la orele de vârf extrem de scumpe
- Dezvoltatrea capacităților de stocare, dar nu doar în baterii, dezvoltarea celor pe bază de hidrogen și acumulări prin pompaj
- Finalizarea noilor reactoare nucleare de la Cernavodă (3 și 4) .
- Extinderea capacităților hidro și eoliene onshore/offshore .
Impactul constă în mai multă energie „ieftină” care va aduce un preț mediu de piață mai mic (cu până la 10% pe termen mediu).
3. Deconectarea parțială a prețului intern de piață europeană (PZU)
România este legată de piață europeană (PZU – Piața pentru Ziua Următoare).
Când Grecia, Bulgaria sau Ungaria au prețuri mari, și noi plătim mai mult.
Soluții:
- Contracte bilaterale pe termen lung între producători și consumatori industriali.
- Mecanisme naționale de plafonare temporară în crize energetice.
Impactul constă în stabilitate și reducerea volatilității prețurilor în medie cu 10–15% .
4. Creșterea producției interne și reducerea importurilor
România importă uneori energie în orele de vârf, când prețul extern e mare.
Soluția e creșterea producției interne de vârf:
- centrale noi pe gaze moderne (eficiență > 60%),
- management mai bun al hidrocentralelor în perioadele de cerere mare,
- folosirea surselor regenerabile pentru autoconsum local.
Impactul constă în mai multă ofertă internă care va aduce preț de piață mai mic cu 5-10%.
5. Reducerea poverii fiscale și a adaosurilor reglementate
În factura finală, doar 40–50% este costul efectiv al energiei, restul sunt taxe, tarife și contribuții.
Soluții:
- Scăderea TVA de la 21% la 9%.
- Eliminarea taxei pe stâlp, a suprataxelor, a aplicării TVA la alte taxe
- Reducerea tarifelor reglementate de transport/distribuție.
- Simplificarea taxelor pe certificate verzi și cogenerare.
Impactul consta în scăderea imediată de 8–12% în factură.
6. Eficiență energetică și consum inteligent
Dacă cererea scade sau se mută în ore ieftine, prețul mediu de piață scade.
- Contoare inteligente care adaptează consumul la prețuri orare.
- Izolație termică, iluminat LED, pompe de căldură eficientă.
- Tarife diferențiate zi/noapte.
Impactul constă în economie reală de 10–20% la nivel de gospodărie sau firmă, dar și la scăderea tarifelor datorită mutării vârfului de consum și a cererii de energie scumpă cu cel puțin 5%.
Astfel potențialul realist de reducere a pretului energiei electrice este de : 38 – 50% din prețul actual, dacă sunt aplicate aceste măsuri combinate pe 3–5 ani.
