Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației s-a mărit pe ansamblul primelor două luni din trimestrul II 2025 relativ în linie cu previziunile, ajungând la 5,45 la sută în mai, de la 4,86 la sută în martie, pe fondul continuării accelerării creșterii prețurilor alimentelor și energiei, care a devansat consistent ca impact noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili, produse din tutun și la nivelul subcomponentei mărfurilor nealimentare a inflației de bază.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent, urcând la 5,4 la sută în luna mai, de la 5,2 la sută în martie, în condițiile în care accelerarea pe mai departe a creșterii prețurilor alimentelor procesate a fost însoțită de mărirea dinamicii prețurilor serviciilor – după șase trimestre de descreștere – și de încetinirea dezinflației pe segmentul mărfurilor nealimentare, au remarcat membrii Consiliului.
În urma evaluării, s-a concluzionat că mici influențe în sensul decelerării inflației de bază au continuat să vină în acest interval din efecte de bază dezinflaționiste și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, însă acestea au fost mai mult decât contrabalansate de cele decurgând din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro.
În acest context, membrii Consiliului au evidențiat noua creștere consemnată în intervalul aprilie-mai de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum pe fondul costurilor mărite, dar mai cu seamă cotele ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor, care au continuat să urce în trimestrul II 2025. În același timp, s-a sesizat că anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au cunoscut doar o mică ajustare descendentă la mijlocul trimestrului II și s-au menținut în iunie marginal sub limita de sus a intervalului țintei, în timp ce dinamica venitului disponibil real al populației a scăzut considerabil pe ansamblul primelor patru luni ale anului curent, însă de la un nivel de două cifre în trimestrul IV 2024 și inclusiv pe seama unui amplu efect de bază nefavorabil manifestat în aprilie.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a stagnat în trimestrul I 2025, după ce a crescut cu 0,5 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce face probabilă o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată în mai.
În același timp, avansul în termeni anuali al PIB și-a prelungit scăderea în trimestrul I 2025, ajungând la 0,3 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul IV 2024, însă cererea internă a continuat să-și mărească ritmul, în principal pe seama dinamicii formării brute de capital fix, care a consemnat un salt, revenind consistent în teritoriul pozitiv, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a încetinit considerabil creșterea, dar a rămas principalul determinant al avansului PIB, au remarcat membrii Consiliului.
În schimb, evoluția exportului net și-a accentuat semnificativ impactul contracționist și în trimestrul I, ca urmare a amplificării pe mai departe a decalajului negativ dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor, în condițiile majorării mai pronunțate a celei din urmă în raport cu trimestrul anterior. Pe acest fond, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent și-a menținut ritmul înalt de creștere în termeni anuali, au semnalat membrii Consiliului.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au constatat că actualele date relevă o atenuare a tensiunilor de pe piață în primul trimestru al anului 2025 – dată fiind inclusiv scăderea consemnată de rata locurilor de muncă vacante în acest interval -, însă transmit, împreună cu sondajele de specialitate, semnale mixte privind evoluțiile probabile din trimestrul II și în perspectivă apropiată. Astfel, s-a sesizat că datele recente indică atât descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile martie și aprilie 2025, cât și o scădere a ratei șomajului BIM pe ansamblul intervalului aprilie-mai, după majorarea acesteia la 6,0 la sută în trimestrul I. În același timp, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au menținut ca medie în trimestrul II la nivelul în creștere din precedentele trei luni, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a scăzut semnificativ.
Ritmul creșterii salariilor și a costurilor salariale rămâne însă ridicat din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut membrii Consiliului, observând că dinamica anuală a salariului brut și-a încetinit scăderea pe ansamblul primelor patru luni ale anului, menținându-se pe palierul de două cifre – inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie și al compensării parțiale de către angajatori a impactului eliminării unor facilități fiscale –, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat salturi succesive în trimestrul I și în luna aprilie, urcând până la 21,8 la sută, după ce s-a redus considerabil în ultimul trimestru din anul precedent.
S-a apreciat că decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare ar putea alimenta pe mai departe presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, mai ales pe fondul evoluției recente și anticipate a inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În contrapondere este însă de așteptat să acționeze implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare recent adoptat, inclusiv a componentelor vizând politica salarială și angajarea în sectorul public, de natură să afecteze cererea de consum, precum și costurile/profiturile firmelor, cu implicații și asupra activității investiționale, au arătat membrii Consiliului. Influențe în același sens ar putea să vină dintr-o eventuală reescaladare a tensiunilor comerciale pe plan mondial, prioritar pe calea efectelor exercitate asupra economiei globale și a comerțul internațional, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului. De asemenea, relevante au fost considerate implicațiile recursului în creștere la angajați extracomunitari și ale extinderii digitalizării și automatizării.
