Comisia Europeană a aprobat adăugarea în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP) a IGP „Batog de sturion” din România și a IGP „มะพร้าวน้ำหอมราชบุรี/Maphrao Namhom Ratchaburi” din Thailanda.

Pe scurt

1. IGP „Batog de sturion” este descris ca produs alimentar obținut din filé dorsal de sturion din acvacultură.

2. Procesul de fabricație include sărarea cu un amestec de sare gemă și zahăr, zvântarea până la o umiditate reziduală minimă de 35% și afumarea cu fum din lemn de esență tare.

3. IGP „Maphrao Namhom Ratchaburi” este descris ca o nucă de cocos aromată din provincia Ratchaburi, produsă din soiul Moo Si Khiao.

4. Comisia precizează că topografia, solul și clima, împreună cu expertiza umană în selecție, plantare sezonieră și recoltare, contribuie la calitatea produsului thailandez.

5. Noile denumiri se alătură celor peste 3 900 de denumiri protejate deja incluse în eAmbrosia.

Pentru România, Comisia descrie IGP „Batog de sturion” ca produs alimentar obținut din filé dorsal de sturion din acvacultură. Textul menționează că sturionii au o dietă apropiată de cea a sturionilor din mediul natural și trăiesc în condiții propice dezvoltării și reproducerii, într-un mediu controlat, fără contaminanți. Comisia precizează că produsul este filetat, depielat și porționat manual și are o structură compactă, pentru o feliere ușoară.

Comisia arată că procesul de fabricație include sărarea cu un amestec de sare gemă și zahăr, zvântarea pentru obținerea consistenței cu o umiditate reziduală minimă de 35%, precum și afumarea cu fum din lemn de esență tare, pentru desăvârșirea gustului și a culorii. În comunicat se mai precizează că gustul dulce-sărat este însoțit de un gust „de carne”, specific speciilor de sturion.

Pentru Thailanda, Comisia descrie IGP „มะพร้าวน้ำหอมราชบุรี/Maphrao Namhom Ratchaburi” ca o nucă de cocos aromată, produsă de un soi scund de nucă de cocos verde numit Moo Si Khiao. Potrivit comunicatului, plantațiile se găsesc în partea centrală și estică a provinciei Ratchaburi, formată din zone de câmpie și zone de joasă altitudine. Textul afirmă că topografia, solul și clima unice, împreună cu expertiza umană în selectarea fructelor mature, plantarea sezonieră și recoltarea precisă, sporesc calitatea și unicitatea produsului.

Comisia menționează că aceste două denumiri se alătură celor peste 3 900 de denumiri protejate deja incluse în baza de date eAmbrosia și indică existența unor pagini cu informații despre politica în domeniul calității. Indicațiile geografice protejate sunt înregistrate la nivelul UE, iar Comisia menționează baza de date eAmbrosia ca registru al denumirilor protejate. În comunicat, aprobarea este prezentată ca adăugare a celor două IGP în registru, fără detalii despre etapele procedurale sau despre operatorii care vor utiliza denumirile.