de Bogdan Petre,
membru al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale
În dorința de a deveni partenerii reali ai mediului de afaceri, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale împreună cu Academia de Studii Economice din București și Autoritatea de Supraveghere Financiară au organizat în data de 28 martie 2024 în sala Aula Magna din cadrul Academiei de Studii Economice conferința „Asigurări. Politici prezente și viitoare”.
În dorința de a deveni partenerii reali ai mediului de afaceri, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale împreună cu Academia de Studii Economice din București și Autoritatea de Supraveghere Financiară au organizat în data de 28 martie 2024 în sala Aula Magna din cadrul Academiei de Studii Economice Conferința „Asigurări. Politici prezente și viitoare”.
Piața achizițiilor publice din România, așa cum spun și diverși factori guvernamentali, cu peste 23,5 miliarde de euro în anul 2024, reprezintă cea mai mare piață de profil de acest fel din
sud-estul Europei Centrale, fiind extrem de atractivă pentru toate companiile majore din Uniunea Europeană, pornind de la domeniul construcțiilor și în special al infrastructurilor critice de transport (aerian, rutier, feroviar, fluvial), energie sau IT, până la domeniile mai sensibile în acest moment, datorită factorilor externi și politicii geostrategice a României privind apărarea și domeniul securității cibernetice.
În această piață mare, pe fondul unor deficiențe de reglementare și speculări sau chiar forțări ale cadrului legislativ, au funcționat societăți care au speculat nevoile entităților private, dar și ale instituțiilor de stat, de acoperire a riscurilor de contractare în cadrul contractelor de achiziție publică.
Din nefericire, falimentul marilor jucători, City Insurance și Euroins, ce activau în trecut cu mare succes în această zonă sensibilă, ca și lipsa de mobilitate și flexibilitate a jucătorilor existenți pe piața asigurătorilor în momentul de faţă au dus la un blocaj cvasiperpetuu, care a produs pe de o parte o cartelizare a marilor jucători, care reușesc să câștige marile contracte scoase la licitație de către autoritățile statului român, beneficiind de structura companiei „mamă”, care vine cu toate instrumentele financiare necesare pentru garantarea contractului în funcție de cerințele beneficiarului/autorității statului român din partea grupului, și pe de altă parte la o lipsă reală de competiție, cauzată de imposibilitatea jucătorilor din piața de profil autohtonă, care nu au acces la asemenea instrumente financiare de garantare.
Fără nicio rezervă în momentul de față, asistăm fără a face absolut nimic, cu accent pe ultimii ani, cum piața construcțiilor pentru infrastructura mare este dominată de companii din Turcia, Italia, Spania, Austria și într-un procent foarte mic de companii românești, în rest, într-o proporție covârșitoare companiile românești sunt „remorcă” la cele străine, deși noi, românii, facem toată munca, iar străinii se aleg cu profitul. România investește și pune bani mulți în marile proiecte de infrastructură, iar companiile românești sunt reduse la stadiul de subanteprenori, de simpli executanți pe prețuri derizorii, în țara lor.
Acesta este un adevăr trist și imputabil atât antreprenorilor români care nu reușesc să se coaguleze într-un pol industrial și de influență important, cât mai ales guvernanților care nu iau măsuri multiple de sprijinire a antreprenoriatului autohton.
Piața asigurătorilor este dominată de capitaluri străine, iar companiile românești de asigurare procentual dețin 1% din această piață uriașă dominată de multinaționale din Austria, Franța, Italia.
Cele două bănci de stat, CEC și EximBank, nu pot, singure și fără capitalizarea adecvată, să asigure finanțarea afacerilor românești, raportat la nevoia reală a acestora și dimensiunea capitalului implicat, dar și susținerea de terțe piețe externe așa cum fac competitorii noștri.
După cum se vede, companiile românești îndeplinesc doar condiția de a fi „harnice”, de a aloca resurse umane și tehnice pentru ca marile companii străine să „performeze” și să ia banii statului roman, inclusiv pe cei alocați de Uniunea Europeană cu costuri și claimuri (revendicări contractuale), uriașe, iar la final companiile românești cu capital autohton rămân tot sărace, decapitalizate și fără perspective de creștere și dezvoltare.
De altfel, cei mai mulți dintre aceștia ajungând să-și închidă afacerile din cauza discriminării la finanțare, să-și piardă forța de muncă calificată, care migrează în vest, și să dispară din peisajul economiei românești.
