Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au evidențiat ascensiunea ratei anuale a inflației din ultima lună a trimestrului II 2025, în urma căreia aceasta a crescut pe ansamblul trimestrului mai mult decât s-a anticipat, urcând la 5,66 la sută în iunie, de la 4,86 la sută în martie. S-a observat că avansul a fost determinat aproape integral de scumpirea alimentelor, îndeosebi a fructelor, inclusiv sub influența condițiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional, în timp ce noua majorare de dinamică consemnată în acest interval de prețurile energiei a fost mai mult decât contrabalansată de evoluția de sens opus de pe segmentul produselor din tutun.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent, mărindu-se la 5,7 la sută în iunie, de la 5,2 la sută în martie, în condițiile în care accelerarea pe mai departe a creșterii prețurilor alimentelor procesate a fost însoțită în trimestrul II 2025 de majorarea dinamicii prețurilor serviciilor – după șase trimestre de descreștere – și de încetinirea puternică a dezinflației pe segmentul mărfurilor nealimentare, au remarcat membrii Consiliului.
În urma evaluărilor, comportamentul recent al inflației de bază a fost atribuit influențelor venite din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro, care le-au devansat cu mult pe cele decurgând și în acest interval din efecte de bază dezinflaționiste și din descreșterea dinamicii prețurilor importurilor.
În cadrul discuțiilor, membrii Consiliului au făcut referiri la noile creșteri consemnate în aprilie-iunie de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum, pe fondul costurilor mărite, dar mai cu seamă la ajustările ascendente ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor de pe parcursul trimestrului II, ce au fost succedate de un salt semnificativ în luna iulie. În același timp, s-a sesizat că anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au fost revizuite doar marginal în sens descendent în debutul trimestrului III, rămânând astfel în proximitatea limitei de sus a intervalului țintei, iar dinamica anuală a venitului disponibil real al populației s-a mărit ușor pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după ce a scăzut considerabil în primul trimestru al anului curent de la nivelul de două cifre atins în ultimele trei luni din 2024.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2025, după creșterea cu 0,5 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce implică o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată în mai.
Se reconfirmă, de asemenea, scăderea avansului în termeni anuali al PIB la 0,3 la sută în trimestrul I 2025, de la 0,5 la sută în trimestrul IV 2024, au subliniat membrii Consiliului, observând că aceasta a fost antrenată integral de cererea internă, al cărei ritm s-a redus ușor, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a încetinit brusc creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat un salt deosebit de amplu, redevenind semnificativ pozitivă, după descreșterea abruptă în teritoriul negativ în trimestrul precedent.
În același timp, evoluția exportului net și-a diminuat întrucâtva impactul contracționist, dată fiind creșterea mai pronunțată înregistrată de dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii în raport cu trimestrul precedent, comparativ cu cea evidențiată în cazul volumului importurilor. Cu toate acestea, deficitul comercial și-a reaccelerat creșterea în trimestrul I 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul relativei deteriorări a raportului de schimb, iar deficitul de cont curent și-a păstrat ritmul foarte înalt de creștere în termeni anuali, au semnalat membrii Consiliului.
Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creștere ușoară a economiei pe ansamblul trimestrelor II și III 2025, și mai temperată decât în proiecția precedentă, în contextul pachetului de măsuri fiscal-bugetare implementat începând cu luna august în scopul consolidării bugetare. Perspectiva implică o adâncire mai pronunțată a deficitului de cerere agregată în acest interval decât cea previzionată anterior, precum și niveluri relativ mai scăzute ale dinamicii anuale a PIB, atribuibile inclusiv unor efecte de bază, au concluzionat membrii Consiliului.
Totodată, s-a sesizat că indicatorii cu frecvență ridicată sugerează o creștere modestă a principalelor componente ale cererii interne în trimestrul II 2025 în raport cu perioada similară a anului trecut, mai cu seamă în cazul consumului privat, în timp ce evoluția exportului net a continuat probabil să-și reducă impactul contracționist asupra dinamicii PIB, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o marginal pe cea a importurilor în intervalul aprilie-mai. Pe acest fond, deficitul comercial și-a cvasi-stopat creșterea în termeni anuali, iar dinamica anuală a deficitului de cont curent s-a înjumătățit față de trimestrul I 2025, rămânând, însă, pe ansamblul primelor cinci luni ale anului vizibil superioară valorii atinse la nivelul anului 2024, au remarcat membrii Consiliului.
În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au arătat că actualele date relevă atât descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile aprilie și mai, cât și o scădere a ratei șomajului BIM pe ansamblul trimestrului II, după majorarea acesteia la 6,0 la sută în trimestrul precedent, în timp ce sondajele de specialitate din iulie indică o slăbire abruptă, și generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii. Acestea din urmă semnalizează o reaccentuare a tendinței de detensionare a pieței în perspectivă apropiată, au punctat unii membri ai Consiliului.
Ritmul creșterii salariilor și a costurilor salariale rămâne însă ridicat din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut membrii Consiliului, observând că dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal pe economie și cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-au menținut pe palierul de două cifre în aprilie-mai, în condițiile în care prima a continuat să descrească lent, iar cea de-a doua și-a corectat doar parțial saltul consemnat în trimestrul I 2025.
Totodată, s-a afirmat că presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea crește în perspectivă, pe fondul evoluției inflației din următoarele trimestre și al comportamentul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și în contextul decalajelor persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare. În contrapondere sunt însă de așteptat să acționeze pachetul de consolidare bugetară implementat începând cu luna august 2025, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, precum și măsurile fiscal-bugetare probabil adoptate în viitor și incertitudinile asociate, de natură să afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor și activitatea investițională, cu implicații și pe piața muncii. Influențe în același sens ar putea decurge și din tensiunile comerciale globale, prioritar prin efectele exercitate asupra economiei mondiale și a comerțului internațional, precum și din acordul comercial convenit între SUA și UE, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării, au subliniat membrii Consiliului.
În ceea ce privește condițiile de pe piața financiară, membrii Consiliului au arătat că acestea și-au accentuat tendința de normalizare în luna iulie, în contextul finalizării și adoptării primului pachet de măsuri fiscale corective, de natură să amelioreze așteptările investitorilor financiari privind perspectiva consolidării bugetare. Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la valori minime ale anului curent. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a stopat ascensiunea în debutul lunii, și după o mică fluctuație, a tins să se stabilizeze pe noul palier, în timp ce față de dolarul SUA, leul și-a întrerupt tendința de apreciere, iar în ultima decadă a lui iulie a slăbit relativ abrupt, dată fiind întărirea accentuată a monedei americane pe piața financiară internațională în acest interval, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au reiterat implicațiile favorabile și importanța implementării consecvente a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie 2025, de natură să conducă, alături de alte măsuri viitoare, la o corecție consistentă și sincronizată a deficitelor gemene. S-au făcut însă referiri și la actualele tensiuni geopolitice și conflicte militare, precum și la politica comercială a SUA, cu potențiale repercusiuni asupra volatilității de pe piața financiară internațională și asupra percepției de risc a investitorilor față de regiune, precum și asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore.
În evaluarea făcută, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redus în iunie la 9,1 la sută, de la 9,7 la sută în luna precedentă, în principal ca urmare a decelerării creșterii creditului societăților nefinanciare exclusiv sub influența evoluției componentei în lei, în timp ce pe segmentul populației, dinamica creditului și-a prelungit ascensiunea lentă, în condițiile în care ritmul creditului în lei pentru locuințe a continuat să se mărească, deși doar marginal, iar dinamica ridicată a creditului în lei pentru consum și alte scopuri a rămas cvasi-constantă. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă lent, ajungând la 69,7 la sută în iunie, de la 69,8 la sută în mai.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o înrăutățire a perspectivei inflației în prima jumătate a orizontului de prognoză, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ca urmare a expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și în condițiile majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie. Pe acest fond, rata anuală a inflației este așteptată să consemneze un amplu salt în trimestrul III 2025, iar în următoarele trei trimestre să se reducă relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă și situată mult deasupra limitei de sus a intervalului țintei. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, și va descrește apoi gradual, reintrând și coborând tot mai mult în interiorul intervalului țintei spre finele orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației va atinge probabil un vârf de 9,2 la sută în septembrie 2025 și se va situa la 8,8 la sută în decembrie 2025, mult peste valoarea de 4,6 la sută din prognoza precedentă, dar va coborî la 3,0 la sută în decembrie 2026, ușor sub nivelul de 3,2 la sută anticipat anterior, și la 2,7 la sută în iunie 2027.
Membrii Consiliului au evidențiat magnitudinea puseului inflaționist anticipat a fi generat în trimestrul III 2025 de cele două șocuri succesive pe partea ofertei, precum și perspectiva menținerii ratei anuale a inflației în următoarele trei trimestre pe un palier deosebit de înalt. S-a observat că efectele șocurilor vor fi resimțite prioritar la nivelul componentelor exogene ale IPC, dar în bună măsură și în comportamentul viitor al inflației de bază, date fiind integralitatea bunurilor și serviciilor de consum influențate, precum și dimensiunea prezumată a gradului de transferare în prețuri de consum a majorărilor cotelor de TVA.
O asemenea evoluție a inflației ar putea afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung, mai ales în contextul deviației ample și prelungite de la intervalul țintei a ratei anuale a inflației din ultimii patru ani, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând și potențialele influențe inflaționiste peste așteptări venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și utilităților, precum și din evoluția viitoare a prețurilor unor alimente, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile.
