Constantin Boștină, Preşedintele ASPES

Anul 2020 a încheiat un deceniu al economiei românești, care a evoluat în toată această perioadă, în principal, în spațiul economic al Uniunii Europene.

Din păcate cursul pozitiv pe care au început să-l ia unele sectoare ale economiei românești prin procesul de integrare europeană a fost puternic marcat negativ în anul 2020 de pandemia de COVID-19.

51 din cele 85 sectoare ale economiei românești, adică circa 60%, au parcurs anul 2020 cu o dinamică a afacerilor negativă.
Această situație face ca economia României să încheie anul 2020 cu o cădere de circa 4,5%.

Industria românească, dependentă excesiv de mersul industriei vestice, cunoaște în 2020 o scădere de 8,7%, agricultura, după o secetă extremă, are o cădere de 21,9%, serviciile de 2,3%, consumul final de 2,3%.
Evident trebuie să fim corecți și să subliniem că astfel de evoluții negative au existat în majoritatea țărilor afectate de COVID-19.
Numai că în economia României măsurile de protejare și mai ales cele de susținere a multor sectoare au fost fie insuficiente, fie întârziate în aplicare, fie prost aplicate.

Concluzia este că România are în prezent o economie care este foarte vulnerabilă, dependentă periculos de evoluția economiilor altor state sau de activitatea companiilor multinaționale și a fluxurilor internaționale.
Și atunci o primă întrebare: avem o economie națională capabilă de reziliență la situații ca cele petrecute în anul 2020? Răspuns: clar că nu.
A doua întrebare: poate continua așa România din punct de vedere economic? Răspuns: nu, este necesară o schimbare fundamentală.
2020 a fost anul care a pus marele semn de întrebare pentru planeta Pământ, deci inclusiv pentru România.

Va rămâne un an de referință în care s-au pus întrebări, s-au căutat și uneori s-au dat răspunsuri, dar multe probleme, dintre care unele fundamentale, nu și-au găsit încă un răspuns. Ce facem?

Anul 2021 va fi un an hibrid. Vor ieși mult mai bine în evidență impasurile în care se află omenirea. Trebuie schimbat mersul.

Reziliența în viitor nu poate fi globalizată decât parțial.
Sprijinul rezilienței trebuie să fie în primul rând în plan național, plecând de la individ, familie, comunitate (sat, comună, oraș, județ, țară etc.) și evident cooperare internațională în domenii majore: sănătate, educație, tehnologii ale viitorului bazate pe resurse.

Resursele clasice, unele neregenerabile, atâtea cât mai sunt, altele regenerabile, trebuie să fie puse în valoare având la bază noile tehnologii: automatizarea, robotizarea, biotehnologii, nanotehnologii, inteligență artificială etc.

Odată cu promovarea noilor tehnologii în prelucrarea resurselor naturale și minerale clasice de pe Pământ, se va trece destul de repede la lărgirea bazei de resurse, prin începerea exploatării pentru hrană și materii prime în scop industrial a oceanului planetar, dar și a cosmosului.
O parte din activitățile de prelucrare industrială se vor desfășura de la materia primă la semifabricat și până la produs finit direct în uzine plutitoare pe suprafața mărilor și oceanelor sau pe diferite orbite, în cosmos.
Și dacă acesta va fi viitorul, șocul planetar produs de anul 2020 cere mult mai mult pentru ce va urma să fie.

Este suficient să gândim pe spații limitate prin ceea ce se spune acum: RELANSAREA?
Ce să relansăm în România? Că nu a făcut față problemelor puse de pandemia de COVID-19! Să relansăm activități ineficiente și care nu au viitor?

Sau în paralel cu reluarea unor activități care au avut un grad de reziliență mai ridicat şi pe care să le finanțăm şi să le dezvoltăm, să gândim și să trecem în România la RESTRUCTURARE din perspectiva viitorului, așa cum fac multe state.

Sintetizând, o serie de reușite tehnologice ale perioadei actuale nu mai trebuie neglijate sau să le amânăm implementarea în viața prezentă și viitoare.
Să încercăm să înțelegem și să asimilăm ce urmează nu departe de zilele noastre:

CUM VA ARĂTA LUMEA ÎN 2038

Germania va institui o politică guvernamentală care va interzice rularea mașinilor care ard combustibili fosili.
India devine țara cu cea mai mare populație de pe Pământ.
Chirurgii redirecționează terminațiile nervoase pentru a le permite pacienților paralizați să-și folosească mâinile.

Sângele artificial obținut din celule stem va ajunge pe piața largă.
Costul panourilor solare, per watt, va scădea și va fi egal cu 0,5 USD.