La conferința „Asigurări. Politici prezente și viitoare” au participat rectorul Academiei de Studii Economice,
Nicolae Istudor, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, Sorin Mititelu, președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Iuliana Feclistov,
Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Marius Andrieș, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, Dan Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței, Daniel Surdu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Invitații au abordat problemele cu care se confruntă fiecare autoritate în teritoriu și au încercat să găsească răspunsuri la dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri românesc. Printre problemele abordate au fost:
- Contextul general al licitațiilor publice în România;
- Importanța asigurărilor în acest context;
- Prezentarea legislației și regulamentelor care guvernează asigurările pentru licitațiile publice în România;
- Principalele cerințe și obligații impuse antreprenorilor în acest sens;
- Lipsa accesului la informații adecvate și transparente privind cerințele asigurative;
- Costurile ridicate ale asigurărilor și impactul asupra participării antreprenorilor la licitații;
- Simplificarea și clarificarea cerințelor legate de asigurările pentru licitațiile publice.
- Creșterea transparenței și accesului la informații pentru antreprenori;
- Dezvoltarea unor mecanisme sau programe de sprijin pentru antreprenori în obținerea asigurărilor necesare;
- Experiența altor țări în gestionarea cerințelor asigurative pentru licitațiile publice;
- Exemple de bune practici sau soluții implementate cu succes în alte contexte similar;
- Legătura dintre piața asigurărilor și contextual general al licitațiilor publice din România;
- Problemele cu care se confruntă antreprenorii români în momentul în care doresc să acceseze instrumentele financiare pentru a participa la licitațiile publice organizate de către instituțiile statului român.
Conferința a fost una de înaltă ținuta profesională, atât prin cei care au luat cuvântul adresându-se auditorului, cât și prin cei care au participat efectiv, auditoriul fiind format din decidenți ai companiilor naționale și conducători ai programelor europene din diverse ministere și autorități. Dintre entitățile participante la conferința, putem enumera: Banca Națională a României, Academia Română, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, Direcția Regională Drumuri și Poduri București – Cluj – Craiova, Căile Ferate Române, Metrorex, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Compania Națională de Investiții, Agenția Fondului pentru Mediu, Exim Banca Românească, Nuclear Electrica, Hidroelectrica, Compania Municipală Termoenergetica SA, Primăria Municipiului București, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Bursa de Valori București, Camera de Comerț și Industrie a României, Consiliile Județene Ilfov – Giurgiu – Buzău – Argeș – Brașov – Ialomița – Vâlcea – Constanța – Prahova, Regiile de Apă Aquacaraş – Aquatim – Aquavas – Compania de Apă Olt, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară Prahova – Oltenia, Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA, RAJA SA Constanța, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, Curtea de Conturi etc.
Alexandru Petrescu, Președintele Autorității de supraveghere financiară: „Modificarea legii RCA va atenua efortul financiar al asiguraților”
Modificarea Legii RCA a reprezentat prioritatea absolută a începutului de mandat pentru Alexandru Petrescu, cel care a preluat președinția Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în luna decembrie a anului trecut. „Am reușit să trecem de Senat un set de 21 de amendamente, iar acum urmează dezbaterea și votul din Camera Deputaților.
Printre măsurile propuse de ASF, care vizează modificarea legii RCA, se află posibilitatea asiguratului de a efectua plata primei RCA în rate indiferent de nivelul acesteia atât la persoanele fizice, cât și la persoanele juridice, dar și posibilitatea suspendării efectelor contractului RCA pe durata în care autovehiculul nu este utilizat, cu prelungirea valabilității acestuia cu perioada în care a fost suspendat. Totodată, conducerea Autorității de Supraveghere Financiară a propus ca autoturismele fără RCA să poată fi depistate în trafic cu ajutorul sistemului de camere video al Companiei Naționale de Drumuri, folosit la identificarea șoferilor care circulă fără rovignetă.
Interoperabilitatea bazelor de date a instituțiilor, care pot deține un rol pe zona RCA (BAAR, ASF, MAI, CNAIR etc.), reprezintă un deziderat vechi, care are toate șansele să devină realitate în următoarea perioadă. „Vrem ca absolut toate datele despre expunerea asigurătorilor să ne fie transmise zilnic, astfel încât să putem să fim în poziția de a implementa instrumente digitale care să ne ajute la identificarea nivelului de sănătate economică și financiară al fiecărei firme de asigurări în parte”, a afirmat Alexandru Petrescu.
