Educație Financiară pentru România

0

Faza pilot PNEFR București 2024–2025


de dr. Adrian T. Mitroi, CFA, MBA,
Director, Programul Master of Applied Finance, Facultatea de Finanțe, ASE București,
Președinte, Consiliul Științific, Programul Național de Educație Financiară pentru România

Programul Național de Educație Financiară pentru România a debutat în martie 2026 cu un pilot în 15 licee din București, adresat unui număr de aproximativ 20.000 de elevi. Obiectivul este dual: familiarizarea cu terminologia financiară de bază și, mai important, formarea capacității de a lua decizii informate în situații concrete de viață. Lectorii voluntari din medii profesionale diverse – economiști, antreprenori, specialiști financiari, juriști – aduc în sala de clasă credibilitatea practicii reale. Nu a manualului.

Prima constatare din teren nu privește conținutul, ci audiența. Mediul elevilor cărora li se adresează PNEFR este mai eterogen decât sugerează statisticile. La un capăt, tineri cu conturi de investiții deschise și întrebări precise despre ETF-uri, randamente și fiscalitate. La celălalt capăt, elevi pentru care dobânda anuală efectivă rămâne neexplorată. Între ei, o masă receptivă exact cât conținutul este concret și relevant pentru viața lor. Pofta există. Masa lipsește.

Accesul la instrumente nu înseamnă înțelegerea riscului. Fără un cadru de evaluare, elevul curios cu cont de investiții devine un client ideal pentru orice escrocherie financiară. Angajamentul gândirii financiare este un activ și o vulnerabilitate simultan. Sarcina programului nu este să predea ce este un ETF. Este să predea cum recunoști o fraudă și cum evaluezi un risc înainte de a-l asuma.

Modulul Inflație din programa PNEFR, predat în liceele din București

Educația financiară nu este despre produse. Este despre diligență în administrarea propriilor afaceri – să citești contractul înainte de a-l semna, să evaluezi un risc înainte de a-l asuma, să întrebi ceea ce nu înțelegi. Aceste comportamente se transmit acasă, nu în școală. Elevii cei mai curioși din sesiunile de predare nu proveneau din familiile cu veniturile cele mai mari. Proveneau din familii care vorbeau despre bani.

Dacă există un argument care funcționează cu toată lumea – inclusiv cu politicienii care tratează educația financiară ca pe o noutate opțională – este argumentul fraudei. România este una din țările UE cu cel mai ridicat procent de victime ale fraudelor financiare. Un tânăr care a înțeles că niciun activ nu generează sistematic 15% randament real anual nu va intra, la 25 de ani, într-o schemă piramidală. Nu din suspiciune, ci din calcul. Nu îi învățăm pe copiii noștri despre bani ca să fie bogați. În învățăm ca să nu fie păcăliți.

Pilotul a demonstrat receptivitate reală și capacitate de livrare. A relevat și un deficit structural: sesiunile punctuale nu produc schimbare comportamentală fără continuitate. Continuitatea necesită profesori formați, părinți implicați și sesiuni mixte. Extinderea națională planificată pentru toamna lui 2026 va testa capacitatea instituțională reală a programului.

Autorităților publice – ASF, BNR, Ministerul Educației, consilii județene, Primării – le revine decizia pe care niciun voluntar nu o poate lua în locul lor: dacă educația financiară devine prioritate instituțională sau rămâne invitat ocazional. Ceea ce rămâne este voința politică de a transforma o inițiativă în infrastructură. Elevul care întreabă despre ETF-uri merită un răspuns sistematic. Toate sunt posibile. Niciuna nu se întâmplă singură.

Adrian Mitroi
Adrian Mitroi predă finanțe comportamentale și psihologie organizațională la ASE București, Facultatea  de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori. Este Director Științific al Programului Național de Educație  Financiară (PNEFR), Președinte al Comitetului Științific ASPES și publică sub brandul Intelligent Finance  (intelligentfinance.ro). Se implică voluntar în educația financiară a tinerilor din Generația Z, convins că  literația financiară timpurie este o formă de emancipare economică.