Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Alexandru Nazare, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au evidențiat evoluția fluctuantă a ratei anuale a inflației din primele trei luni ale anului curent, arătând că aceasta s-a redus pe ansamblul trimestrului I 2025 mai puțin decât s-a previzionat, la 4,86 la sută în martie, de la 5,14 la sută în decembrie 2024, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate pe segmentele combustibili, produse din tutun și la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază au fost contrabalansate parțial ca impact de accelerarea creșterii prețurilor energiei, prețurilor administrate și a prețurilor alimentelor procesate.
S-a observat că și rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a reluat descreșterea într-un ritm inferior previziunilor, coborând în martie la 5,2 la sută, de la 5,6 la sută în decembrie 2024, în contextul unei evoluții eterogene a dinamicilor celor trei subcomponente: continuare a creșterii pe segmentul alimentelor procesate și încetinire a scăderii pe cel al serviciilor, dar o accentuare a trendului descendent în cazul mărfurilor nealimentare.
În urma evaluării, s-a concluzionat că în sensul decelerării inflației de bază au acționat în trimestrul I 2025 efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și dinamica mai evident descrescătoare a prețurilor importurilor, în timp ce influențe notabile de sens opus au continuat să vină în acest interval din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale crescute, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
În acest context, membrii Consiliului au făcut referiri la noua creștere trimestrială consemnată în ianuarie-martie 2025 de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum, dar mai cu seamă la așteptările inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor, care au continuat să urce în aprilie ori s-au menținut la nivelurile mărite atinse în precedentele trei luni. În același timp, s-a sesizat că anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au înregistrat o mică creștere și în debutul trimestrului II, revenind astfel la limita de sus a intervalului țintei, iar dinamica venitului disponibil real al populației a rămas semnificativă pe ansamblul primelor două luni ale anului 2025, scăzând însă considerabil comparativ cu nivelul de două cifre din trimestrul IV 2024, în corelație cu evoluția salariului net real și a transferurilor sociale.
Totodată, membrii Consiliului au remarcat că, potrivit datelor foarte recent publicate, rata anuală a inflației s-a menținut practic constantă în luna aprilie 2025, la 4,85 la sută, într-un context în care influențele noilor scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili, produse din tutun și la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază au fost egalate de cele de sens opus decurgând din continuarea creșterii variației prețurilor alimentelor și a prețurilor energiei, inclusiv pe fondul unui efect de bază nefavorabil.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au evocat creșterea de 0,6 la sută înregistrată de activitatea economică în trimestrul IV 2024, după comprimarea cu 0,1 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce implică o restrângere mai modestă a excedentului de cerere agregată în acest interval decât cea anticipată. În același timp, s-a arătat că, în raport cu perioada similară a anului trecut, consumul gospodăriilor populației și-a accelerat creșterea alertă în ultimul trimestru din 2024, în timp ce formarea brută de capital fix a consemnat un amplu declin, contribuind decisiv la scăderea avansului PIB la 0,5 la sută, de la 1,5 la sută în trimestrul anterior, iar evoluția exportului net și-a mărit impactul contracționist.
S-a observat că datele preliminare indică însă o stagnare a activității economice în trimestrul I 2025, față de avansul ușor anticipat în februarie, precum și scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,2 la sută, în contextul încetinirii creșterii în termeni anuali a consumului privat, contrabalansată probabil doar parțial ca impact de relativa redresare a formării brute de capital fix, în principal pe seama activității din construcții, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată. De asemenea, un impact contracționist mărit este de așteptat din partea exportului net, în condițiile în care în trimestrul I 2025 dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a accentuat semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor, care a crescut mult mai pronunțat în raport cu precedentele trei luni. Pe acest fond, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea în trimestrul I 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent a continuat să-și mărească ritmul înalt de creștere în termeni anuali, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au apreciat că noile date și sondaje de specialitate semnalizează o atenuare a tensiunilor de pe piață în trimestrul II, după o probabilă stopare a tendinței de detensionare în primele luni ale anului. Astfel, s-a arătat că efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în ianuarie-februarie 2025 în raport cu trimestrul precedent, iar rata șomajului BIM s-a redus pe ansamblul primelor trei luni ale anului, de la o valoare medie de 5,7 la sută în semestrul II 2024, în timp ce intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au slăbit în luna aprilie, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a scăzut semnificativ, față de nivelurile mărite atinse de cei doi indicatori în trimestrul I 2025.
