Incluziunea adolescenților și adulților cu autism în societate după vârsta majoratului a fost analizată, la Palatul Victoria, într-o conferință națională organizată în cadrul campaniei de conștientizare „Autism după 18 ani – Drept la incluziune, drept la viață”, proiect finanțat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Au participat reprezentanți ai Guvernului României, ai Parlamentului, ai sistemului medical și ai celui educațional, ai mediului universitar, ai societății civile și ai mediului de afaceri.
Ștefan-Radu Oprea, secretarul general al Guvernului României și László Borbély, consilier de stat și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, „au subliniat importanța cooperării interinstituționale, a responsabilității comune și a implicării active a instituțiilor statului în crearea de politici publice coerente dedicate persoanelor cu tulburări de neurodezvoltare”.
Ștefan-Radu Oprea a reafirmat angajamentul guvernului pentru promovarea incluziunii adolescenților și adulților cu autism și pentru dezvoltarea unor politici publice integrate, care să asigure continuitate în sprijinul acordat și după vârsta de 18 ani”.
László Borbély a evidențiat „nevoia unei cooperări reale între instituțiile publice, mediul privat și organizațiile neguvernamentale, subliniind importanța unei viziuni comune și a unor acțiuni sustenabile pe termen lung. Acesta a menționat, de asemenea, rolul Asociației NIA Neurodiversity Academy ca exemplu de parteneriat public–privat cu impact real și cu potențial de replicare națională”.
László Borbély: „Incluziunea persoanelor cu autism este o temă importantă a dezvoltării durabile și o dovadă de maturitate socială. România are nevoie de o strategie națională care să asigure suport și respect pentru diversitatea umană.”
Steluța Moisescu, președintele Asociației NIA Neurodiversity Academy: „Această conferință estet un moment de reflecție și de asumare colectivă a nevoii de sprijin pentru adulții și adolescenții cu autism pentru a a putea fi integrați economic și social. România are datoria de a construi soluții reale pentru aceștia. Parteneriatul cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă ne arată că există deschidere pentru un dialog concret între stat, societate civilă și comunitate.”
Asociația NIA are ca misiune „dezvoltarea de soluții integrate și sustenabile pentru adolescenții și adulții cu autism”.
Andrei Baciu, deputat, membru al Comisiei pentru sănătate și familie și vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, „a vorbit despre nevoia de politici publice integrate și de extindere a sprijinului pentru persoanele cu autism dincolo de copilărie, subliniind importanța unei abordări multidisciplinare și a unei colaborări permanente între ministere pentru a asigura servicii reale de incluziune și sprijin pentru viața adultă”.
Reprezentanți din mediul academic, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Finanțelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Ministerul Educației și Cercetării „au vorbit despre direcțiile legislative care pot asigura extinderea sprijinului oferit persoanelor cu autism dincolo de copilărie, subliniind necesitatea unei abordări multidisciplinare și a unei colaborări interministeriale susținute pentru politici publice coerente și sustenabile”.
Din perspectivă medicală, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București a prezentat în conferință „particularitățile clinice ale autismului la vârsta adultă, subliniind nevoia de monitorizare și sprijin continuu, provocările profesionale cu care se confruntă specialiștii și importanța colaborării între domenii pentru dezvoltarea unor servicii medicale adaptate persoanelor cu autism”.
Toma Florin Petcu, președintele Consiliului Județean Giurgiu, „și-a exprimat satisfacția de a contribui, în calitate de reprezentant al autorității județene, la dezvoltarea Campusului Lumya – un proiect care demonstrează puterea parteneriatelor public–private și care are potențialul de a deveni un model replicabil la nivel național pentru sprijinul adolescenților și adulților cu autism”.
Western Kentucky University (SUA), partener educațional al Asociației NIA Neurodiversity Academy, a transmis un mesaj video, „în care a evidențiat importanța colaborărilor internaționale pentru formarea specialiștilor și pentru schimbul de bune practici în domeniul neurodiversității. Mesajul a subliniat, de asemenea, potențialul remarcabil al persoanelor cu autism atunci când beneficiază de sprijin, înțelegere și oportunități adaptate nevoilor lor reale”.
În încheiere, László Borbély și Steluța Moisescu au transmis „un mesaj comun privind continuarea eforturilor de cooperare și constituirea unui grup de lucru interinstituțional, care să integreze concluziile campaniei în politicile publice naționale”.
Mesajul final al conferinței a fost pentru unitate și responsabilitate: „Acceptarea și integrarea persoanelor cu autism sunt stringent necesare, posibile și reprezintă o investiție cu impact pozitiv pentru întreaga societate.”
O temă ignorată
După cum anunță organizatorii, campania națională Autism după 18 ani – Drept la incluziune, drept la viață „a înregistrat un impact semnificativ la nivel național. Acțiunile de comunicare și informare publică au fost citite de peste 1,7 milioane de persoane și au generat peste 3,6 milioane de afișări și impresii în mediul online, contribuind la creșterea gradului de conștientizare și la schimbarea percepțiilor privind viața adolescenților și adulților cu autism. Campania a stimulat dialogul între instituțiile publice, mediul privat și societatea civilă, încurajând cooperarea intersectorială și oferind o perspectivă unitară asupra necesității unei strategii naționale de sprijin. Prin mesajele sale, campania a adus în prim-plan o temă ignorată până acum, tranziția spre viața adultă a persoanelor cu autism și a reușit să transforme nevoia de înțelegere publică într-o asumare concretă de implicare din partea instituțiilor-cheie și a societății civile, devenind un punct de referință pentru proiecte viitoare de incluziune socială și dezvoltare durabilă”.