Circa 14.000.000 de vehicule electrice vândute pe glob.
Injecțiile cu proteine sunt folosite împotriva diabetului tip II.
Oamenii de știință dezvoltă un vaccin antigripal care ne protejează de toate tulpinile virusului.
Populația lumii atinge circa 8.600.000.000 locuitori.

Imprimantele 3D sunt folosite pentru a produce noi organe în stare foarte bună de funcționare.
Omenirea se pregătește să aterizeze pe Marte în următoarea decadă.

LUMEA 2040

India depășește SUA și devine a doua cea mai mare putere economică în lume.
Roboții-bucătari îți pregătesc toate mesele necesare ținând cont de nutrienții de care ai nevoie.

Populația lumii atinge 9.200.000.000 locuitori.
Numărul dispozitivelor conectate la internet atinge impresionantul prag de 174.000.000.000.

Asta înseamnă 19 dispozitive de persoană.
Părți din Orientul Mijlociu și Africa vor deveni nelocuibile, din cauza temperaturilor extrem de mari.

Resursele limitate și modificarea climei conduc la revolte masive provocate de foamete.
Migrațiile în masă continuă să crească, fiind cauzate de schimbările climatice și de lipsa de hrană.
Primul „lift” către spațiu este aproape de a fi finalizat în Japonia.
Puterea fuziunii nucleare intră în stadiul în care este disponibilă și pentru vânzare.

Cipurile cuantice de memorie permit mașinăriilor să învețe mai repede ca oricând.
Prelucrarea de resurse din ocean devine o practică obișnuită pe Terra.
Cazurile diagnosticate cu Alzheimer sunt în continuă creștere chiar și printre cei din generația mai tânără.

Televiziunile își dau ultima suflare, în tip ce video la cerere și media online preiau piața.
Submarinul NASA continuă să caute forme de viață pe Titan, luna lui Saturn.

Se lansează a doua misiune controlată de oameni către Marte, care va conține și un grup de coloniști.
Noi studii testează posibilitatea de a ne transforma creierul într-un robot purtător.

LUMEA 2050

Inteligența artificială dezvoltă o largă arie de emoții umane.
Neurotehnologiile permit utilizatorilor să se conecteze unul cu celălalt doar prin puterea gândului.

Un vaccin universal împotriva diferitelor tipuri de cancer este aprobat pentru uz public.
Populația lumii atinge aproximativ 10.000.000.000 locuitori.
5 miliarde de oameni trăiesc în zone unde cantitatea de apă nu este suficientă.

Jumătate din populația lumii are probleme cu vederea.
Temperaturile medii globale vor crește cu 3 grade C.
Urșii polari sunt declarați dispăruți ca specie.
Mai mulți oameni își amputează membrele de bună voie, pentru a-și putea instala proteze high-tech la un cost foarte mic.

Numărul dispozitivelor conectate la internet atinge 237.500.000.000.
Fiecare utilizator are acum în jur de 25 de dispozitive conectate la internet.
Doar mașinile electrice și cele hibride sunt acum vândute în UK, Germania, China, SUA, India, Franța și Olanda.

Clădirile și construcțiile high-tech vor revoluționa spațiul urban.
Avem acum mai mult plastic în oceanele noastre decât pești.
Putem acum să facem fotografii de înaltă rezoluție planetelor aflate la mare distanță.

Excursiile accesibile către Lună sunt acum disponibile publicului larg.
Noi consumabile ajung pe Marte pentru coloniile de rezidenți.
Îți poți copia amintirile și memoriile într-un calculator pentru a le putea stoca digital.

Iată de ce România nu trebuie să aștepte ca să treacă pandemia, după care să se ocupe și de activitatea economică.
Relansarea prin finanţare a sectoarelor economice eficiente şi trecerea urgentă prin investiţii masive la restructurare este obligatoriu să se facă în paralel.

România trebuie să folosească pandemia ca o oportunitate, nu ca o scuză pentru neajunsuri, să treacă la o RESTRUCTURARE PROFUNDĂ a economiei pentru a merge în tandem cu evoluțiile tehnologice de vârf, să opteze pentru acele activități industriale și de servicii ale viitorului.

România va avea succes dacă își va orienta activitatea în construirea unui MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ din perspectiva anilor 2040-2050, punând în valoare potențialul său destul de bogat, într-o corectă colaborare și cooperare europeană și internațională.

DISTRIBUIȚI
Domnul dr. ec. Constantin Boştină este preşedinte al Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale şi director al revistei Economistul.