Reducerea dependenței de asigurările auto
Președintele ASF vrea să reintroducă conceptul RCA în zona de normalitate, astfel încât asigurarea de răspundere civilă auto obligatorie să nu mai reprezinte o preocupare atât de mare pentru români și să nu mai fie nici un inhibitor de business. Polița RCA nu ar trebui să fie un subiect de politici publice și nici unul de convulsii sociale, ci un aspect ce ne acompaniază viața, crede Alexandru Petrescu.
În cadrul dezbaterilor care au avut loc în timpul conferinței organizate de ASPES, președintele ASF a subliniat importanța reducerii dependenței de asigurările auto a pieței de profil. „Trebuie să deschidem discuțiile și despre alte tipuri de asigurări, care sunt benefice unei societăți moderne, dar despre care vorbim foarte puțin acum”, a arătat Alexandru Petrescu. El a explicat că succesul pe zona de asigurări este dat și de intrarea de noi companii puternice și sustenabile pe piața românească. „Vreau ca instituția pe care o conduc să-și preia foarte serios inclusiv rolul de consiliere și suport și să prezinte oportunitățile pieței de asigurări și perspectivele de schimbare legislativă către toți noii emitenți de asigurări interesați de acest domeniu. De aceea, susțin orice îmbunătățire legislativă în zona de asigurări, pentru a crea un cadru cât mai atractiv pentru piață, astfel încât noi companii să ia în considerare prezența pe piața autohtonă”, a spus președintele ASF.
Digitalizarea, soluția pentru o supraveghere eficientă
Alexandru Petrescu a ținut să precizeze că o altă prioritate a mandatului său este implementarea de instrumente digitale, care să eficientizeze procesul de supraveghere. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară a afirmat că la nivelul autorităților europene digitalizarea ține agenda în proporție de 80%, în timp ce la noi acesta este un capitol prea puțin discutat. Petrescu și-a propus să schimbe această paradigmă la nivelul ASF și crede că în maximum doi ani instituția pe care o conduce ar putea avea o abordare digitală care să aducă la un click distanță rapoarte și indicatori ce vor ajuta la diagnosticarea în timp real a situației economice și financiare a unei companii. „Bineînțeles, acest proces implică îmbunătățirea nivelului de abilitate digitală al unora dintre angajații ASF, pe care o vom realiza prin traininguri, dar și o serie de achiziții publice la nivelul Autorității”, a spus Alexandru Petrescu.
Priorități imediate ale președintelui ASF pe piața de capital și pe cea a pensiilor private
• Operaționalizarea Contrapărții Centrale – un mecanism care va permite un set de instrumente mai sofisticate pentru investitori și piețe de derivate complet funcționale;
• Implementarea pensiilor ocupaționale – va putea reduce presiunea de pe bugetul de pensii.
Iuliana Feclistov, Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice: „Instituția noastră oferă suport și asistență autorităților contractante în interpretarea și aplicarea unitară a legislației”
Bogdan Petre: Care este rolul instituției pe care o conduceți?
Iuliana Feclistov: Misiunea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice este de a asigura legalitatea, transparența și eficiența achizițiilor publice din România, principalele obiective fiind elaborarea politicii în domeniu, implementarea sistemului de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor legale, precum și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.
Suplimentar, sustenabilitatea, respectiv asigurarea calității generațiilor viitoare, reprezintă o agendă pentru noi toți, iar noul obiectiv este de a transforma achizițiile dintr-un instrument administrativ, în unul strategic.
În acest sens, încă din 2016 ANAP a introdus în legislația specifică achizițiilor publice conceptul de inovare și o nouă procedură de atribuire – parteneriatul pentru inovare, precum și procedura dialogului competitiv. Am urmărit astfel să stimulăm achiziția de produse, servicii și lucrări inovatoare, îmbunătățite în mod semnificativ prin procese de producție și construcție, noi metode de marketing sau noi metode organizaționale privind activitatea comercială, organizarea internă sau relațiile externe ale unei entități.
Bogdan Petre: În afară de prevederile legislative menționate, ANAP a întreprins și alte demersuri?
Iuliana Feclistov: Sigur că da. În Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice (SNAP) pentru perioada 2023-2027, document aprobat în iunie 2023, ANAP a introdus ca obiectiv general promovarea utilizării achizițiilor publice drept instrument strategic pentru a contribui la reziliența și redresarea economică a României, cu accent pe asigurarea beneficiilor sociale, de mediu și a celor generate de inovare.
Astfel, sunt prevăzute o serie de măsuri care să contribuie la dezvoltarea achizițiilor publice de inovare și la încurajarea achizițiilor care să asigure beneficii sociale și de mediu, cum ar fi clarificarea cadrului legal cu privire la finanțarea contractelor de achiziții publice de inovare, stabilirea unei platforme de dialog strategic cu sectorul privat, sau înființarea unui grup de lucru la nivel de guvern cu rol în îndrumarea și asistența autorităților/entităților contractante în realizare de achiziții publice de inovare.
