de Constantin Chiriță, Institutul Român de Inovare Smart Industry (IRISI) şi
Dionisie Lefter, Institutul Român de Inovare Smart Industry (IRISI)
În 24 martie 2026 a avut loc un eveniment organizat la Camera de Comerț și Industrie a României de către ASPES și Institutul Român de Inovare Smart Industry (IRISI), „România 2026-2040 INDUSTRIA 4.0-5.0”. Putem considera acest eveniment startul către transformarea industrială în România având în vedere evoluțiile accelerate de transformare la nivel european și global datorate tehnologiei de inteligență artificială și comunicării Comisiei Europene din 2025 AI Continent Action Plan și Industrial Accelerator Act din 2026.
Transformarea industrială (Industrie 4.0/Industrie 5.0) trebuie să fie o abordare integrată, colaborativă, proactivă de schimbare pas cu pas într-un ecosistem de inovare industrial național cu oameni, proces, tehnologii prin știință, tehnologie, inovare, având în vedere obiectivul de dezvoltare durabilă 9 (Industrie, Inovare, Infrastructură) utilizând tehnologiile digitale și sistemul ciber-fizic pentru o îmbunătățire continuă a valorii de ecosistem creată și a satisfacerii cerințelor clienților.
În prezent transformarea industrială (I4.0/I5.0) în România și Republica Moldova reprezintă „elefantul din cameră” deoarece, deși toți ochii sunt pe digitalizare, se ignoră total costul real și dificultatea de a face tranziția către Industrie 4.0/Industrie 5.0 tranziția cu adevărat verde. Vorbim despre tehnologii avansate, dar industria de bază din ambele țări încă se bazează pe mână de lucru cu calificare medie.
Sustenabilitatea înseamnă și reziliență însă momentan, ambele state importă masiv soluțiile de IA. Fără o dezvoltare locală prin IMMM-uri și CLM-uri (companii locale mari), sustenabilitatea este de fapt o dependență economică de giganții tech globali și de MNC-uri (multi-national corporation). Astfel transformarea industrială este privită ca un colac de salvare economic, dar costul ecologic și social rămâne subiectul inconfortabil pe care puțini îl abordează direct în strategii.
Transformarea industrială (I4.0/I5.0) este similară cu aderarea la un Consiliu Monetar, bazându-se pe ideea că ambele procese impun o disciplină structurală severă și elimină marja de eroare a politicilor interne, în schimbul stabilității și integrării într-un sistem mai larg.
Iată principalele puncte de similitudine între cele două mecanisme:
- Externalizarea disciplinei: Într-un Consiliu Monetar, banca centrală renunță la controlul asupra masei monetare și a ratei de schimb, legând moneda de o ancoră externă (ca euro sau dolarul) pentru a câștiga credibilitate. Similar, o transformare industrială profundă (precum Industria 4.0/Industrie 5.0) forțează companiile să adopte standarde tehnologice și de eficiență externe pentru a supraviețui pe piețele globale.
- Eliminarea subvențiilor ineficiente: Consiliul Monetar interzice finanțarea deficitelor bugetare prin tipărirea de bani, forțând statul să fie responsabil fiscal.
- Transformarea industrială modernă, în special în contextul normelor Uniunii Europene, reduce posibilitatea de a susține industrii necompetitive prin subvenții de stat, impunând o selecție naturală bazată pe inovare și productivitate.
- Sincronizarea cu fluxurile internaționale: Ambele procese facilitează fluxul de capital și investiții străine directe (ISD). Consiliul Monetar oferă predictibilitate cursului de schimb, în timp ce o bază industrială modernizată oferă predictibilitate tehnologică și de livrare, ambele fiind esențiale pentru atragerea investitorilor internaționali.
- Costuri sociale de ajustare: Trecerea la un Consiliu Monetar poate fi dureroasă, deoarece ajustările economice se fac prin salarii și prețuri, nu prin cursul de schimb.
În mod analog, transformarea industrială poate duce la dispariția unor locuri de muncă tradiționale în favoarea automatizării, necesitând o recalificare masivă a forței de muncă.
1. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) înseamnă înțelegerea conceptelor de Industrie 4.0 și Industrie 5.0
Tranziția de la Industry 4.0 la Industry 5.0 marchează un moment crucial pentru viitorul producției globale. Această schimbare nu este doar o actualizare tehnologică, ci o transformare fundamentală a modului în care abordăm producția la nivel mondial. Acest articol explorează implicațiile globale ale acestei schimbări și cum va modela viitorul industriilor.
Industry 4.0: Era automatizării și conectivității Industry 4.0, cunoscută și ca a Patra Revoluție Industrială, a introdus era fabricilor inteligente, unde automatizarea, internetul lucrurilor (IoT), big data și inteligența artificială (AI) au transformat producția. Aceste tehnologii au permis industriilor să atingă niveluri fără precedent de eficiență, precizie și conectivitate, facilitând analiza datelor în timp real, mentenanța predictivă și linii de producție foarte optimizate. La nivel global, companiile care au adoptat Industry 4.0 au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale performanței operaționale. Totuși, în ciuda succeselor, această eră s-a concentrat în principal pe eficiența condusă de mașini și pe automatizare. Deși a condus la reducerea costurilor și la creșterea capacităților de producție, a ridicat și îngrijorări privind înlocuirea lucrătorilor și limitarea creativității umane și a luării deciziilor în procesul de fabricație. Pe măsură ce industriile din întreaga lume continuă să adopte automatizarea, necesitatea integrării elementelor umane în procesele de producție a devenit tot mai evidentă. Aceasta a deschis calea pentru faza următoare: Industry 5.0. (figura 1)
Industry 5.0: Apariția colaborării om-mașină Industry 5.0 depășește automatizarea și AI pentru a reintroduce factorul uman în producție. Pune accent pe colaborarea între lucrătorii umani și mașini, unde fiecare completează punctele forte ale celuilalt. În timp ce mașinile rămân coloana vertebrală a producției moderne prin capacitatea lor de a executa sarcini repetitive și de mare precizie, oamenii aduc creativitate, gândire critică, luare de decizii etice și inteligență emoțională în proces. Această schimbare reprezintă o paradigmă în care mașinile nu înlocuiesc oamenii, ci lucrează alături de ei pentru a obține rezultate îmbunătățite. În acest nou cadru, sistemele de producție vor fi mai flexibile, adaptabile și sustenabile. Colaborarea om-mașină permite lucrătorilor să se concentreze pe sarcini de nivel superior, precum luarea deciziilor strategice, inovarea și depanarea, în timp ce mașinile se ocupă de munca repetitivă și solicitantă fizic.
Industrii din Europa, America de Nord și părți din Asia explorează deja potențialul Industry 5.0. De exemplu, unii producători auto integrează „coboți” (roboți colaborativi) alături de lucrătorii de pe linia de asamblare pentru a asista la sarcini precum ridicarea obiectelor grele sau lucrul de precizie, în timp ce oamenii se concentrează pe rezolvarea problemelor și inovație în proiectare. Această abordare nu doar crește productivitatea, dar îmbunătățește și siguranța lucrătorilor și satisfacția la locul de muncă.
2. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) înseamnă alinierea Oameni, Procese, Tehnologii ce constituie Excelența Operațională
Excelența operațională (OpEx) este un cadru de management care transformă strategia unei organizații în rezultate tangibile prin îmbunătățirea continuă a culturii și a performanței. Iată cum interacționează cei trei piloni în 2026:
1. Oamenii (cultura și competențele)
Oamenii reprezintă cel mai critic pilon, deoarece ei sunt cei care execută procesele și utilizează tehnologia. Mentalitatea de „continuous improvement”: Fiecare angajat, de la prima linie la management, caută constant modalități de a elimina pierderile (waste).
Împuternicire: Excelența apare atunci când echipele au autoritatea de a lua decizii și de a rezolva problemele la sursă.
Adaptabilitate: Într-un mediu volatil, capacitatea de a învăța rapid (reskilling) este esențială.
