Aproape jumătate dintre companiile analizate au inclus stimulente legate de sustenabilitate în remunerarea echipelor de management
rimul an de raportare conform Directivei privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD) s-a dovedit a fi o provocare pentru majoritatea companiilor din Europa Centrală, mai ales din cauza complexității informațiilor financiare specifice factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (environment, social, governance – ESG), pe care companiile le-au putut prezenta doar în măsură limitată, conform studiului Deloitte „Connecting the dots: ESG and Finance. Auditor’s Perspective on the European Sustainability Reporting Standards (ESRS) Reports in Central Europe”, efectuat în rândul entităților raportoare din nouă țări din regiune, inclusiv în România. Studiul oferă o analiză comparativă (benchmarking) și a fost efectuat în rândul unor companii mari și entități de interes public raportoare active în 11 sectoare economice. Majoritatea companiilor nu au datele despre sustenabilitate integrate cu informațiile financiare, iar studiul subliniază capacitatea limitată de a calcula sau estima informațiile financiare corelate cu cele de ESG în rapoartele lor.
Studiul Deloitte evidențiază, în mod special, dificultatea raportării cheltuielilor de capital (CapEx) și a cheltuielilor operaționale (OpEx) necesare pentru implementarea acțiunilor planificate legate de subiecte specifice ESG. De exemplu, 42% dintre rapoartele din Europa Centrală analizate au furnizat date cantitative legate de CapEx/OpEx, 14%, date legate de forța de muncă și doar 13%, date legate de utilizarea resurselor și economia circulară.
„Raportarea de sustenabilitate presupune extragerea unor concluzii din datele și acțiunile legate de tematica ESG și transformarea lor în informații valoroase pentru organizație. De fapt, entitățile care raportează conform Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) au o oportunitate reală de a conecta raportarea de sustenabilitate cu cea financiară, deoarece standardele de raportare financiară solicită tot mai mult informații legate de tematica schimbărilor climatice. Această conexiune contribuie la îmbunătățirea managementului riscurilor și la stabilitatea financiară pe termen lung a companiilor și permite, de asemenea, organizațiilor să abordeze strategic problematica ESG,” a declarat Corina Dimitriu, Partener, Audit și Servicii Conexe, Deloitte România.
Deși, în prezent, nu este o practică larg răspândită în Europa Centrală, studiul arată că aproape jumătate dintre companiile analizate (44%) au inclus în remunerarea echipelor de management stimulente legate de sustenabilitate, care se bazează pe indicatori de performanță din toate cele trei domenii – mediu, social și guvernanță. Cel mai des întâlniți indicatori de performanță referitori la mediu sunt decarbonizarea și eficiența energetică, indicatorii legați de domeniul social fiind cel mai frecvent asociați cu diversitatea, echitatea și incluziunea, în timp ce, în domeniul guvernanței, cei mai frecvenți indicatori de performanță includeau managementul riscurilor legate de tematica ESG. Dintre sectoarele economice analizate de studiu, se remarcă serviciile financiare, 64% dintre companiile din acest domeniu asociind remunerarea managerilor cu indicatori de performanță ESG. În România, ponderea companiilor analizate care au implementat politici de remunerare legate de ESG pentru echipele lor de management a depășit media regională, fiind de 53%.
„În pofida provocărilor întâmpinate, primul an de raportare conform cerințelor legislației UE a scos în evidență capacitatea companiilor de a se adapta. Raportarea de sustenabilitate este o cerință pe termen lung care necesită definirea unor procese noi sau rafinarea celor existente, motiv pentru care un exercițiu de benchmarking este extrem de valoros în această etapă. Studiul oferă o perspectivă aprofundată, permițând entităților care au raportat în primul an să reflecteze asupra eficacității procesului lor de raportare și oferă entităților raportoare din valul doi informații prețioase pentru efortul lor de pregătire”, a declarat Oana Ionică, Director, Audit și Servicii Conexe, Deloitte România.
Dintre cele 12 subiecte strategice pentru care Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate solicită raportare conform Standardelor Europene de Raportare de Sustenabilitate (ESRS), forța de muncă proprie (99%) și schimbările climatice (98%) au fost cel mai frecvent acoperite de către entitățile raportoare din toate industriile. La polul opus, biodiversitatea și ecosistemele (34%) și comunitățile afectate (41%) sunt considerate ca fiind relevante conform standardelor de raportare de către cel mai mic număr de entități analizate de studiul Deloitte.
Standardele Europene de Raportare de Sustenabilitate nu impun o abordare specifică fiecărui sector în parte, astfel că fiecare entitate raportoare ar trebui să ia în considerare informații specifice pe care să le includă în rapoartele sale, explică studiul. Rapoartele de sustenabilitate analizate de Deloitte au inclus informații specifice anumitor entități în zece din cele 11 sectoare economice, în special în servicii financiare (64% dintre rapoarte) și tehnologie și comunicații (57%). Securitatea cibernetică este cel mai frecvent întâlnită informație specifică anumitor entități în sectoarele analizate (servicii financiare, tehnologie și comunicații, sănătate, transporturi, industria extractivă și a procesării mineralelor), urmată de digitalizare.
Studiul Deloitte „Connecting the dots: ESG and Finance. Auditor’s Perspective on the European Sustainability Reporting Standards Reports in Central Europe” analizează raportările financiare impuse de ESRS efectuate de 126 de mari companii și entități de interes public raportoare active în țările din Europa Centrală care au transpus Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate în legislațiile naționale până la sfârșitul anului 2024, și anume Croația, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Entitățile raportoare analizate operează în sectoarele serviciilor financiare, infrastructurii, industriei extractive și a prelucrării mineralelor, industriei alimentare și a băuturilor, serviciilor, transportului, industriei prelucrătoare, tehnologiei și comunicațiilor, sănătății, bunurilor de larg consum, precum și resurselor regenerabile și energiei alternative.