Bogdan Petre: Care este dialogul pe care îl aveți cu actorii din domeniu?
Iuliana Feclistov: Având experiență ca achizitor, consider că orice deschidere spre dialog cu piața nu poate aduce decât beneficii. La finalul anului 2022 am început o serie de webinarii cu scopul de a deschide un canal direct de comunicare între ANAP și comunitățile de specialiști în achiziții publice. Aceste webinarii pe care le-am inițiat împreună cu comunitățile de specialiști în achiziții publice, s-au bucurat de un interes din ce în ce mai crescut, fapt ce ne onorează și ne determină să continuăm acest demers.
Un mijloc permanent de comunicare între instituția noastră și actorii din domeniu este reprezentat de Ghidul achizițiilor publice, instrument administrat de ANAP, care conține informații practice pentru părțile interesate din domeniul achizițiilor publice și este conceput pentru a oferi îndrumare și sprijin tuturor participanților la acest proces.
Nu în ultimul rând, instituția noastră oferă suport și asistență autorităților contractante în interpretarea și aplicarea unitară a legislației. ANAP va continua să publice îndrumări, ghiduri, instrucțiuni și notificări care să sprijine actorii din piață.
Aceste obiective sunt parte integrantă a strategiei și ne asumăm responsabilitatea fermă de a le implementa și de a monitoriza în mod constant progresul înregistrat.
Totodată, o altă prioritate a noastră este profesionalizarea angajaților din administrația centrală și locală, deoarece aceștia reprezintă un factor esențial pentru un sistem performant. Resursa umană este o provocare majoră, atât în termeni de calitate, cât și de cantitate, de aceea vom continua să investim în pregătirea și specializarea celor care lucrează în acest domeniu. Alături de partenerii noștri de la Institutul Național de Administrație, vom continua să organizăm cursuri de formare dedicate personalului cu atribuții în achizițiile publice, atât în administrația publică, cât și în autoritățile și companiile de stat care beneficiază de finanțare prin PNRR.
Dan Pascu, Vicepreședintele Consiliului Concurenței: „Respectarea regulilor de solvabilitate și cerințele minime impuse de autoritățile de reglementare pot reprezenta o provocare pentru companiile de asigurări”
Bogdan Petre: Care sunt principalele obstacole identificate de Consiliul Concurenței în calea unei concurențe mai puternice în industria asigurărilor din România și ce soluții se pot propune pentru depășirea acestora?
Dan Pascu: Pe piața asigurărilor din România, există o gamă largă de tipuri de asigurări disponibile, iar gradul de concurență poate varia în funcție de fiecare tip în parte. Unele clase de asigurări pot atrage un număr mai mare de jucători, în timp ce altele, precum RCA-ul, pot fi caracterizate de o concurență mai redusă și de un grad mai mare de concentrare a pieței. Aceasta înseamnă că pentru societățile de asigurare din România, și nu numai, ci din spațiul european, asigurările RCA nu reprezintă suficient de mult interes întrucât acestea generează pierderi mari și cerințe suplimentare de capital.
Obstacolele identificate de Consiliul Concurenței în calea unei concurențe mai puternice în industria asigurărilor din România sunt multiple și complexe. În continuare vă prezentăm principalele problem cu care se confruntă sectorul asigurărilor, alături de o scurtă analiză a acestora și a soluțiilor propuse pentru depășirea lor:
Complexitatea gestionării riscurilor: Industria asigurărilor implică preluarea și gestionarea diverselor riscuri, iar acest lucru necesită un nivel ridicat de expertiză și control prudențial. Gestionarea eficientă a riscurilor este esențială pentru a asigura faptul că riscurile preluate în asigurare pot fi acoperite, iar aceasta poate reprezenta un obstacol în calea unei concurențe mai puternice, întrucât societățile sunt reticente în a prelua riscuri mari și complexe pe care le vor deconta în anii următori.
Reglementările de solvabilitate și cerințele de capital: Respectarea regulilor de solvabilitate și cerințele minime de capital impuse de autoritățile de reglementare pot reprezenta o provocare pentru companiile de asigurări. Aceste cerințe cresc exponențial odată cu preluarea de riscuri suplimentare și pot descuraja intrările noi pe piață sau extinderea activității pentru jucătorii existenți.
