România se confruntă cu o criză tăcută, dar devastatoare, care amenință să submineze eforturile guvernului de a stabiliza economia și de a reduce deficitul bugetar, în timp ce agențiile internaționale de rating stau cu ochii ațintiți pe fiecare mișcare. Este vorba despre frauda masivă cu fonduri europene și naționale, orchestrată prin instrumente financiare false, în special garanții și asigurări emise de entități fantomă din țări precum Estonia, Anglia, Lituania sau Letonia. Aceste entități, deseori clone ale unor companii de asigurări sau bănci respectabile din Uniunea Europeană, au exploatat slăbiciunile sistemului românesc, punând în pericol proiecte vitale de infrastructură feroviară, rutieră și spitale, finanțate în mare parte din fonduri europene. Valoarea contractelor afectate de aceste practici ilegale este estimată la peste 1,5 miliarde de euro, o sumă colosală care, dacă nu este gestionată urgent, ar putea arunca în aer absorbția fondurilor europene – principala sursă de finanțare pentru dezvoltarea României.
Problema este sistemică și își are rădăcinile în mai multe deficiențe grave. În primul rând, slaba pregătire a funcționarilor publici, care acceptă fără verificare garanții false emise de entități neautorizate, expune statul român unui risc financiar uriaș. Aceste garanții, care ar trebui să asigure buna execuție a contractelor finanțate din fonduri UE, sunt emise de bănci fictive sau entități financiare dubioase, fără resursele necesare pentru a acoperi eventualele daune.
Atenție, aici nu vorbim despre „erori” administrative. Vorbim despre o fraudă organizată, cu complicități multiple: instituționale, personale, politice. Nu se poate ca mii de autorități contractante din România să fi acceptat aceste polițe emise de entități fără drept legal doar din neștiință. Vorbim de un mecanism care funcționează de ani de zile sub ochii autorităților – și sub semnătura funcționarilor publici.
Grupul de lucru interministerial care pregătește Pachetul 2 de măsuri ar trebui să includă urgent această temă în planul de reformă. Dacă nu o fac, ne furăm singuri căciula. Pentru că fără o curățare dură a acestui sistem infectat cu polițe false, România riscă să piardă ceea ce mai are încă: accesul la finanțări europene. Fără ele, nu mai discutăm despre deficit, ci despre colaps.
Un exemplu notoriu, relevat de Parchetul European, este o bancă fictivă din Insulele Comore, care a emis scrisori de garanție pentru aproape 20 de milioane de euro, fără a avea capacitatea de a le susține. Alte cazuri implică instituții din Cehia, Letonia, Estonia sau Spania, care operează fără autorizații legale. În caz de neîndeplinire a contractelor, autoritățile românești se trezesc cu hârtii fără valoare, incapabile să acopere pierderile, ceea ce duce la blocarea proiectelor și la pierderea fondurilor europene.
Banca Națională a României (BNR) într-un moment dificil a fost singura autoritate care a tras un semnal de alarmă în piața, publicând pe site-ul său o avertizare clară despre aceste practici și un ghid detaliat pentru verificarea entităților emitente de garanții financiare. Cu toate acestea, avertismentul pare să fie ignorat total, iar mecanismele de control rămân ineficiente. De ce? Pentru că responsabilitatea cade pe umerii unor funcționari slab pregătiți, care nu sunt trași la răspundere pentru erorile lor. Mai grav, însă, este implicarea unor brokeri care, în goana după comisioane, facilitează aceste fraude. În loc să folosească companiile autorizate și reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), acești brokeri își creează simple SRL-uri prin care intermediază contracte cu entități neautorizate. Fără a verifica legalitatea acestor entități, ei introduc polițele false în rețelele lor, ajungând la mii de companii în întreaga țară și proiecte. Întrebarea este: cine ar fi trebuit să verifice? Răspunsul e simplu – toți cei implicați, de la funcționarii care aprobă documentele până la brokerii care profită de pe urma comisioanelor. Dar banii vin, iar controalele lipsesc.
Această fraudă nu este doar o problemă financiară, ci un pericol sistemic care amenință stabilitatea economică a României. Grupul de lucru interministerial, condus de premierul Ilie Bolojan, împreună cu ministrul finanțelor Alexandru Nazare, ministrul fondurilor europene Dragos Pîslaru și ministrul de interne Cătălin Predoiu, trebuie să acționeze de urgență. Absorbția fondurilor europene este esențială pentru modernizarea țării, iar pierderea lor din cauza unor practici frauduloase ar fi catastrofală. Parchetul European a făcut deja pași importanți în trecut, anchetând cazuri de fraudă de zeci și chiar sute de milioane de euro, dar este nevoie de o abordare coordonată la nivel național. Instituții precum Curtea de Conturi, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Direcția Națională Anticorupție (DNA) trebuie să intensifice controalele și să colaboreze cu autoritățile din alte state membre pentru a demonta rețelele care profită de pe urma acestor scheme.
Timpul scuzelor s-a terminat. România nu își poate permite să piardă fonduri europene din cauza incompetenței sau a corupției. Este imperativ ca autoritățile să implementeze verificări riguroase, să sancționeze dur aceste practici și să asigure pregătirea adecvată a celor care gestionează fondurile europene. În joc nu sunt doar 1,5 miliarde de euro, ci viitorul infrastructurii feroviare, rutiere, construcția de spitale și școli și al economiei românești. Autoritățile statului sunt obligate să acționeze acum în forță, altfel riscăm să rămânem captivi într-un cerc vicios al fraudei instituționalizate și al subdezvoltării, sub privirile atente ale agențiilor de rating și ale cetățenilor care așteaptă rezultate concrete.
În atenția celor care participă la licitațiile publice în calitate de antreprenori dar și în cazul angajaților statului va las atașat mai jos informații unde puteți verifica autenticitatea instrumentelor financiare ( asigurări și garanții ) emise de instituții autorizate , reglementate, supravegheate de ASF și BNR dar și de autoritățile abilitate la nivelul UE.
Dacă instituțiile emitente nu se regăsesc în aceste linkuri ele sunt FALSE și recomandarea este să anunțați imediat autoritățile statului.
Banca Națională a României:
contact :
https://www.bnro.ro/page.aspx?prid=26360
Autoritatea de Supraveghere Financiară
contact :
Societățile de asigurare supravegheate de A.S.F., precum și
intermediarii principali care au dreptul să desfășoare activitate de
asigurare pe teritoriul României sunt înregistrați în REGISTRUL
SOCIETĂȚILOR DE ASIGURARE ȘI AL INTERMEDIARILOR PRINCIPALI. Registrul
conține inclusiv informații în legătură cu clasele de asigurare ce
pot fi practicate de către aceștia și poate fi consultat la
următoarea pagină de internet:
https://www.asfromania.ro/app.php/ro/a/1542/asigurători-și-intermediari-principali
Societățile de asigurare, precum și intermediarii principali din
state membre ale Uniunii Europene, notificați cu drept să desfășoare
activitate de asigurare pe teritoriul României prin pașaportare,
adică prin intermediul libertății de a presta servicii sau în baza
dreptului de stabilire, precum și informații cu privire la clasele de
asigurări ce pot fi practicate de către acestea, sunt înregistrați
în REGISTRUL ASIGURĂTORILOR ȘI INTERMEDIARILOR DIN SEE ce poate fi
consultat la următoarea pagină de internet:
https://www.asfromania.ro/ro/a/1737/asiguratori-si-intermediari-din-see
Agentia Nationala pentru Achizitii Publice
adresa de mail :
https://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2025/02/Notificare-garantii.pdf
Dacă nu reușiți să vă descurcați cu accesarea linkurilor de mai sus folosiți inteligența artificială oricând este mai bună decât prostia umană.
AI-ul nu are rude, nu face combinații și nu i-a șpagă.