Ritmul creșterii salariilor și a costurilor salariale rămâne însă ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut membrii Consiliului, observând că dinamica anuală a salariului brut nominal și-a încetinit scăderea în trimestrul I 2025, menținându-se la un nivel de două cifre – inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie și al compensării parțiale de către angajatori a impactului eliminării unor facilități fiscale –, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a mărit la 16,6 la sută pe ansamblul intervalului, după ce s-a redus considerabil în precedentele trei luni.
În același timp, decalajele dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare rămân, cel puțin în perspectivă apropiată, surse de presiuni ridicate asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii, precum și pe fondul evoluției recente a inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, au reiterat membrii Consiliului. În sens opus ar putea acționa însă incertitudinea ridicată și efectele potențial generate de politica comercială a SUA și de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze economia globală și comerțul internațional, au subliniat membrii Consiliului. De asemenea, tot mai relevante pot să devină implicațiile recursului la angajați extracomunitari și ale extinderii digitalizării și automatizării, au punctat mai mulți membri ai Consiliului.
În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au discutat turbulențele provocate recent pe piața financiară locală de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, ce au generat mari incertitudini și au antrenat ieșiri substanțiale de capital, sub diverse forme. S-a arătat că acestea au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului. Astfel, după ce s-au menținut practic constante în aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturitățile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunțat, în condițiile accentuării tendinței de întărire a monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari și ritmul de adâncire a acestora din primele luni ale anului curent, precum și incertitudinile asociate actualei situații politice interne. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile comerciale de pe plan mondial, ce pot să reamplifice volatilitatea pe piața financiară internațională și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.
În același timp, a fost evidențiată mica scădere consemnată în martie de dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat – la 9,2 la sută, de la 9,4 la sută în luna precedentă -, ca efect al temperării creșterii creditului acordat societăților nefinanciare, în timp ce ritmul împrumuturilor populației a continuat să se mărească ușor, pe seama creditului în lei pentru locuințe. S-a sesizat că ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a prelungit creșterea lentă, ajungând la 70,0 la sută în martie, de la 69,9 la sută în februarie.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări, ce încorporează datele disponibile până la data de 30 aprilie 2025, relevă o nouă înrăutățire a perspectivei inflației în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să-și prelungească evoluția fluctuantă până în trimestrul III 2025, iar apoi să descrească timp de patru trimestre pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea anticipată în februarie. Drept urmare, ea este anticipată să coboare abia în trimestrul III 2026 și doar marginal sub limita de sus a intervalului țintei, și să rămână apoi relativ constantă până la finele orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației ar urma să se reducă la 4,6 la sută în ultima lună a anului curent și la 3,4 la sută în decembrie 2026, față de nivelurile corespondente de 3,8 la sută, respectiv 3,1 la sută previzionate anterior, iar în luna martie 2027 să ajungă la 3,3 la sută, au remarcat membrii Consiliului.
S-a convenit că valorile semnificativ mai înalte anticipate a fi atinse de rata anuală a inflației în următoarele patru trimestre comparativ cu proiecția precedentă, dar și trendul general descendent pe care aceasta se va plasa probabil din ultimul trimestru al anului curent, sunt atribuibile într-o bună măsură factorilor pe partea ofertei. S-a sesizat că acțiunea acestora va deveni și va rămâne inflaționistă în perspectivă apropiată – în principal sub impactul unor efecte de bază nefavorabile, al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al creșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare –, iar spre finele anului curent va redobândi un ușor caracter dezinflaționist, pe fondul efectelor de bază manifestate la nivelul subcomponentelor inflației de bază și pe segmentele combustibili și prețuri administrate, precum și ca urmare a descreșterii cotațiilor altor materii prime, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale.
În același timp, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, mai ales pe termen scurt, au susținut membrii Consiliului, reliefând incertitudinile mari asociate previziunilor privind prețurile energiei și alimentelor, în contextul măsurilor de plafonare ce urmează să expire și al potențialelor evoluții ale cotațiilor materiilor prime. De asemenea, riscuri notabile decurg din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, ce pot avea un impact semnificativ asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale, inclusiv prin afectarea unor costuri de producție la nivel global, au subliniat membrii Consiliului.
Totodată, s-a concluzionat că presiunile factorilor fundamentali își vor evidenția caracterul dezinflaționist abia din a doua parte a orizontului prognozei și ceva mai târziu decât s-a previzionat anterior, rămânând inflaționiste pe termen scurt și în atenuare treptată, în condițiile manifestării cu un decalaj de timp a efectelor deficitului de cerere agregată anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, precum și pe fondul persistenței presiunilor costurilor salariale, a căror dinamică este așteptată să se mențină în acest an în sectorul privat la un nivel de două cifre, superior celui în scădere treptată previzionat anterior.
