Din perspectiva gradului de digitalizare a domeniilor în care s-au făcut investiții străine directe, „repartizarea soldului ISD pe cele patru niveluri de digitalizare relevă faptul că ponderea sectoarelor economice cu nivel înalt și mediu-înalt de digitalizare în soldul total ISD a crescut în ultimul deceniu. Astfel, în timp ce sectoarele de activitate cu nivel înalt de digitalizare au atras investiții străine care le-au permis să-și crească ponderea în totalul soldului ISD de la 31,6 la 32,7 la sută, sectoarele economice cu nivel mediu-înalt de digitalizare au înregistrat cea mai mare creștere, atingând o pondere de 21,8 la sută, de la 16,2 la sută în anul 2014. În ceea ce privește nivelurile mediu-scăzut și scăzut de digitalizare, ponderea acestora în total a scăzut aproximativ în același ritm, cu 3,4 la sută în cazul nivelului mediu-scăzut (până la 11,7 la sută), respectiv 3,3 la sută în cazul nivelului scăzut de digitalizare, care continuă însă să dețină cea mai mare pondere (33,8 la sută din totalul soldului ISD).
În perioada analizată, soldul total ISD s-a dublat în termeni absoluți, de la 61.999 milioane euro în 2014 la 125.035 milioane euro în 2024; cu toate acestea, soldul ISD detaliat pe sectoarele economice analizate a înregistrat ritmuri de creștere diferite: cel aferent nivelului înalt de digitalizare a înregistrat cea mai mare creștere în valoare absolută (+21.253 milioane euro) și un ritm de creștere de +109 la sută, soldul ISD în sectoarele economice cu un nivel mediu-înalt de digitalizare a crescut cu 17.257 milioane euro, înregistrând cel mai mare ritm de creștere (+172 la sută), iar soldul ISD în sectoarele cu nivel mediu-scăzut (+5.265 milioane euro, +56 la sută) și scăzut (+19 259 milioane euro, +84 la sută) a înregistrat ritmuri de creștere sub medie”.
Grafic 1. Grafic A. Ponderea soldului ISD detaliat pe sectoare de activitate în funcție de nivelul de digitalizare
Tendința concentrării investițiilor în sectoare economice fără riscuri climatice
Semnalând că „schimbările climatice afectează nu doar natura, ci și activitatea economică și viețile oamenilor, iar riscurile care derivă din aceste schimbări sunt analizate de investitori alături de celelalte riscuri și pot afecta decizia investițională”, realizatorii studiului constată, pe baza statisticii, că „repartizarea fluxurilor și soldurilor ISD în România pe domenii de activitate economică, în funcție de expunerea la riscuri climatice identificate în perioada 2020-2024, relevă tendința investitorilor de a se concentra mai mult asupra sectoarelor economice fără riscuri climatice identificate.
Grafic 2. Concentrarea soldului ISD în funcție de riscul climatic asociat
Astfel, soldul ISD în sectoarele economice fără risc climatic identificat a crescut în perioada 2020-2024 de la 58,4 la sută din soldul total ISD la 61,7 la sută.
Creșterea a survenit în ultimii doi ani, după o relativă stagnare în prima parte a intervalului analizat, pe măsură ce investitorii au devenit din ce în ce mai conștienți de aceste riscuri. Soldul ISD din sectoarele cu risc de inundații reprezintă aproximativ 80 la sută din soldul ISD din sectoarele economice cu riscuri climatice identificate, urmat de cel aferent sectoarelor cu risc de temperaturi ridicate (18 la sută), ponderi relativ constante în intervalul analizat”.