2. Procesele (eficiență și standardizare)
Procesele definesc modul în care valoarea este livrată clientului.
Lean & Six Sigma: Utilizarea metodologiilor pentru a reduce variabilitatea și a maximiza valoarea adăugată.
Simplitate: Procesele de succes sunt cele care elimină birocrația inutilă și pașii care nu aduc beneficii clientului final.Agili
tate: Procesele trebuie să fie suficient de flexibile pentru a răspunde rapid schimbărilor din piață.
3. Tehnologia (catalizatorul și enabler-ul)
În 2026, tehnologia nu mai este doar un suport, ci un motor de inovare.
Digitalizarea și AI: Automatizarea sarcinilor repetitive permite oamenilor să se concentreze pe activități creative și strategice.
Date în timp real: Luarea deciziilor bazată pe date (data-driven) elimină presupunerile și optimizează fluxurile de lucru.
Interconectivitate: Tehnologia leagă oamenii de procese, asigurând o vizibilitate totală asupra lanțului de valoare.
Alinierea armonioasă (intersecția succesului)
Excelența operațională nu se atinge prin optimizarea unui singur pilon, ci prin echilibrarea lor:
- Oameni + procese: Creează o cultură a disciplinei și eficienței.
- Procese + tehnologie: Rezultă în scalabilitate și viteză de execuție.
- Tehnologie + oameni: Conduce la inovare și soluții centrate pe utilizator.
Fără acest echilibru, organizația riscă să aibă tehnologie avansată pe care nimeni nu știe să o folosească, sau oameni motivați care sunt blocați de procese învechite. Excelența este, în final, călătoria prin care o organizație devine cea mai bună versiune a sa în fiecare zi. (figura 2)
Excelența operațională impune ca puterea de decizie și rolul tehnologiei în proces să ducă la împuternicirea oamenilor în Industrie 4.0 și Industrie 5.0.
Iată o comparație simplă:
Industrie 2.0 (producția de masă)
Context: Linii de asamblare și modelul lui Henry Ford.
Împuternicirea: Aproape inexistentă pentru muncitor. „Puterea” era centralizată la manageri și ingineri.
Rolul omului: O extensie a mașinii. Muncitorul executa o singură sarcină repetitivă și nu avea voie să schimbe procesul.
Industrie 3.0 (Automatizarea și IT-ul)
Context: Introducerea calculatoarelor și a roboților programabili.
Împuternicirea corporatistă: Apare delegarea. Managerii oferă angajaților „permisiunea” de a lua decizii în limite strânse (proceduri standard de operare).
Rolul omului: Operator de mașini. Omul controlează computerul care controlează mașina, dar deciziile majore de optimizare vin tot „de sus în jos”, bazate pe rapoarte periodice.
Industrie 4.0 (suveranitate și interoperabilitate)
Context: IIoT (internetul industrial al lucrurilor), big data și inteligența artificială.
Împuternicirea oamenilor: Se trece de la delegare la autonomie reală. Tehnologia oferă muncitorului date în timp real (prin realitate augmentată sau tablete), permițându-i să ia decizii complexe pe loc, fără să mai aștepte aprobarea managementului.
Rolul omului: Colaborator și orchestrator. Muncitorul devine un „knowledge worker” care rezolvă probleme creative, în timp ce sistemele cibernetice se ocupă de execuția predictibilă.
În concluzie, dacă în Industrie 2.0 erai o unealtă, iar în Industrie 3.0 erai un operator limitat de proceduri, în Industrie 4.0 ești un expert susținut de date pentru a guverna procesul în timp real.
3. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) înseamnă implementarea viziunii 2030 propusă de plattform I4.0 Germania
Viziunea „Shaping Digital Ecosystems Globally” pentru anul 2030, propusă de Plattform Industrie 4.0 Germania, se concentrează pe crearea unor ecosisteme digitale deschise și flexibile, bazate pe valorile economiei de piață. Această strategie pune accent pe trecerea de la lanțuri de valoare rigide la rețele de valoare globale, dinamice și interconectate.