Probleme legate de prudențialitate și gestionarea eficientă a riscurilor: Întrucât obiectivul principal al societăților de asigurare este acoperirea riscurilor, orice problemă legată de prudențialitate sau de gestionarea deficitară a riscurilor poate afecta concurența în piață și poate duce la situații precum insolvența companiilor de asigurare. Spre deosebire de alte industrii, în domeniul financiar, problemele apar odată ce ai vândut acele produse, motiv pentru care o scădere a prețurile este văzută cu multe rezerve întrucât o vânzare accentuată la un anumit moment se poate traduce printr-un faliment în decurs de câțiva ani, prin acumularea riscurilor și slaba gestionarea a acestora.
Pentru a depăși aceste obstacole și a promova o concurență mai puternică în industria asigurărilor din România, pot fi luate în considerare următoarele soluții:
-Reforme structurale: Implementarea unor reforme structurale eficiente, cum ar fi granularitatea crescută a tarifelor, adecvarea acestora în funcție de tipul de utilizare, utilizarea tehnologiilor telematice și mecanisme corecte de control și acordare a despăgubirilor, pot contribui la creșterea eficienței în piață, și, implicit, a concurenței.
-Combaterea fraudei în asigurări: Adoptarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea fraudei în asigurări poate contribui la eliminarea distorsiunilor în piață și la promovarea unui mediu de afaceri mai echitabil pentru toți jucătorii.
-Educație și conștientizare: Promovarea unei conduite defensive în trafic și respectarea normelor pot reduce riscul de accidente și, implicit, cererea pentru despăgubiri auto, creând astfel o piață mai dinamică și competitivă.
-Dezvoltarea infrastructurii: Autoritățile pot contribui la îmbunătățirea siguranței rutiere prin investiții în infrastructură, cum ar fi reconfigurarea intersecțiilor și marcajelor rutiere, pentru a reduce numărul de accidente și a diminua costurile asociate despăgubirilor.
Prin implementarea acestor soluții și prin colaborarea între autorități se poate promova o concurență mai puternică și un mediu de afaceri mai dinamic și echitabil în industria asigurărilor din România.
Bogdan Petre: Cum poate Consiliul Concurenței să monitorizeze și să prevină posibilele practici anticoncurențiale care ar putea apărea în urma achiziționării unei companii de către primii 10 brokeri din piață pentru a proteja interesul public și integritatea competiției? Care este perspectiva Consiliului Concurenței asupra potențialelor riscuri pentru concurență asociate cu achiziționarea unei companii de asigurări de către primii 10 brokeri din piață și ce măsuri ar putea fi luate pentru a asigura o competiție sănătoasă în sectorul asigurărilor?
Dan Pascu: Pentru a monitoriza și preveni posibilele practici anticoncurențiale care ar putea apărea în urma achiziționării unei companii de către 10 brokeri din piață, Consiliul Concurenței poate implementa mai multe strategii și măsuri de protecție a interesului public și a manifestării concurenței pe piață.
În primul rând, este esențial să se mențină un echilibru între exercitarea drepturilor legitime ale cetățenilor în ceea ce privește participațiile lor în societăți comerciale, libertatea tranzacțiilor și exercitarea dreptului de proprietate și promovarea concurenței. Consiliul poate evalua impactul unor tranzacții cu efect potențial negativ asupra concurenței în piață.
Șansele reale ale apariției unor probleme de concurență în situația achiziției unei companii de asigurare de către 10 brokeri (care, atenție, nu sunt cei mai mari din piață) sunt considerate a fi relative mici, dată fiind poziția lor în piață (cote de piață cumulate de sub 20% ale achizitorilor pe piața de intermediere, alături de o cotă de piață de sub 1% a societății de asigurare). Consiliul va analiza orice indiciu cu privire la împiedicarea exercitării unei concurențe efective pe piață.
Bogdan Petre: Cum ar putea reacționa companiile de asigurări în fața unui număr semnificativ de cereri respinse din partea antreprenorilor români și care ar putea fi implicațiile acestui fenomen asupra concurenței în piața asigurărilor?
Dan Pascu: În general, în mediul de business și în domeniul financiar deciziile sunt raționale. Pentru a putea vinde produse de asigurare ai nevoie de client, în aceeași măsură în care și antreprenorii au nevoie de opțiuni de diminuare a riscurilor. Este necesar să înțelegem că asigurările asta oferă, opțiuni de gestionare a riscurilor. În cazul anumitor riscuri, statul a hotărât că acestea trebuie să fie reglementate, iar în cazul altor riscuri este lăsat la aprecierea companiei modalitatea prin care aceasta le gestionează. Unele riscuri pot fi preluate interne, și astfel nu necesită asigurare, iar în alte cazuri acestea sunt cedate fie companiilor de asigurare, fie sunt externalizate în alte moduri.