În ceea ce privește condițiile de pe piața financiară, membrii Consiliului au observat că acestea au tins să se normalizare după încheierea calendarului electoral, pe fondul detensionării mediului politic intern și al progresului discuțiilor vizând formarea noii coaliții de guvernare și configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare. Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat mici scăderi în a doua jumătate a trimestrului II, rămânând totuși semnificativ peste nivelurile din aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au corectat relativ rapid și integral creșterile abrupte înregistrate în prima decadă din mai. Totodată, cursul de schimb leu/euro s-a înscris pe o traiectorie descendentă și și-a accentuat apoi ușor descreșterea, dar a revenit în a doua parte a lunii iunie la valori apropiate celor atinse spre finalul lunii precedente. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit însă semnificativ, recuperând în totalitate pierderea de valoare din prima parte a lunii mai, dată fiind reluarea trendului general de slăbire a monedei americane pe piețele financiare internaționale, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat implicațiile favorabile ale implementării pachetului de măsuri fiscal-bugetare recent adoptat, de natură să conducă la o corecție consistentă și sincronizată a deficitelor gemene. S-au făcut referiri însă și la actualele tensiuni geopolitice și conflicte militare, precum și la măsurile de politică comercială ale SUA, cu potențiale repercusiuni asupra volatilității de pe piața financiară internațională și asupra percepției de risc a investitorilor față de regiune, precum și asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore.
În cadrul discuțiilor s-a mai menționat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit trendul ascendent pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II, mărindu-se la 9,7 la sută în mai, de la 9,2 la sută în martie, în condițiile în care componenta în lei și-a accelerat ușor creșterea, exclusiv pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, iar scăderea notabilă de ritm consemnată de creditul în valută a fost mai mult decât contrabalansată de efectul statistic al evoluției cursului de schimb al leului. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus astfel la 69,8 la sută în mai, de la 70,0 la sută la finele trimestrului I 2025.
În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au observat că perspectiva apropiată a inflației se înrăutățește accentuat, ca urmare a expirării la 1 iulie 2025 a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și în condițiile majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare recent aprobat, sub impactul cărora rata anuală a inflației este așteptată să crească considerabil în următoarele luni, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.
O asemenea creștere ar putea afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung, mai ales în contextul deviației ample și prelungite de la intervalul țintei a ratei anuale a inflației din ultimii ani, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului, evocând și eventualele influențe inflaționiste mai mari venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și utilităților, precum și din evoluția viitoare a prețurilor unor alimente, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile.
S-a convenit însă că impactul inflaționist anticipat a fi generat în trimestrul III de cele două șocuri succesive pe partea ofertei are un caracter tranzitoriu, fiind de așteptat ca acesta să antreneze odată cu epuizarea lui, peste patru trimestre, o amplă corecție descendentă a traiectoriei dinamicii anuale a inflației.
În același timp, implementarea, în ansamblul său, a pachetului de consolidare fiscală recent adoptat este de natură să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate, pe multiple căi, asupra cererii agregate. Acestora li se vor alătura efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populației sub influența puseului inflaționist provocat de cele două șocuri majore pe partea ofertei, ce vor afecta prioritar cererea de consum, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-un astfel de context, riscurile la adresa anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu sunt relativ reduse, dar reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor.
Pe orizontul apropiat de timp, presiunile factorilor fundamentali vor rămâne inflaționiste, dar în atenuare mai pronunțată decât s-a anticipat în luna mai, au concluzionat membrii Consiliului, evidențiind perspectiva adâncirii accentuate a deficitului de cerere agregată în trimestrele II și III, inclusiv în raport cu previziunile precedente, dar și decalajele temporare necesare manifestării efectelor dezinflaționiste astfel generate, precum și probabila menținere la un nivel ridicat a dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din sectorul privat, relativ în linie cu previziunile precedente.
În discuțiile referitoare la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică o creștere foarte ușoară a economiei pe ansamblul trimestrelor II și III 2025, și mult mai modestă decât s-a previzionat anterior, în condițiile implementării din luna august a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat recent în scopul consolidării bugetare.
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului.
Totodată, au fost reliefate incertitudinile și riscurile mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, induse pe mai departe de mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor comerciale globale, de natură să afecteze economia mondială și comerțul internațional.
Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanței atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
