Conferința „Educația financiară în România: de la fundament academic la decizie economică informată”, organizată de Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, în cadrul Programul Național de Educație Financiară pentru România, a marcat un moment important într-un proces care, deși început acum trei săptămâni, capătă coerență și vizibilitate instituțională reală.
Într-un context economic dinamic, caracterizat de presiuni inflaționiste, volatilitate a dobânzilor și creșterea complexității produselor financiare, educația financiară nu mai trebuie a fi tratată ca un element secundar al formării individuale. Ea devine o componentă esențială a funcționării economiei, influențând direct comportamentul de consum, economisire, investiție și, implicit, stabilitatea macroeconomică.
Evenimentul a reunit reprezentanți relevanți ai mediului academic, ai instituțiilor publice și ai sectorului financiar, între care:
Sorin Mihai Cîmpeanu, Rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Președintele Consiliului Național al Rectorilor din România
Marius Mihai Micu, Decan al Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV Bucuresti
Valentin Sorin Popescu, Director General, Direcția Generală Management Strategic și Politici Publice -Ministerul Educației
Adrian T. Mitroi, Director al Consiliului Științific PNEFR și ASPES
Luminița Chivu, Membru corespondent al Academiei Române; Director executiv INCE
Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate- Membru fondator Biriș Goran SPARL
Cătălin Leonte, Director General FNGCIMM
Adrian-Victor Vevera, Director General ICI București
Florin Dănescu, Director executiv ARB
Claudia Nicolae, Director General AGERPRES
Ileana Botez, Șeful Departamentului Admitere la Tranzacționare & Coordonatorul
programului educațional Fluent în Finanțe al BVB
Cornel Tăbârță, avocat, membru în conducerea PNEFR
Andrei Octav Moise, Membru în Boardul Fondului Proprietatea, Președinte al Comitetului de Nominalizare și Remunerare
conturând o imagine clară asupra direcției în care România încearcă să evolueze în acest domeniu.
Mesajul central al dezbaterilor a fost acela că simpla acumulare de cunoștințe teoretice nu mai este suficientă. România a făcut pași vizibili în popularizarea conceptelor financiare de bază, însă transformarea acestora în comportamente economice consistente rămâne limitată. Această diferență între nivelul de informare și capacitatea de aplicare explică, în bună măsură, vulnerabilitățile existente la nivelul populației: grad redus de economisire, expunere ridicată la risc financiar și dificultăți în planificarea pe termen mediu și lung.
În acest context, Programul Național de Educație Financiară pentru România propune o schimbare de paradigmă, orientată către educația aplicată. Programul pilot derulat în București, adresat elevilor din ciclul gimnazial și liceal, introduce o abordare pragmatică, centrată pe situații reale de viață: gestionarea bugetului personal, înțelegerea diferenței dintre nevoi și dorințe, formarea obiceiurilor de economisire și dezvoltarea unei gândiri financiare responsabile.
Primele rezultate indică un interes crescut din partea elevilor și o receptivitate pozitivă din partea cadrelor didactice, ceea ce confirmă necesitatea unei astfel de inițiative. Mai important, programul creează premisele unei extinderi către un model integrat, în care educația financiară să nu fie limitată la elevi, ci să includă profesorii și părinții, consolidând astfel un ecosistem coerent de formare.
Direcția strategică este una corectă și aliniată tendințelor internaționale: integrarea educației financiare în toate ciclurile de învățământ, dezvoltarea unor programe adaptate vârstei și contextului socio-economic, implicarea instituțiilor financiare și utilizarea tehnologiei pentru a facilita accesul la resurse educaționale moderne.
Extinderea programului la nivel național va fi făcută din toamna acestui an, însă succesul acestei etape va depinde de capacitatea de a menține echilibrul între conținutul teoretic și aplicabilitatea practică. În lipsa unei ancorări reale în viața economică de zi cu zi, există riscul ca educația financiară să rămână la nivel declarativ, fără impact semnificativ asupra comportamentului individual.
Pe termen lung, miza este una mult mai amplă decât formarea unor competențe individuale. Educația financiară contribuie la crearea unei societăți mai responsabile economic, la reducerea vulnerabilităților sociale și la consolidarea stabilității financiare generale. În acest sens, inițiativa lansată în cadrul conferinței de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București poate reprezenta începutul unui proces necesar, cu condiția să fie susținută consecvent și integrată în politicile publice pe termen lung.
În acest moment, avem oportunitatea de a transforma educația financiară dintr-un concept discutat în mod repetat într-un instrument funcțional, capabil să influențeze decizii economice reale. Direcția este conturată, dacă va fi asumată ca prioritate națională, cu obiective clare și responsabilități definite, educația financiară poate deveni unul dintre puținele instrumente reale prin care România își corectează dezechilibrele economice din interior, nu din împrumut.