În mod concret, companiile de asigurări ar putea analiza motivele respingerilor și ar putea încerca să îmbunătățească procesele lor de evaluare și subscriere a polițelor pentru a reduce numărul de cereri de respingere în viitor. De asemenea, ar putea să își adapteze produsele și serviciile pentru a răspunde mai bine nevoilor antreprenorilor și să ofere soluții mai flexibile și personalizate. În aceeași măsură, există și riscul ca unele companii de asigurări să recurgă la practici restrictive sau discriminatorii în selectarea clienților sau în stabilirea tarifelor, în încercarea de a reduce expunerea la riscuri sau de a maximiza profiturile, în special în cazul categoriilor riscante, ce pot atrage evenimente majore în viitor. Aceste practici ar putea include refuzul de a asigura anumite tipuri de afaceri sau de a acorda acoperire pentru anumite riscuri, creșterea tarifelor pentru anumite categorii de clienți sau limitarea acoperirii pentru anumite evenimente sau daune.
Marius Andrieș, Secretar de Stat În Ministerul Finanțelor: „Începând din 2019, România se află în procedura de deficit excesiv”
„Începând din 2019, România se află în procedura de deficit excesiv și un obiectiv principal îl reprezintă consolidarea fiscală și reducerea graduală a deficitului. Pentru anul acesta, deficitul estimat este de 5% din PIB, deficit aferent primelor două luni e 1,67% din PIB. Acesta a fost determinat de o creștere a cheltuielilor publice. Din perspectiva veniturilor bugetului consolidat, au fost de 86,67 miliarde lei, o creștere de 17,25% comparativ cu 2023.
Acestea sunt efectele pachetului legislativ adoptat în 2023. Consolidarea fiscală e obiectiv principal în anul 2024, iar conform deciziei Parlamentului nu vor fi modificări semnificative, nu vor fi adoptate măsuri care să impacteze mediul de afaceri, România are cea mai scăzută pondere a veniturilor la buget în PIB, adică 26%. Creșterea acesteia poate avea loc fie prin eficientizarea cheltuielilor, fie prin creșterea veniturilor, ceea ce se poate întâmpla cu ajutorul digitalizării”.
Dumitru Nancu, Directorul General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM: „Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a acordat 100 de garanţii în programul Noua Casă, în prima lună de la demarare”
„Având în vedere că avem o lună de zile de când programul este operațional, cu toate că am înjumătățit comisionul de garantare de la 0,3% la 0,15% (pe an – nr.), costurile notariale la fel au fost reduse prin ordin al ministrului Justiției, în prezent doar 100 de garanții am acordat. Noi sperăm că anul acesta vom epuiza bugetul de un miliard de lei. Este prima lună, oamenii își caută case mai ales și apetitul pentru finanțare și pentru investiții acum e mai scăzut deoarece la graniță avem un război. Dar noi considerăm că acest plafon de garantare va fi epuizat”.
La întrebarea, cum evoluează programul față de anii anteriori, Dumitru Nancu a răspuns că, în comparație cu anul trecut, se înregistrează o creștere de 10%, însă față de 2021 programul este la jumătate. Totodată, directorul general FNGCIMM a afirmat că plafonul de 70.000 de lei pentru creditele cu avans de 5% ar putea fi modificat, acest aspect probabil că va fi analizat la rectificarea bugetară din iulie.
„Programul Noua Casă 2024 a devenit operațional, după ce plafonul de garantare aprobat de Ministerul de Finanțe, în valoare de un miliard de lei, a fost alocat celor 16 finanțatori înscriși în program, rămâne un produs de creditare avantajos, atât prin avansul minim solicitat, cât și prin comisioanele de administrare reduse anul acesta cu 50% (de la 0,30% pe an la 0,15% pe an, calculat la soldul garanției)”.
O altă modificare adusă programului, în ediția 2024, este reducerea cu 30% a onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare și a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepții prevăzute în mod expres în legislația incidentă.
Astfel, românii care doresc să-și achiziționeze o locuință pot apela la una dintre băncile partenere –
Alpha Bank, BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, Libra Intrnet Bank, OTP Bank, Exim Banca Românească, UniCredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank și Techventures Bank – pentru întocmirea dosarului de credit și înaintarea acestuia către FNGCIMM, în vederea obținerii garanției de stat.