Obiectivul central este consolidarea competitivității industriei în cele patru domenii – Fabricație, Agricultură, Energie, Sănătate – prin adoptarea a trei piloni strategici interconectați:
1. Autonomia (suveranitatea)
Se referă la capacitatea actorilor economici de a-și păstra autodeterminarea și libertatea de acțiune în mediul digital.
Suveranitatea datelor: Companiile trebuie să poată decide cine are acces la datele lor și în ce condiții.
Diversitate și pluralitate: Susținerea unui sistem descentralizat care să permită competiția corectă între toți participanții de pe piață.
2. Interoperabilitatea
Este cerința de bază pentru cooperarea în ecosisteme deschise, permițând colaborarea între companii și domenii diferite.
Standarde deschise: Promovarea standardelor comune pentru a asigura conectivitatea globală.
Ecosisteme conectate: Crearea unor structuri care să permită schimbul facil de informații și resurse între parteneri.
3. Sustenabilitatea
Integrarea dimensiunilor economice, ecologice și sociale pentru a asigura un standard de viață ridicat pe termen lung.
Ecologică: Concentrare pe economia circulară și atenuarea schimbărilor climatice prin utilizarea eficientă a resurselor.
Socială: Accent pe „munca decentă” (decent work), educație continuă și participare socială în contextul transformării digitale.
Economică: Asigurarea prosperității prin modele de afaceri inovatoare, bazate pe date.
Această viziune reflectă valorile europene și este considerată esențială pentru a transforma Europa în lider – continent AI al economiei digitale globale. (figura 3)
4. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) înseamnă implementarea Planului de Acțiune privind Continentul IA
Competitivitate și productivitate: Automatizarea, optimizarea și sprijinirea procesului decizional bazate pe IA vor stimula creșterea productivității și modelele de afaceri inovatoare, sporind prosperitatea economică a Europei.
Suveranitate, securitate și democrație: Tehnologiile joacă un rol din ce în ce mai important în echilibrul global al puterii. IA este esențială pentru securitatea noastră și pentru protejarea democrației noastre.
5 piloni strategici ai planului de acțiune (figura 4)
1 – Infrastructură informatică
- Fabrici de IA
- Gigafabrici de IA
- Legea privind dezvoltarea cloudului și a IA
2 – Date
- Strategia Uniunii privind datele
- Îmbunătățirea accesului la date pentru întreprinderi și administrații și simplificarea normelor privind datele
- Laboratoarele de date din fabricile AI vor colecta și gestiona date de înaltă calitate din diferite surse
3 – Competențe
- Talentul în domeniul IA
- Formați parteneriate pentru a recruta la nivel internațional
- Oferiți burse AI studenților de top, cercetătorilor și profesioniștilor AI
- Stimularea competențelor și a adoptării IA prin intermediul academiei de competențe în domeniul IA
- Pilotarea unui grad generativ axat pe IA
- Sprijinirea recalificării prin intermediul centrelor europene de inovare digitală
4 – Dezvoltarea algoritmilor și adoptarea IA
- Aplicarea strategiei IA
- Accelerarea adoptării IA în sectoare strategice, cum ar fi asistența medicală, industria autovehiculelor și industria prelucrătoare avansată
- Sprijinirea întreprinderilor și a administrațiilor publice în dezvoltarea și implementarea unor soluții de IA promițătoare
5 – Simplificarea normelor
- Facilitarea punerii în aplicare a legii privind IA
- Sporirea încrederii cetățenilor și asigurarea securității juridice prin intermediul legii privind IA
- Lansarea serviciului de asistență al actului privind IA în vara anului 2025
- Furnizarea de instrumente și consiliere gratuite și personalizate pentru întreprinderi
Revoluția industrială este reimaginată, iar de data aceasta este alimentată de inteligența artificială.
Anunțul NVIDIA privind primul său Industrial AI Cloud din Germania este poziționat ca o „AI factory” pentru producătorii europeni și marchează o schimbare esențială către ecosisteme industriale mai inteligente, bazate pe date. Această inițiativă, însoțită de o investiție UE de 20 de miliarde de dolari în infrastructura de IA, semnalează o epocă de aur pentru companiile aflate la intersecția dintre IA și producție.
Pentru investitori, aceasta este mai mult decât o poveste tehnologică; este un plan pentru valorificarea următorului val de transformare industrială.
Industrial AI Cloud va fi disponibil companiilor germane și europene încă din primul trimestru al anului 2026.
După doar șase luni de pregătiri, punem bazele următoarei revoluții industriale. Deoarece ne aflăm la începutul unei noi ere industriale. Inteligența artificială revoluționează crearea de valoare și competitivitatea într-o măsură nemaivăzută de la electrificare.
Un ecosistem de parteneriat amplu și în creștere, în beneficiul afacerilor, organismelor guvernamentale și științei europene. Această nouă infrastructură de inteligență artificială de ultimă generație va fi implementată pe parcursul anului 2026.
Aceasta va permite organizațiilor mari, IMM-urilor și startup-urilor din Germania și Europa să dezvolte, să instruiască și să utilizeze inteligența artificială pentru fiecare aplicație de fabricație, de la proiectare la robotică, prin intermediul unei infrastructuri IT sigure și suverane.
„În viitor, în Industria 4.0, cu inteligența artificială, fiecare companie producătoare va avea două fabrici, fabrica pentru mașină și fabrica pentru inteligența artificială care conduce mașina”, a spus Jensen Huang, CEO al NVIDIA.
5. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) înseamnă crearea de Ecosisteme de Inovare Industriale în România și Republica Moldova
Sustenabilitatea Transformării Industriale presupune construcția unor ecosisteme de inovare regionale puternice și coerente de inteligență artificială în întreaga Europă. Eforturile trebuie să se concentreze pe crearea unei infrastructuri cuprinzătoare care să stimuleze inovarea, colaborarea și dezvoltarea responsabilă a tehnologiilor IA.
Punerea în aplicare a planului de acțiune privind contingentul IA și a strategiei Apply AI introduce, de asemenea, măsuri de însoțire pentru a aborda provocările comune și pentru a accelera introducerea pe piață, conectând infrastructura, datele și instalațiile de testare. Strategia prevede acțiuni de consolidare a forței de muncă din UE pentru a face față IA și o inițiativă privind IA de frontieră pentru a sprijini inovarea, reunind principalii actori din domeniul IA din Europa pentru a accelera progresele. Transformarea rețelei EDIH în centre de experiență pentru IA va servi drept puncte de acces privilegiat pentru întreprinderi la ecosistemul de inovare în domeniul IA industriale din UE. (figura5)
Ecosistemele de inovare regionale reprezintă rețele complexe de actori și resurse dintr-o anumită zonă geografică care colaborează pentru a genera, transfera și aplica idei noi în produse sau servicii cu impact economic. Acestea funcționează similar unui ecosistem biologic, unde supraviețuirea și succesul fiecărui participant depind de interacțiunile cu ceilalți.
Un ecosistem de inovare eficient integrează patru categorii fundamentale de actori:
- Mediul academic: Universități și institute de cercetare care generează cunoaștere și formează talente.
- Mediul de afaceri: Start-up-uri, IMMM-uri și ILM-uri care transformă tehnologia în soluții comerciale.
- Sectorul public: Guvern și autorități locale (precum Agențiile de Dezvoltare Regională) care oferă politici, finanțare și infrastructură.
- Societatea civilă (Research and Technology Organisation – RTO): Utilizatorii finali și cetățenii care validează inovațiile și orientează cercetarea către nevoi reale.
Elemente de sprijin și infrastructură
Pentru a funcționa, ecosistemul are nevoie de structuri intermediare care facilitează transferul de tehnologie:
Clustere și huburi: Grupuri de companii și organizații conexe care colaborează pe domenii specifice (ex: IT, energie, agro-alimentar).
Centre de inovare digitală (EDIH): Acționează ca puncte unice de contact care ajută companiile să devină mai competitive prin tehnologii digitale (ex.: Digital Innovation Zone).
Parcuri științifice și tehnologice: Oferă spații fizice și facilități pentru cercetare și dezvoltare.
Figura 5.
6. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) impune o guvernare „Whole of Society” (Întreaga Societate)
Strategia de guvernare pentru sustenabilitatea transformării industriale în România și Republica Moldova
Whole of Society (WoS) este un concept mult mai larg. Acesta include guvernul, dar aduce la masă și sectorul privat, organizațiile nonguvernamentale (ONG), comunitatea academică, media și cetățenii de rând. Ideea este că anumite provocări (precum pandemiile sau schimbările climatice) nu pot fi rezolvate doar de stat, ci necesită un efort colectiv al întregii societăți.
Utilizarea conceptului „Whole of Society” pentru guvernarea unei platforme Industrial SRIX-AI Cloud pentru a realiza transformarea industrială (I4.0/I5.0) în România și Republica Moldova oferă inițiativei o bază solidă, aliniată cu strategiile moderne ale Uniunii Europene.
Iată de ce această abordare este strategică:
Validare Europeană: Conceptul „Whole of Society” (abordarea întregii societăți) depășește simpla colaborare public-privat, recunoscând că transformarea industrială, sustenabilitatea și reziliența nu pot fi dictate doar de sus în jos, ci necesită un ecosistem de guvernare interconectat.
Cei patru actori identificați în standardul NIST Cloud Computing (respectiv guvern, academie, industrie și RTO-IRISI) formează structura ideală pentru inovație. Faptul că se include și Republica Moldova transformă inițiativa într-un proiect strategic regional (hub de stabilitate și inovare pe flancul estic).
Standardizarea cloud computingului este „lipiciul” tehnologic. Într-o transformare industrială modernă (Industrie 4.0), datele trebuie să circule sigur și interoperabil între acești patru actori. Referința la standardele cloud asigură scalabilitatea și securitatea necesară unei infrastructuri critice.
RTO-IRISI este un motor de transfer tehnologic funcționând ca un sistem de operare. Într-o guvernare incluzivă, acest „provider” transformă cercetarea teoretică (academia) în soluții aplicabile rapid de către „broker” (industrie), sub umbrela legislativă a guvernului. (figura 6)
Institutul Român de Inovare Smart Industry (IRISI) – Research and Technology Organisation (RTO)
IRISI-RTO nu va fi un simplu furnizor de servicii industriale, ci cea mai mare organizație de cercetare aplicată din România, care funcționează ca un arhitect și facilitator de clustere de inovare pentru industrie. Iată principalele roluri pe care le va juca în ecosistemul industrial în perioada 2026-2030.
Implementator de clustere de inovare: IRISI-RTO concepe și gestionează clustere regionale de inovare care reunesc industria, universitățile și institutele de cercetare pentru a rezolva sarcini tehnologice complexe.
Centre de excelență (IRISI-RTO Centers of Excellence): Acestea funcționează ca „institute virtuale” care colaborează pe teme strategice pe termen lung, cum ar fi internetul industrial cognitiv, economia circulară sau sistemele energetice integrate.
Partener pentru industrie: În perioada 2026-2030, institutele incluse continuă să fie parteneri cheie în cadrul platformei Industrial SRIX-AI Cloud, oferind acces companiilor la infrastructură de R&D și transfer tehnologic rapid.
Hub de digitalizare și reziliență: În cadrul evenimentelor majore din perioada 2026-2030, IRISI-RTO va demonstra cum companiile pot utiliza datele în siguranță și cum pot implementa soluții de IA și automatizare pentru a crește eficiența industrială.
În concluzie, IRISI-RTO va fi un nod central în rețelele industriale, acționând mai degrabă ca un motor de inovare colaborativă prin intermediul clusterelor sale, decât ca un simplu furnizor comercial.
7. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) înseamnă adoptarea strategiei europene OPEN DEI care impune Alinierea arhitecturilor de referință, Platforme deschise și structuri pilot pe scară largă
Strategia OPEN DEI (Digitizing European Industry) reprezintă un pilon central al Uniunii Europene pentru accelerarea transformării industriale, având un impact direct asupra modului în care sectoarele economice adoptă tehnologiile digitale. Influența sa principală se manifestă prin următoarele direcții strategice:
1. Crearea spațiilor europene de date industriale
OPEN DEI a pus bazele pentru spații de date interoperatorabile, facilitând schimbul securizat de informații între companii.
International Data Spaces
Module fundamentale: Proiectul a definit 12 elemente de bază în domenii precum „Încredere”, „Valoarea Datelor”, „Interoperabilitate” și „Guvernanță”.
Standardizare: Rezultatele sale au fost transferate către Data Spaces Support Centre (DSSC) pentru a servi drept model (blueprint) pentru economia datelor din UE.
2. Implementarea platformelor digitale în sectoare cheie
Strategia se concentrează pe patru domenii industriale critice unde sprijină implementarea platformelor de nouă generație:
- Producție (manufacturing): Stimulează flexibilitatea automatizată și logistica inteligentă.
- Agricultură: Digitalizarea proceselor pentru eficiență sporită.
- Energie: Facilitarea standardelor comune pentru date energetice și securitate cibernetică.
- Sănătate: Integrarea soluțiilor de e-sănătate și colaborarea între diverși actori din sistem.
3. Arhitecturi de referință și soluții open source
OPEN DEI promovează utilizarea surselor deschise (Open Source) și alinierea arhitecturilor de referință pentru a preveni fragmentarea pieței. Acest lucru permite companiilor europene, inclusiv IMM-urilor, să acceseze inovații digitale fără a depinde de furnizori unici.
4. Sprijin pentru Huburile de Inovare Digitală (DIH)
Prin rețeaua paneuropeană de Digital Innovation Hubs, strategia ajută companiile să testeze tehnologii înainte de a investi și să identifice competențele digitale necesare forței de muncă.
8. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) trebuie să adopte pentru implementare metodologia DevOps (Agile manufacturing)
În 2026, metodologia DevOps este recunoscută drept „coloana vertebrală” a Transformării Industriale (Industry 4.0), fiind fundamentul care permite fabricilor să devină „inteligente” și interconectate.
Rolul strategic al DevOps în mediul industrial actual include:
1. Unificarea sistemelor IT și OT
DevOps elimină barierele dintre tehnologia informației (IT) și tehnologia operațională (OT), facilitând crearea unor ecosisteme în care mașinile, senzorii și serviciile cloud schimbă date în timp real. Acest lucru permite decizii bazate pe date direct în fluxul de producție.
2. Fundamentul pentru Industry 4.0
În 2026, transformarea digitală în producție depinde de capacitatea de a construi sisteme scalabile și sigure:
Sisteme ciber-fizice: DevOps susține fluxurile de lucru semiautonome prin integrarea continuă a codului software cu echipamentele fizice.
Arhitecturi hibride: Facilitează procesarea datelor la „margine” (Edge computing) pentru decizii rapide, în timp ce cloudul este folosit pentru analize complexe la nivel de întreprindere.
3. Automatizare și eficiență (Industrial DevOps)
Reducerea timpului de lansare: Automatizarea proceselor de testare și implementare permite fabricilor să răspundă mai rapid cerințelor pieței.
Fiabilitate crescută: Prin monitorizare proactivă (Observability 2.0) și AI, sistemele pot prezice defecțiunile tehnice înainte ca acestea să oprească linia de producție.
4. Integrarea inteligenței artificiale
În 2026, DevOps nu mai este doar despre „dezvoltare + operațiuni”, ci devine centrul nervos al livrării de software asistate de AI. Echipele folosesc agenți AI pentru a genera cod corect de la prima încercare („first-shot accuracy”) și pentru a gestiona riscurile în sisteme industriale tot mai complexe.
Astfel, DevOps nu este doar o opțiune tehnică, ci un model operațional esențial pentru companiile care doresc să atingă excelența operațională și să evite blocajele cauzate de sistemele învechite. (figura 7)
9. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) trebuie să adopte pentru implementare Gaia-X un cadru de reglementare pentru o infrastructură de date federate
Gaia-X este o inițiativă europeană care vizează crearea unui ecosistem digital federat și sigur, conceput pentru a asigura suveranitatea datelor și interoperabilitatea la nivelul Uniunii Europene. Deși este adesea asociat cu tehnologia cloud, Gaia-X nu este un furnizor de cloud (precum AWS sau Azure), ci un cadru de standarde și reguli comune care conectează furnizorii de servicii existenți într-o rețea transparentă.
Caracteristici principale ale Gaia-X
Suveranitatea datelor: Utilizatorii și proprietarii de date păstrează controlul total asupra modului în care informațiile lor sunt partajate și utilizate, putând revoca accesul în orice moment.
Sistem federat: Conectează numeroși furnizori de servicii cloud și utilizatori într-o infrastructură descentralizată, eliminând dependența de un singur furnizor comercial dominant.
Bazat pe valori europene: Proiectul este construit pe principii precum transparența, deschiderea, protecția datelor (conform GDPR) și securitatea cibernetică.
Interoperabilitate: Permite diferitelor platforme și industrii să lucreze împreună prin utilizarea unor standarde tehnice și module software open-source comune.
Obiective și impact
Reducerea dependenței: Oferă o alternativă europeană la furnizorii de cloud noneuropeni, consolidând autonomia strategică a UE.
Stimularea economiei datelor: Facilitează crearea de „spații de date” (Data Spaces) în sectoare critice precum sănătatea, energia, mobilitatea și industria auto (de exemplu proiectul Catena-X).
Inovație pentru IMM-uri: Permite companiilor mici și mijlocii să acceseze ecosisteme de date sigure pentru a dezvolta noi modele de afaceri bazate pe date. (figura 8)
10. Transformarea Industrială (I4.0/I5.0) impune adoptarea actului „Act pentru accelerarea activității Industriale (Industrial Accelerator Act)” al Uniunii Europene
Adoptarea Industrial Accelerator Act (IAA) (cunoscut în română și sub numele de Actul privind acceleratorul industrial sau Actul privind accelerarea activității industriale) reprezintă un pas crucial în transformarea industrială a Uniunii Europene, vizând consolidarea competitivității și accelerarea decarbonizării.
Iată principalele obiective și mecanisme impuse de acest act legislativ, adoptat de Comisia Europeană la începutul lunii martie 2026:
Ținte ambițioase de creștere: Actul urmărește să crească ponderea industriei producătoare în PIB-ul UE de la aproximativ 14% la peste 20% până în 2035.
Simplificarea administrativă: Se introduce un ghișeu unic digital („one-stop-shop”) și se stabilesc termene clare pentru autorizarea proiectelor industriale strategice, reducând birocrația și timpul de așteptare la mai puțin de 18 luni.
Zone de accelerare industrială: Propunerea prevede crearea unor zone speciale pentru a facilita simbioza industrială și clusterele de producție curată, optimizând investițiile în infrastructură.
Cerințe „Made in EU” și sustenabilitate: Achizițiile publice și schemele de sprijin vor include criterii obligatorii legate de originea europeană și de utilizarea tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon, în special în sectoare precum oțelul, cimentul, aluminiul și industria auto.
Sectoare vizate: Prioritate au industriile energointensive (chimică, siderurgică, ciment etc.) și tehnologiile net-zero (baterii, vehicule electrice, hidrogen, energie solară și eoliană).
Controlul investițiilor străine: IAA introduce restricții și condiții pentru investițiile străine directe de peste 100 de milioane de euro din țări non-UE care dețin o poziție dominantă pe piața globală (peste 40%), pentru a proteja reziliența strategică a Europei. Acest act completează inițiative precum Pactul pentru o Industrie Curată și vine ca un răspuns pragmatic la competiția globală intensă și la necesitatea de a securiza lanțurile de aprovizionare.
