Lucrarea „România – membră a Uniunii Europene. Zece ani de la aderare” este concepută de autori ca o analiză a deceniului care s-a scurs din ianuarie 2007 până în prezent, cu o încheiere care arată ce trebuie făcut în continuare pentru deplina integrare a țării noastre în comunitatea europeană. Această carte este un cumul al rezultatelor pe care România le-a dobândit ca membră a Uniunii Europene, comparând cu ceea ce au realizat celelalte state membre, fie că sunt din același grup cu țara noastră sau acceptate mai târziu în Comunitatea Europeană. S-a evidențiat ceea ce s-a întâmplat în cei zece ani parcurși de România ca membră a Comunității Europene. Lipsește o posibilă comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă România nu devenea membră a Uniunii Europene. Probabil că multe aspecte, chiar mai importante decât cele cuprinse în lucrare, vor rămâne insuficient analizate. Lucrarea se referă la aspectele importante pe care le parcurge orice țară, membră a Uniunii Europene. Este esențial faptul că, pentru început, am grupat elementele semnificative înregistrate de România în evoluția ei, pe drumul Uniunii Europene, alături de alte state, mai mult sau mai puțin asemănătoare ca evoluție cu țara noastră, dar tocmai acesta constituie elementul esențial, acela că se pot desprinde concluzii precise în legătură cu ceea ce am realizat.

Anghelache coperta carte0001
Lucrarea relevă aspecte importante privind evoluția generală, finanțarea guvernamentală, efectul inflației și al șomajului, comerțul internațional ca factor de creștere economică, dar și ca rezultat al directivelor Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și serviciilor. Un element important în studiul întreprins l-a reprezentat evoluția populației în Uniunea Europeană și în țările membre, analiza reliefând o tendință de scădere a natalității aproape în toate țările membre ale Uniunii Europene, element care va avea efecte, în perspectivă, în ceea ce privește rezerva pentru populația ocupată și forța de muncă. O serie de aspecte, cum sunt natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantilă, rata divorțurilor, căsătoriile și multe alte aspecte care dau esență și explică evoluția pe care o au în creșterea populației. În alte capitole se prezintă dezvoltarea științei și tehnologiei în context european, pornind de la faptul că libera circulație se referă nu numai la bunuri și servicii sau persoane, ci și la accesul la îmbunătățirea și uniformizarea educației tinerei generații, la sporirea calității producției, activitatea de inovare, analiza patentelor de fabricație și alte aspecte care dau sens evoluției viitoare a oricărei țări membre a Uniunii Europene.
În prezent, societatea poate fi definită ca o societate informațională în toate statele membre și, din acest punct de vedere, se exprimă aspecte individuale și comparative, în legătură cu poziția fiecărei țări în Uniunea Europeană. Activitatea agricolă, forestieră și de pescuit, este prezentată în contextul în care România este și în prezent exportatoare de produse agricole. Activitatea forestieră reprezintă un element important al economiei românești, dar din cauza modului necoordonat și al lipsei de protecție pentru masa forestieră din țară exploatarea a fost nu tocmai rezonabilă, existând un declin serios, analizat în strânsă legătură cu protecția mediului. Sunt prezentate directivele Uniunii Europene, strategia în legătură cu aspectele esențiale ale protecției mediului, cum sunt utilizarea solului și subsolului, emisia de gaze, utilizarea materialelor și resurselor recuperabile, conservarea calității apei, calitatea mediului corelată cu munca și creșterea economică.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament