Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au discutat prin videoconferință cu liderii Iordaniei, Egiptului, Bahrainului, Libanului, Siriei, Turciei, Armeniei, Irakului, Qatarului, Kuweitului, Emiratelor Arabe Unite, Arabiei Saudite și Omanului despre evoluțiile recente ale războiului din Iran, inclusiv atacurile asupra țărilor din regiune și impactul acestora asupra securității energetice.

Pe scurt

1. UE spune că a condamnat din nou, în cei mai duri termeni, atacurile indiscriminate ale Iranului și și-a exprimat solidaritatea deplină cu populațiile din regiune.

2. Costa și von der Leyen au mulțumit liderilor regionali pentru sprijinul acordat în repatrierea a zeci de mii de cetățeni europeni rămași blocați la începutul războiului.

3. UE afirmă că este pregătită să contribuie „în orice mod posibil” la dezescaladare și la revenirea la masa negocierilor, susținând că dialogul și diplomația rămân „singurele soluții pentru viitor”.

4. Discuțiile au inclus atacurile asupra infrastructurii energetice și închiderea Strâmtorii Hormuz, cu accent pe impactul asupra securității energetice globale.

5. Liderii europeni au invocat importanța operațiunilor navale ASPIDES și ATALANTA și au spus că UE este deschisă să le adapteze și să le consolideze.

6. Von der Leyen a anunțat mobilizarea stocurilor ReliefEU pentru aproximativ 130.000 de persoane din Liban, cu un prim zbor programat pentru ziua următoare.

Declarația comună prezintă videoconferința ca pe o continuare a contactelor diplomatice pe care Costa și von der Leyen le-au avut cu liderii regionali de la începutul crizei, în paralel cu demersurile anterioare ale Înaltului Reprezentant Kaja Kallas. În termenii textului, reuniunea a combinat un mesaj politic de solidaritate cu o discuție practică despre securitatea energetică, repatrierea cetățenilor europeni și riscul unei extinderi regionale a conflictului.

Cei doi lideri europeni au condamnat „indiscriminate attacks by Iran” și au transmis „full solidarity with the people of the region”. În versiunea română, formularea poate fi redată drept „atacurile indiscriminate ale Iranului” și „deplină solidaritate cu populațiile din regiune”. Comunicatul nu lasă loc de ambiguitate nici în ceea ce privește poziția diplomatică a UE, afirmând că Uniunea este pregătită să contribuie „în every possible way” la dezescaladare și la facilitarea revenirii la masa negocierilor și că, deși ordinea internațională bazată pe reguli este „under stress”, dialogul și diplomația sunt „the only viable way forward”. În traducere, aceasta înseamnă că UE este pregătită să ajute „în orice mod posibil”, iar dialogul și diplomația rămân „singura cale viabilă de urmat”.

Textul fixează și o linie politică mai largă privind Iranul. UE amintește că a cerut în mod repetat conducerii iraniene să pună capăt programului nuclear și să limiteze programul de rachete balistice și reia condamnarea reprimării și violenței exercitate de regim împotriva propriilor cetățeni. În paralel, Costa și von der Leyen reafirmă angajamentul pentru stabilitatea regională și cer protejarea civililor, respectarea dreptului internațional, a dreptului internațional umanitar și a principiilor Cartei ONU.

Un al doilea palier major al discuției a fost cel energetic și maritim. Comunicatul arată că liderii din regiune și partea europeană au discutat impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice și efectele închiderii Strâmtorii Hormuz asupra securității energetice globale. În același context, Costa și von der Leyen au invocat importanța operațiunilor navale defensive ASPIDES și ATALANTA, prezentate drept instrumente pentru protejarea căilor maritime critice și pentru prevenirea oricărei perturbări a lanțurilor de aprovizionare vitale. Textul adaugă că UE este dispusă să adapteze și să întărească aceste operațiuni pentru a răspunde mai bine situației.

Declarația introduce și o dimensiune consulară și umanitară clară. Cei doi președinți au mulțumit liderilor din regiune pentru asistența și sprijinul acordate în repatrierea a „tens of thousands of European citizens” rămași blocați în țările lor la începutul războiului. În română, formularea este „zeci de mii de cetățeni europeni”. În plus, documentul exprimă „deep concern” față de impactul crizei regionale asupra Libanului și față de efectele severe asupra civililor, inclusiv deplasările la scară largă. În acest context, von der Leyen a anunțat mobilizarea stocurilor ReliefEU pentru a sprijini aproximativ 130.000 de persoane din Liban, cu un prim zbor planificat pentru ziua următoare.

Mesajul final este unul de poziționare strategică a UE în regiune. Comunicatul spune că Uniunea se consideră un partener vechi și de încredere pentru Orientul Mijlociu și Golf și că va continua să lucreze cu statele din regiune pentru a readuce pacea și stabilitatea, menținând un angajament de durată pentru parteneriat, securitate și prosperitate. Totodată, liderii participanți au convenit să rămână în contact strâns pentru a evalua evoluțiile ulterioare și pentru a continua cooperarea în căutarea păcii.

Videoconferința are loc într-un moment în care conflictul din Iran este tratat de UE nu doar ca o criză de securitate regională, ci și ca un risc direct pentru fluxurile energetice, pentru transportul maritim și pentru stabilitatea vecinătății sudice și estice. Faptul că declarația leagă explicit atacurile asupra infrastructurii energetice și închiderea Strâmtorii Hormuz de securitatea energetică globală arată că Bruxellesul citește criza și prin prisma impactului economic și strategic asupra Europei.

În același timp, referința la ASPIDES și ATALANTA, la repatrierea cetățenilor europeni și la mobilizarea ReliefEU pentru Liban arată că răspunsul UE combină trei dimensiuni, diplomatică, de securitate și umanitară. Deocamdată, declarația nu anunță măsuri noi de sancțiuni sau o inițiativă formală nouă, ci marchează o intensificare a coordonării politice cu partenerii regionali și o disponibilitate de ajustare a instrumentelor deja existente.