De la lansarea programului Prima Casă, în anul 2009, până la finele lunii decembrie 2023, au fost acordate
333.219 garanții și promisiuni de garantare în valoare totală de31,57 miliarde lei, ce au susținut credite în valoare de 63,8 miliarde de lei. Rata de default efectivă a garanțiilor este de 0,316%, aceasta situându-se cu mult sub rata de neperformanță a creditelor aferente debitorilor persoane fizice pe întregul sistem bancar.
Daniel George Surdu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: „Avem întârzieri în finalizarea documentațiilor tehnico-economice și obţinerea avizelor necesare emiterii Autorizației de construire”
Bogdan Petre: Ne puteți spune, vă rog frumos, care este valoarea totală a fondurilor pe care România le poate accesa în cadrul programului național Anghel Saligny?
Daniel George Surdu: Valoarea totală a programului național de investiții Anghel Saligny derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în perioada 2021-2028 este de 66.250.000.000 lei, limita maximă în baza căreia se pot încheia contracte de finanțare multianuale, distribuită în funcție de categoriile finanțate: 22.500.000 lei pentru categoriile de investiții prevăzute la
art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din OUG nr. 95/2021, 30.000.000 lei pentru categoriile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) și d) și 13.000.000 lei pentru categoria de investiții prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e) și suma de 750.000 lei alocați pentru obiectivul „Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajul Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii”.
De asemenea, în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” (PNI „A.S.”) se realizează obiective de investiții necesare pentru echiparea unităților administrativ-teritoriale cu dotări tehnico-edilitare și de acces la căile de comunicație, în conformitate cu reglementările cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a –Rețeaua de localități, aprobat prin Legea nr. 351/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Bogdan Petre: Cât am reușit să contactăm până în acest moment?
Daniel George Surdu: Până la data prezentei, au fost semnate
3.375 contracte de finanțare în valoare totală de 38.361.149.271,28 lei.
Bogdan Petre: Suntem în graficul contractărilor conform proiecțiilor ministerului pe care îl reprezentați?
Daniel George Surdu: Din experiența anterioară, pe alte programe implementate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației contractarea este în coordonatele prognozate.
Bogdan Petre: Care sunt dificultățile cu care vă confruntați la nivel național?
Daniel George Surdu: În principal încă sunt întârzieri în finalizare documentațiilor tehnico-economice și obținerea avizelor necesare emiterii autorizației de construire, precum și unele întârzieri în derularea și finalizarea procedurilor publice de achiziție a lucrărilor de execuție fie deoarece agenții economici nu au depus oferte de participare, fie din cauza prelungirii termenelor de contractare până la soluționarea unor contestații.
Bogdan Petre: În ultimii ani în România au fost câteva falimente răsunătoare pe piața asigurătorilor care au dus la un blocaj treptat pentru antreprenorii români de a mai avea acces la instrumentele financiare de care orice companie are nevoie pentru a participa la licitațiile publice organizate de către autoritățile statului.
Cum vedeți dumneavoastră această problemă prin ochii celui care supervizează și este direct responsabil de realizarea acestui program de o importanță deosebită pentru România?
Daniel George Surdu: Această problemă a falimentelor răsunătoare pe piața asigurătorilor și blocajul treptat creat pentru antreprenorii români în accesarea instrumentelor financiare necesare pentru participarea la licitațiile publice reprezintă o provocare semnificativă pentru programul de dezvoltare economică și infrastructură de care România are nevoie. Ca responsabil direct de realizarea acestui program de o importanță deosebită pentru țară, văd această situație ca fiind una care necesită o abordare strategică și cooperare între autorități, sectorul privat și instituțiile financiare.
Este esențial să se întreprindă măsuri pentru a asigura transparența și stabilitatea pieței asigurărilor, astfel încât antreprenorii români să aibă încredere în sistemul financiar și să poată accesa resursele necesare pentru a participa la licitațiile publice. Supravegherea și reglementarea adecvată a pieței asigurărilor sunt cruciale pentru prevenirea unor astfel de falimente și pentru asigurarea unui mediu concurențial și echitabil pentru toți actorii implicați.
Bogdan Petre: Cum apreciați faptul ca ați fost propus pe lista Alianței Electorale PSD – PNL de candidați la alegerile pentru Parlamentul European, chiar dacă nu sunteți pe un loc considerat eligibil?
Daniel George Surdu: Apreciez cu recunoștință și onoare propunerea de a fi inclus pe lista Alianței Electorale PSD-PNL de candidați la alegerile pentru Parlamentul European, chiar dacă nu sunt pe un loc considerat eligibil. Consider că este o oportunitate importantă de a-mi aduce contribuția la dezvoltarea și promovarea valorilor și ideilor în care cred și de a reprezenta interesele cetățenilor într-un cadru european.
