Implementarea modelului economiei circulare în România, un concept popular în Uniunea Europeană (UE), este încă fragil, nu deplin înțeles și aplicat în România și nu la toate nivelurile părților interesate. Cu toate acestea, există potențial local dovedit și generat de proiecte punctuale în domenii cheie ale economiei românești.
În acest sens, pentru a pune în lumină evoluțiile economiei circulare din România, The Diplomat-Bucharest a organizat cea de-a doua ediție a conferinței dedicate ECONOMIEI CIRCULARE, pe 31 martie 2022 la Bucuresti, într-un eveniment hibrid, cu transmisie LIVE de la JW. Marriott Bucharest Grand Hotel.
Conferința a spus accent pe stadiul măsurilor și acțiunilor locale referitoare la economia circulară în România, identificarea performanțelor din acest domeniu, pentru a oferi o perspectivă actuală a implementărilor concrete și aplicabilitatea principiilor sistemului economic circular în economia românească.
09:30 – 11:00 PANEL SESIUNEA I
LÁSZLÓ BORBÉLY, Secretar de Stat, Coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabila, Secretariatul General al Guvernului
ANCA DRAGU, Senator, Senatul României
CONSTANTIN DAMOV, Președinte CERC – Coaliția pentru Economie Circulară
ELENA-SIMINA LAKATOS, Președinte, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu ERNEST LUPAN
RAUL POP, Expert management deșeuri, ECOTECA
RAUL FILIP, Director de Achiziții Altex România
ALEX. LAIBAR, Director Executiv, CERC – Coaliția pentru Economie Circulara (MODERATOR SES I)
DECLARAȚII REPREZENTANȚI AI AUTORITĂȚILOR
(DIN TIMPUL CONFERINȚEI)
LÁSZLÓ BORBÉLY, Secretar de Stat, Coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului: Avem un consiliu consultativ format din 34 de experți cu care am finalizat 98 de indicatori de dezvoltare durabilă
„Una dintre provocările noastre a fost să dezvoltăm o nouă strategie de dezvoltare durabilă, să înființăm acele instituții și relații instituționale și să implementăm agenda pentru dezvoltare durabilă pentru 2030. Sper să devenim un lider regional în domeniul economiei circulare și să avem capacitatea să atingem acest obiectiv. Avem un consiliu consultativ format din 34 de experți cu care am finalizat 98 de indicatori de atins până în 2030. În acest moment, am finalizat acele planuri de acțiune până în 2030. Depinde de noi toți și de instituțiile implicate să atingem aceste obiective pe care ni le propunem. Sper ca bugetul României de anul viitor să includă și obiective de dezvoltare durabilă. Trebuie să finalizăm strategia de dezvoltare durabilă până în trimestrul al treilea din 2022. Există un draft al strategiei care poate fi accesat, suntem parteneri cu Ministerul Economiei și Ministerul Mediului. Vom finaliza Codul Sustenabilității până la sfârșitul acestui an.”
ANCA DRAGU, Senator, Senatul României: Resursele fac diferența între o economie funcțională și o economie predispusă la șocuri
„Dacă vom continua să utilizăm resursele în aceeași manieră, vom avea nevoie de resursele a trei planete până în 2050. Societatea trebuie să se schimbe, trebuie să trecem la o abordare mult mai responsabilă în care reciclăm resursele astfel încât să obținem beneficii maxime din aceste resurse. Resursele fac diferența între o economie funcțională și o economie afectată de șocuri. Mă bucur că există acest departament pentru dezvoltare durabilă în cadrul Guvernului. La nivelul Parlamentului ar trebui să vedem mai multă seriozitate în ceea ce privește implementarea proiectelor de dezvoltare durabilă.”
CONSTANTIN DAMOV, Președinte Coaliția pentru Economie Circulară (CERC): Să schimbăm definițiile și anume, să trecem de la concepte precum managementul deșeurilor la managementul resurselor
„Economia circulară ține cont de toate valorile de pe lanțul economic. Economia circulară generează un dialog foarte aprins în ultima vreme și este acum domeniul cel mai tratat în teorie, dar practic, e un domeniu încă emergent. Modelul economic de astăzi ajunge la limitele resursei și de aceea, va trebui să se bazeze pe un model natural. E un prim pas, am făcut trecerea de la termenul «gunoi» la «deșeuri». Următorul pas este să schimbăm și definițiile și anume, să trecem de la concepte precum managementul deșeurilor la managementul resurselor. Astăzi, economia circulară devine o economie a păcii, în sensul de a recupera, valorifica și revalorifica resursele, astfel încât să evite conflictele pe bază de resurse. În loc să vorbim de proprietatea asupra deșeurilor- adică a resurselor secundare, ar trebui să vorbim de proprietatea asupra resurselor.”
ELENA-SIMINA LAKATOS, Președinte, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu ERNEST LUPAN: Pentru a funcționa corect în economia circulară, companiile au nevoie de un mediul de afaceri, un cadru legislativ și o piață care să încurajeze acest model de afaceri și de economie
„Traversăm o perioadă cu schimbări fundamentale: suntem în plină criză climatică, război, criză a resurselor și suntem în plină revoluție industrială. Modul în care lucrăm și producem va trebui să se schimbe și se va schimba fundamental în perioada viitoare. În ceea ce privește economia circulară, rolul va fi centrat în jurul acestui model economic. În cadrul biroului Comisiei Europene și a Comitetului Economic și Social European din care face parte și Institutul pe care îl reprezint, s-au dezvoltat mai multe grupuri de lucru ce au la bază economia circulară. Am încercat să transpunem aceste grupuri de lucru și pe platforma românească dedicată economiei circulare, o platformă care reunește mediul academic, de afaceri, societatea civilă și specialiști în domeniu și care își propune să faciliteze tranziția României către o economie circulară. În 2018, am inițiat un proiect prin Programul Operațional Capital Uman – POCU pentru a vedea care ar fi impactul componentei de economie circulară asupra unui grup de start-up-uri. Din punctul de vedere al start-upurilor incluse în studiu, taxonomia este stringentă. Ca să putem discuta despre afaceri sustenabile și economie circulară, întâi, trebuie să avem creat cadrul și mediul în care acestea să funcționeze în modul dorit. Trebuie, pe scurt, să avem o piață care să fie sprijinită, să identificăm și să dezvoltam resursele umane calificate și legislația – care să sprijine companiile prin mecanisme financiare în zona de circularitate. Dar, atât timp cât materia primă este mai ieftină decât resursele secundare, așa cum s-a menționat și anterior, investirea unor resurse semnificative în economia circulară rămâne încă neatractivă pentru afaceri și pentru bancabilitatea acestora”.