Componenta de bază a inflației va continua însă să recepteze influențele efectelor de bază dezinflaționiste de pe segmentele mărfuri nealimentare și servicii, iar efecte dezinflaționiste consistente și în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de așteptat din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, într-un ritm ușor încetinit totuși în raport cu proiecția precedentă, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a observat că influențe similare ca sens, dar mult mai modeste, sunt anticipate pe termen scurt din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, în timp ce subcomponenta alimentelor procesate va fi afectată și în perspectivă apropiată de majorarea cotațiilor unor materii prime agroalimentare.
Sub acțiunea acestor factori, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va stopa probabil din nou scăderea în trimestrul II 2025, iar ulterior va descrește relativ lent și pe o traiectorie semnificativ mai ridicată decât cea anticipată în februarie, coborând doar marginal sub limita de sus a intervalului țintei în semestrul II 2026. Astfel, ea urmează să se reducă la 4,5 la sută în decembrie 2025, la 3,2 la sută în decembrie 2026 și la 3,0 la sută în martie 2027 – capătul orizontului proiecției –, comparativ cu valorile de 3,7 la sută și respectiv 2,9 la sută indicate de proiecția precedentă pentru finele anilor 2025 și 2026, au subliniat membrii Consiliului.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, după ce a încetinit considerabil și în anul trecut, creșterea economică este așteptată să se redreseze în 2025-2026, dar mai modest decât s-a anticipat anterior, accelerând gradual, în condițiile temperării ușoare a inflației și ale utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, dar și pe fondul unei reveniri relativ mai lente a cererii externe, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale. Evoluțiile fac probabile deschiderea și creșterea moderată a deficitului de cerere agregată în anul curent, dar și restrângerea mai lentă a acestuia în 2026, inclusiv în raport cu previziunile precedente, implicând menținerea gap-ului negativ al PIB la o valoare semnificativă la finele orizontului proiecției, au semnalat membrii Consiliului.
În contrast parțial cu aceste evoluții, consumul gospodăriilor populației își va tempera probabil creșterea pe orizontul de prognoză, mai cu seamă în 2025, rămânând totuși pe termen scurt principalul determinant al avansului PIB, în contextul măsurilor fiscal-bugetare implementate în debutul anului curent în scopul consolidării bugetare, de natură să diminueze dinamica venitului disponibil real al populației – de la un nivel însă foarte ridicat atins în anul trecut -, și să afecteze încrederea consumatorilor, au remarcat membrii Consiliului.
În schimb, formarea brută de capital fix își va accentua declinul în 2025 doar din cauza unui efect statistic – asociat contracției ample suferite în trimestrul IV 2024 –, și se va redresa puternic în anul următor, în condițiile atragerii și utilizării unui volum substanțial de fonduri europene, și în creștere față de 2024, de natură să susțină investiții publice cu efecte de antrenare în sectorul privat, însă în contextul unor incertitudini mari asociate programului de ajustare fiscală, precum și evoluțiilor economice din Europa, au convenit membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că evoluția exportului net își va reduce probabil progresiv impactul contracționist în 2025-2026, în corelație cu restrângerea decalajului dintre dinamica anticipată a absorbției interne și cea a cererii externe. Prin urmare, după creșterea pronunțată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaște o corecție descendentă pe orizontul de doi ani al proiecției, dar se va menține mult deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au semnalat membrii Consiliului.
Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri în actualul context politic intern, au susținut membrii Consiliului, evidențiind dimensiunea deficitului bugetar din primele trei luni ale anului, dar și cerința poziționării acestuia pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, de natură să conducă și la o reducere mai alertă și durabilă a deficitului de cont curent. Adoptarea unui pachet credibil de consolidare bugetară este astfel crucială, inclusiv prin implicațiile favorabile asupra costurilor de finanțare a economiei, precum și asupra comportamentului cursului de schimb al leului, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
În același timp, s-a arătat că incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor generate la nivel global de politica comercială a SUA, de natură să afecteze economia globală și comerțul internațional, inclusiv prin creșterea incertitudinii și scăderea încrederii consumatorilor și investitorilor.
Membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii și utilizării la maximum în actualul context a fondurilor europene, implicând și recuperarea din întârzierile acumulate, îndeosebi în cazul programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