Au fost reliefate însă în mod repetat natura șocurilor responsabile de înrăutățirea considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, precum și caracterul tranzitoriu al efectelor inflaționiste directe exercitate de aceste șocuri pe partea ofertei, ce vor antrena odată cu epuizarea lor, peste patru trimestre, o amplă corecție descendentă a traiectoriei dinamicii anuale a inflației.
În ceea ce privește presiunile factorilor fundamentali, s-a convenit că acestea vor rămâne inflaționiste pe orizontul apropiat de timp – dată fiind mai ales persistența presiunilor costurilor salariale din sectorul privat –, dar apoi vor deveni mai pregnant dezinflaționiste decât s-a anticipat anterior, în condițiile intensificării lor progresive. Argumentul major l-a constituit perspectiva adâncirii relativ alerte a deficitului de cerere agregată în următoarele șase trimestre, și considerabil mai pronunțate decât s-a previzionat anterior, pe fondul creșterii probabil mai modeste a economiei în 2025-2026 comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august a anului curent. Relevante din perspectiva acțiunii factorilor fundamentali au fost considerate și efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populației sub impactul creșterii și menținerii ratei anuale a inflației la niveluri înalte timp de patru trimestre, precum și probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecției în raport cu anul 2024, prin creșterea contribuției investițiilor în detrimentul consumului privat, cu implicații și asupra evoluției PIB potențial.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că un astfel de context este de natură să reducă semnificativ riscul ca puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei din trimestrul III 2025 să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze astfel efecte secundare, subliniind însă necesitatea monitorizării atente a tuturor evoluțiilor, având în vedere inclusiv comportamentul inflației din ultimii ani.
S-a observat că, alături de impactul majorării de la 1 august a impozitelor indirecte și de efectele de bază dezinflaționiste ce se vor produce ca revers peste patru trimestre, componenta de bază a inflației va recepta influențe relativ similare ca profil din partea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Totodată, influențe în dublu sens sunt de așteptat, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor materii prime agroalimentare, precum și din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și utilităților, ce vor fi însă temporar și parțial opacizate de impactul majorării cotelor de TVA, au punctat mai mulți membri ai Consiliului. În schimb, efecte mai pronunțat dezinflaționiste decât în proiecția precedentă, dar modeste și vizibile doar în a doua parte a orizontului proiecției, vor decurge probabil din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, atenuată întrucâtva ca influență de evoluția cursului de schimb leu/euro, au remarcat membrii Consiliului.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va consemna, la rândul ei, un salt în trimestrul III 2025 și se va menține în următoarele trei trimestre semnificativ peste valorile anticipate anterior, pe o traiectorie totuși alert descrescătoare, însă va cunoaște ulterior o corecție descendentă consistentă și va continua apoi să scadă gradual, coborând spre finele orizontului proiecției sub punctul central al țintei de inflație. Astfel, ea urmează să urce la 7,1 la sută în septembrie 2025 și să se situeze la 6,8 la sută în decembrie 2025, comparativ cu valoarea de 4,5 la sută anticipată în mai, dar să scadă la 2,7 la sută în decembrie 2026, sub nivelul de 3,2 la sută din prognoza precedentă, și la 2,0 la sută în iunie 2027, au subliniat membrii Consiliului.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică va rămâne modestă în 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară și al măririi considerabile pe termen scurt a ratei anuale a inflației – de natură să afecteze venitul disponibil real al populației –, dar și pe fondul redresării treptate a cererii externe și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o adâncire relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, și mult mai pronunțată decât s-a previzionat anterior, succedată doar de o ușoară restrângere a acestuia în semestrul I 2027, au remarcat membrii Consiliului.
În această conjunctură, consumul gospodăriilor populației își va frâna probabil creșterea în 2025-2026 în raport cu anul 2024, în timp ce formarea brută de capital fix va redeveni în 2025 și va rămâne în 2026 principalul de determinant al creșterii economice, în condițiile unor evoluții anuale totuși neuniforme, reflectând efectele atragerii și utilizării unui volum substanțial de fonduri europene, dar și implicațiile procesului de consolidare bugetară, precum și ale evoluțiilor economice pe plan european, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că, în corelație cu conduita prezumată a politicii fiscale, evoluția exportului net își va reduce probabil semnificativ impactul contracționist în 2025, iar în 2026 va redeveni ușor expansionistă, pe fondul diminuării până la anulare a decalajului dintre ritmul creșterii economiilor principalilor parteneri comerciali ai României și cel al absorbției interne. În aceste condiții, după creșterea pronunțată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaște o corecție descendentă în următorii doi ani, relativ mai pronunțată în 2026, dar se va menține mult deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
În același timp, s-a arătat că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.
Totodată, au fost reliefate incertitudinile și riscurile însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, ce continuă să vină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale – de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional –, precum și pe fondul efectelor potențial generate de acordul comercial convenit între SUA și UE.
Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanței atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
