Sub aspect geografic, „Germania reprezintă cel mai mare investitor străin în economia românească, menținându-și poziția din perioada anterioară. Companiile germane dețin, atât în mod direct, cât și prin intermediul filialelor și sucursalelor din țări intermediare, investiții de 18.662 milioane euro (14,9 la sută din soldul total al ISD, în creștere cu 0,5 puncte procentuale față de 2023). Clasamentul țărilor investitorilor finali este continuat de Austria (11,3 la sută), Franța (10,3 la sută), Statele Unite ale Americii (6,7 la sută), Italia (5,8 la sută) și Țările de Jos (5,3 la sută), fiecare având expuneri de peste 6.000 milioane euro.
Comparativ cu anul precedent, se remarcă consolidarea poziției Statelor Unite ale Americii pe locul patru în clasamentul investitorilor și preluarea poziției a cincea de către Italia, în detrimentul Țărilor de Jos. Aceste modificări în ierarhia țărilor indică adaptări în strategiile investiționale ale grupurilor multinaționale, reflectând, concomitent, evoluțiile economice specifice fiecărei țări partenere.
Grupul celor șase țări analizate contribuie în proporție de 54,2 la sută la soldul total ISD, în timp ce primele zece țări, care controlează fiecare investiții de peste 3.500 milioane euro, au cumulat 67,6 la sută din total, reliefând un grad mediu de concentrare a investițiilor”.
O concluzie este că „România se încadrează în categoria țărilor de rezidență ale investitorilor finali care înregistrează un volum semnificativ de ISD, consemnând un sold total de 4.935 milioane euro. Acest rezultat se datorează în principal investițiilor străine directe efectuate de rezidenți în România prin intermediul filialelor înregistrate în străinătate (fenomenul de round tripping) și este influențat de metoda de calcul aplicată, conform metodologiei specifice adoptate la elaborarea acestor statistici”.
Conform principiului „țara investitorului imediat”, studiul subliniază că, „la 31 decembrie 2024, principalele țări prin care capitalul străin a fost investit în România sunt Țările de Jos (20,2 la sută din soldul total al ISD), Germania (13,2 la sută), Austria (13,2 la sută), Cipru (6,9 la sută), Franța (6,9 la sută) și Italia (5,8 la sută). Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a investitorilor care dețin în mod direct cel puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor ISD din România.
Grafic 1. Repartizarea pe țări de origine a soldului net de ISD la 31 decembrie 2024, potrivit principiului țara investitorului final
Grafic 2. Repartizarea pe țări de origine a soldului net de ISD la 31 decembrie 2024, potrivit principiului țara investitorului imediat
Majoritatea ISD provin din țările membre ale Uniunii Europene (86,3 la sută), în special din zona euro. În ceea ce privește investițiile realizate de țări din afara Uniunii Europene, principalele țări partenere au fost Elveția, Marea Britanie, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii, Israel și Japonia”.
Venituri în scădere ale investitorilor străini direcți în România
La nivelul anului trecut, „veniturile nete realizate de investitorii străini direcți în România au totalizat 10.899 milioane euro, în scădere cu 8,1 la sută față de anul 2023. Acestea au fost formate din:
- veniturile nete provenite din participații la capitalurile proprii au înregistrat valoarea de 9.708 milioane euro, în scădere cu 9,8 la sută. Deși pe o pantă descendentă față de anul precedent și sub vârful din 2022, acestea rămân cu 53,0 la sută peste veniturile obținute în ultimul an înainte de pandemie (2019), indicând o profitabilitate robustă a întreprinderilor ISD;
- veniturile nete rezultate din dobânzi au urcat la 1.192 milioane euro (+8,3 la sută), atingând maximul istoric în 2024, creșterea fiind explicată atât de creșterea soldului datoriei intragrup, cât și de un nivel mediu încă ridicat al ratelor de dobândă la această datorie.
Scăderea veniturilor provenite din participații la capital a fost cauzată în totalitate de creșterea cu 1.070 milioane euro a pierderilor înregistrate de societățile ISD care revin investitorilor străini (de la 3.590 milioane euro în anul anterior).
Comparând veniturile din ISD realizate de nerezidenți cu fluxul net de ISD în perioada 2014-2024, se constată faptul că ecartul dintre cei doi indicatori a atins în 2024 maximul perioadei (5.296 milioane euro). Diferența s-a majorat de la 5.117 milioane euro în 2023 și este de circa 2,5 ori mai mare decât nivelul din 2022 (2.130 milioane euro)”. În opinia autorilor, „una dintre cauzele scăderii fluxului net de ISD o reprezintă scăderea ratei de reinvestire a profiturilor în România, în favoarea transferului acestora nerezidenților. În consecință, contribuția fluxului net de ISD la finanțarea deficitului de cont curent, la a cărui creștere a contribuit prin intermediul veniturilor înregistrate, s-a diminuat, ceea ce obligă România să apeleze la alte surse de finanțare externă, cu implicații asupra dinamicii datoriei externe”.