Chiar dacă locul meu pe listă nu este unul eligibil, sunt hotărât să muncesc din greu și să îmi folosesc cunoștințele și experiența pentru a susține proiectele și inițiativele care pot aduce beneficii României și cetățenilor săi. A fi inclus pe o astfel de listă reprezintă pentru mine o responsabilitate și un privilegiu și voi face tot posibilul să îmi onorez angajamentul și să reprezint cu demnitate interesele celor care cred în mine.
Referitor la strategia de a atrage noi companii de asigurări, președintele ASF a declarat: „Succesul, în zona de asigurări, este intrarea de noi companii. Dacă vrem să definim succesul, că vorbim de RCA, că vorbim de scrisorile de poliție de garanții contractuale, succesul arată prin intrarea de noi companii. Ce trebuie să facem pentru asta? În primul rând, reglementatorul trebuie să-și preia foarte serios și unul de consiliere, de market entry, să fie deschis la discuții cu toți emitenții, cu toate companiile de asigurări. Aș vrea să văd și emitenți cu capital românesc și au fost discuții.
Rolul nostru este de reglementator. Nu o dată sunt întrebat despre tipul de scrisori de garantare pentru diferite tipuri de industrii. Da, piața scrisorilor de garanții în România este oarecum mică, ca diversitate. Ce pot eu să transmit este că suntem dispuși să analizăm modele de garantare multiple. În momentul de față avem radiografiere a tuturor emitenților, de scrisori de garantare. Vrem să ne asigurăm că avem o bază.
Trebuie să ne facem puțin curățenie în ograda proprie. În primul rând, vreau să știm de unde plecăm. Avem un număr de emitenți, să spunem principal, care emit în cadrul grupului, emit și în afara grupului.
Vrem să fim siguri că ei rămân solvabili, rămân consolidați, rămân puternici din punct de vedere financiar. După care, desigur, sunt discuții cu alți emitenți care nu sunt prezenți în această zonă și le explicăm de ce este profitabil, folositor, util pentru economie, dar și pentru profitabilitatea lor să intre și zona emitenței de scrisori de garantare.
În paralel, evident, avem o analiză și pe modalitatea de simplificare a emitenței de scrisori de garanție”.
Concluzia principală din dezbaterile în cadrul conferinței cu factorii implicați în reglementarea și supravegherea pieței asigurărilor a fost aceea că situația actuală a economiei românești cere o reconsiderare și adaptare a legislației în piața asigurătorilor, astfel ca societățile de asigurări implicate să aibă stabilitate și să răspundă mai bine nevoilor antreprenoriatului românesc.
Ce nu se înțelege în România este că toți am fost odată mici, ce șanse ai să te faci „om mare” dacă nu ai o familie, părinți care să „investească” în tine și să te susțină?! Prin similitudine, același lucru este valabil și în mediul antreprenorial, și Google, și Facebook, și Amazon, și Astaldi, și PORR, și Strabag, Tesla și… și… și… au fost odată mici, însă „cineva” a avut grijă ca ei să crească!
De IMM-urile românești statului român nu-i pasă, topurile economice dovedesc cu prisosință acest lucru, deși plătim toate cheltuielile acestui stat. Păi atunci, când acestea vor dispărea, să vină străinii să plătească pensiile părinților și bunicilor noștri, după ce mediul de afaceri românesc se va dilua până la extincție în următorii ani, că noi am ajuns să devenim cea mai mare diasporă a planetei la dimensiunea unei țări cât Elveția, Israel ș.a. țări de talia asta, în doar 34 de ani!
Ce ar fi de făcut?
S-a promis și se spune că de 34 de ani nu s-a făcut ce trebuie, iar ceea ce s-a făcut de cele mai multe ori a fost în detrimentul României, o simțim pe pielea noastră zi de zi. În mediul de afaceri românesc 100%, „crești” o firmă, iar dacă nu o vinzi în totalitate străinilor sau le cedezi majoritatea, oferindu-le controlul, să exploateze resursele umane și materiale ale României PE NIMIC, dispari din piață, nu ai nicio șansă să devii „om mare”!
Vorba aia, „Munții noștri aur poartă / noi cerșim din poartă-n poartă”, Dumnezeu să-l binecuvânteze pe
Octavian Goga, mare român și patriot, căci, în concluzie, nu s-a schimbat nimic!
Drd. Ec. Bogdan Petre este membru al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES).
