În contextul adoptării de către Guvernul României a proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social și desemnarea reprezentanților României în Comitetul Economic și Social European, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) subliniază că „a făcut propuneri de modificare și completare a proiectului de lege, explicând cauzele care au dus la blocarea activității Consiliului Economic și Social (CES) și modalitatea în care aceasta poate fi reluată, în cadrul consultărilor publice și al întâlnirii cu ministrul pentru consultare publică și pentru dialog civic”. Pornind de la afirmația din expunerea de motive potrivit căreia „Guvernul României își propune ca prin prezenta lege să îmbunătățească atât procedurile de desemnare a membrilor în Consiliul Economic și Social cât și modalitatea de funcționare a principalelor structuri ale acestui organism cu rol consultativ”, CNIPMMR apreciază că „proiectul de lege conține numeroase disfuncționalități, acesta nereușind să rezolve problemele reale care împiedică funcționarea acestei instituții”.
Ca urmare, CNIPMMR avansează o serie de propuneri:
„A. Principala cauză a nefuncționării CES-ului este reprezentată de constituirea și convocarea noului plen al CES, deoarece în forma inițială a Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, se prevedea în mod defectuos că vechiul plen validează noul plen și își continuă activitatea până la convocarea noului plen, creându-se o situație controversată, în care vechii membri trebuiau să valideze noi membri ai CES, care urmau să-i înlocuiască.
Deși prin modificări succesive ale Legii nr. 248/2013 au fost eliminate aceste dispoziții, în mod surprinzător proiectul de lege adoptat de Guvern revine la această stare de fapt, prin art. 14 alin. 1 care dispune: <<Cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de expirarea mandatului Consiliului Economic și Social aflat în funcție, secretarul general convoacă prima ședință a Plenului pentru validarea membrilor>>.
Propunerea CNIPMMR a fost de reglementare a constituirii de drept a noului plen pentru asigurarea continuității activității CES, fără întreruperea activității, cu eliminarea procedurilor de validare de către vechiul plen a noului plen, în condițiile desemnării membrilor de către fiecare parte, potrivit regulilor de procedură stabilite, pentru eliminarea blocajelor generate de o procedură de validare nejustificată.
- O mare problemă creată de proiectul de lege adoptat de Guvern este reprezentată de reglementarea dizolvării de drept a plenului CES, cu sancționarea celor prezenți pentru absența reprezentanților unor organizații.
Potrivit art. 18 din cadrul proiectului de lege:
<<(1) Dezbaterile în plen se desfășoară în prezența a minimum 24 de membri, cu cel puțin 5 membri de fiecare parte. În cazul în care nu este îndeplinită condiția de cvorum, se convoacă o nouă ședință.
(2) Distanța între două convocări succesive nu poate fi mai mică de 24 de ore.
(3) Dacă nu este îndeplinită condiția de cvorum de cinci ori consecutiv, plenul se considera dizolvat de drept și se reia procedura de desemnare>>.
Prin aceste reglementări se ajunge în situația în care o parte poate forța dizolvarea plenului CES, prin neprezentarea la 5 convocări consecutive, plenul fiind dizolvat de drept, cei prezenți neputând împiedica această situație. Astfel dacă 11 membri dintr-o parte, din totalul de 45 ai plenului, nu sunt prezenți, sancțiunea în mod paradoxal se aplică membrilor prezenți, care își îndeplinesc obligațiile, și nu celor care lipsesc.
- Alte propuneri formulate de CNIPMMR care nu au fost valorificate:
– Reglementarea sancțiunilor în cazul în care inițiatorii nu transmit proiectele către CES (numărul foarte mare de proiecte care nu au trecut prin CES în ultimii 5 ani, impune reglementarea de sancțiuni în cazul în care inițiatorii nu consultă CES);
– Reglementarea obligației inițiatorilor de a răspunde în scris Consiliului Economic și Social, cu privire la modul în care au valorificat avizele/pozițiile părților/amendamentele formulate sau, după caz, cu prezentarea motivelor pentru care nu le-au valorificat (propunerea CNIPMMR a avut în vedere necesitatea trecerii de la un dialog cantitativ, la un dialog social și civic calitativ);
– Reglementarea prin Ordin al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice a procedurii complexe de evaluare și desemnare a reprezentanților societății civile;
– Desemnarea membrilor comisiilor de organizații potrivit normelor interne ale acestora, fără limitări la membrii plenului, pentru atragerea de experți, care să fie remunerați pentru activitatea desfășurată în comisii”.
Pre ședințele CNIPMMR, Florin Jianu (foto), semnalează: „Modelul după care CNIPMMR s-a inspirat în cadrul propunerilor efectuate a fost cel al Comitetului Economic și Social European, organ consultativ al Uniunii Europene, în cadrul căruia există 3 grupuri, angajatori, lucrători și societate civilă (activități diverse), cu un număr de 350 de membri din 28 de țări și care funcționează neîntrerupt de la înființare, din 1957. Din cele 19 amendamente făcute de CNIPMMR, unul singur a fost luat în considerare. Una dintre propunerile care nu au fost luate în considerare este ca funcția de președințe să fie asigurată prin rotație, pentru o perioadă de 2 ani, de o persoană desemnată de fiecare parte reprezentată, în ordinea stabilită de lege (propunerea a avut în vedere practica de la nivelul CESE).
Noul proiect de lege privind CES-ul nu rezolvă niciuna dintre problemele cu care se confruntă instituția, deblocarea activității CES neprimind nicio soluție, partenerii sociali și membrii societății civile care doresc să participe activ la lucrările CES fiind în continuare lipsiți de acest drept”.
