Banca Națională a României a “stresat” sistemul bancar, în luna septembrie, pe două scenarii de risc, pe o metodologie a Autorității Bancare Europene. Băncile ar înregistra scăderi ale ratelor de capital, însă ar rămâne, la nivel agregat, peste cerințele locale. BNR nu publică, însă, rezultatele testelor pentru fiecare din băncile analizate, așa cum se întâmplă la nivel european. Sistemul bancar ar face față unei cvasi-stagnări economice, cuplată cu o creștere moderată a prețurilor, a dobânzilor, a primei de risc și o depreciere a leului și un avans al inflației, arată datele publicate de BNR în ultimul Raport privind Stabilitatea Financiară cu privire la testele de stres derulate în luna septembrie. BNR publică doar rezultatele la nivel agregat, fără a individualiza rezultatele testului, așa cum se întâmplă, în condiții de transparență, în cazul testelor realizate la nivel european, deși banca centrală precizează că a utilizat metodologia Autorității Bancare Europene (ABE) din 2016, potrivit Agerpres. Banca centrală nu precizează nici dacă există sau nu bănci care ar cădea cu solvabilitatea sub pragul reglementat în cele două scenarii. Rata creditelor neperformante a scăzut cu 1,6 puncte procentuale în primele trei trimestre ale anului 2017, până la 7,96% (septembrie 2017), în afara pragului de alertă al ABE (8%), dar peste valoarea medie din UE (4,5%, iunie 2017), precizază BNR. Următoarele teste de stres europene vor fi derulate anul viitor. În România, sistemul bancar este bine capitalizat, spune BNR în ultimul raport, și capabil să absoarbă pierderile. În unele cazuri, acționarii băncilor n-au mai avut sau n-au mai vrut să aducă capital, însă BNR a preferat să aștepte perfectarea unor tranzacții de achiziție, așa cum s-a întâmplat în cazul Volksbank sau Banca Comercială Carpatica, în locul falimentului sau rezoluției, conform datelor oferite de Profit.ro.