Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Republicii Populare Chineze în România Hua Yafang
De la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și Uniunea Europeană acum 50 de ani, cooperarea economică și comercială a obținut rezultate remarcabile, aducând beneficii popoarelor ambelor părți. Cu toate acestea, Uniunea Europeană critică frecvent politicile economice și comerciale ale Chinei, acuzând partea chineză de aplicarea unor subvenții industriale incorecte, de o „capacitate excedentară de producție” care pune în pericol Europa, precum și o deschidere insuficientă a pieței, ceea ce duce la creșterea deficitului comercial european în relație cu China. În realitate, ținând cont de dimensiunea considerabilă a economiilor Chinei și Uniunii Europene și de frecvența schimburilor comerciale, competiția și fricțiunile sunt inevitabile, de aceea necesitând a fi privite cu obiectivitate.
În ceea ce privește dezechilibrul comercial, în primul rând, datele generale asupra comerțului nu pot reflecta în totalitate configurația reală a intereselor comerciale dintre China și UE în contextul lanțurilor globale de producție și aprovizionare. Aproximativ 40% din exporturile companiilor europene din China se întorc în Europa, deci se poate spune că „excedentul este al Chinei, dar profitul îi revine Europei”. De asemenea, UE înregistrează de mult timp un excedent în comerțul cu servicii cu China, care a ajuns la 50.35 de miliarde de dolari americani anul trecut. Diferențele de criterii din cadrul statisticilor amplifică, de asemenea, percepția „deficitului” comercial. Luând România ca exemplu, în anul 2024, conform statisticilor chineze, valoarea importurilor din România a fost de 4.12 miliarde de dolari americani, în timp ce statisticile românești asupra valorii exportului către China indicau cifra de 780 de milioane de dolari. Regulile privind statistica în domeniul comerțului dintre țări variază, iar factori precum definiția reexportului comercial, regulile de calculare a prețurilor de import și export și diferențele ce țin de originea statisticilor au mărit, într-o anumită măsură dimensiunea aparentă a deficitului față de China. În al doilea rând, partea chineză caută în mod activ modalități de a-și deschide importurile. După aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului(OMC), tarifele vamale medii au scăzut de la 15.3% în 2001 la 7.3% în 2023. Din 2018 încoace, China organizează în fiecare an Expoziția Internațională de Importuri din China, primul și singurul târg la nivel național din lume dedicat exclusiv importurilor. În decursul celor șapte ediții, numărul țărilor participante și valoarea tranzacțiilor promise au crescut anual, această valoare trecând pragul de 80 de miliarde de dolari în 2024, companiile europene fiind actanții principali în cadrul expoziției. În al treilea rând, politicile protecționiste ale Uniunii Europene au contribuit la dezechilibrul comercial între China și Europa. În ultimii ani, UE a interzis echipamentele 5G ale companiilor chineze Huawei și ZTE, precum și a blocat exporturile către China de produse de înaltă tehnologie și de valoare ridicată, cum ar fi echipamentele de litografie. În același timp, consumatorii europeni care doresc să achiziționeze automobile electrice chinezești se confruntă cu taxe vamale ridicate impuse de UE, fapt ce adâncește deficitul comercial dintre China și Europa.
Referitor la subvențiile industriale și supracapacitatea de producție, politicile Chinei privind subvențiile industriale se bazează pe principiile corectitudinii, transparenței, conformării cu legea și lipsei discriminării. Aceste politici se aplică în mod egal atât întreprinderilor chineze, cât și celor cu capital străin, printre care și cele europene, fiind aliniate practicilor obișnuite la nivel global. Subvențiile oferite de China se concentrează în mare parte pe zona de cercetare și dezvoltare și pe zona ce ține de consumul propriu-zis, neavând legătură cu exporturile. Prin urmare, ele nu constituie „subvenții interzise” în sensul prevăzut de regulile OMC. În plus, China respectă cu strictețe obligațiile de transparență și comunică la timp informații despre aceste subvenții. Produsele chinezești pătrund pe piața europeană bazându-se pe avantajele lor comparative, pe cererile reale de pe piață și pe legile economice și nu datorită intervenției guvernamentale sub formă de subvenții. În 2024, China a produs 13 milioane de vehicule pe bază de energie nouă. Dacă producția s-ar fi bazat doar pe subvenții guvernamentale, aceasta nu ar fi atins aceeași valoare. În realitate, Uniunea Europeană este însăși dornică să ofere subvenții, astfel că potrivit unor statistici încă aflate în desfășurare, între 2021 și 2030 UE va fi alocat peste 1,44 trilioane de euro sub formă de diverse subvenții, politicile privind subvenționarea având, de asemenea, un caracter discriminatoriu. În ceea ce privește așa-numita „capacitate excedentară de producție”, aceasta nu poate fi evaluată pur și simplu în funcție de volumul de producție, volumul exporturilor sau de cota de piață. Altfel spus, aeronavele Airbus (cu o cotă de piață de peste 50% în China), automobilele nemțești (80% destinate exportului) sau produsele de lux franțuzești (cu o cotă de piață de peste 35% în China) ar trebui toate considerate „supraproducție”. Faptul că produsele chinezești sunt populare atât în țară, cât și în străinătate, nu indică o capacitate excedentară de producție, ci dimpotrivă – reflectă o capacitate de producție de calitate superioară și un grad înalt de competitivitate.
În ceea ce privește accesul pe piață, în ultimii ani, China a luat inițiativa de a se alinia la standardele internaționale de nivel înalt ale comerțului și economiei internaționale, a continuat neîncetat să își consolideze eforturile pentru a-și deschide economia și pentru a crea un mediu de investiții deschis, transparent și stabil, rezultat observat de comunitatea internațională. Lista negativă privind accesul investițiilor străine în China a fost redus de la 190 de articole la 29, iar sectorul manufacturier a fost liberalizat pe deplin. Până la finalul anului 2024, investițiile străine în China deja acopereau toate cele 31 de categorii majore, respectiv 548 de subcategorii ale industriei manufacturiere. Domenii precum telecomunicațiile, internetul, educația, cultura și medicina au avut parte de o reformă treptată de deschidere. Investitorii europeni se bucură pe deplin de dividendele rezultate din creșterea continuă a economiei chineze. Aceștia se extind constant pe piețele din China, bazându-se pe populația numeroasă a Chinei și pe evoluția ascendentă a puterii de consum. Prin comparație, UE își „îngrădește” economia într-un ritm rapid, întreprinderile chinezești devenind deja principala țintă a măsurilor de salvgardare implementate de UE. Până la finalul anului 2023, dintre cele 156 de măsuri antidumping în vigoare în UE, 105 vizează China, reprezentând 67,3%. Totodată, din cele 25 de măsuri de antisubvenție, 12 au fost aplicate împotriva Chinei, adică 48%. Vorbind cât se poate de sincer, aceasta nu este o abordare corectă față de un partener.
În concluzie, situația actuală a cooperării economice și comerciale dintre China și UE este rezultatul acțiunii mai multor factori precum contextul macroeconomic, structura industrială, schimbările cererii și condițiile comerțului internațional. Nu este corect să atribuim responsabilitatea unei singure părți. UE nu poate, pe de-o parte, să nu ia în considerare profiturile sale substanțiale, să minimizeze avantajele reciproce ale relațiilor economice și comerciale cu China, precum și imaginea de ansamblu a cooperării bilaterale, iar pe de altă parte, să se concentreze excesiv pe anumite probleme punctuale în domeniu, amplificând în mod voit divergențele dintre cele două părți în încercarea de a exercita presiuni asupra Chinei pentru a obține noi concesii și, prin urmare, împiedicând dezvoltarea firească a relațiilor economice și comerciale. Partea chineză este dispusă să colaboreze cu partea europeană pentru a menține deschiderea piețelor comerciale și de investiții, promovând astfel o dezvoltare ascendentă și echilibrată a relațiilor comerciale bilaterale.
