Printr-o formă de achiziție publică în premieră pentru Universitatea din București, concurs internațional de soluții de arhitectură, grădina Casei Universitarilor va fi supusă unui proces de revitalizare. Concursul internațional de soluții pentru refuncționalizarea grădinii Casei Universitarilor din București a fost organizat de Universitatea din București (UB), în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România (OAR). În competiție s-au înscris echipe de proiect din România, Italia, Franța, Spania, Belgia, Polonia, Regatul Unit, Chile.
Competiția a fost câștigată de proiectul prezentat de echipa Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură.
Universitatea din București precizează că „soluția propusă de echipa câștigătoare va sta la baza proiectului de transformare a Grădinii Casei Universitarilor din București, unul dintre spațiile cu importantă valoare istorică și culturală pentru comunitatea UB și pentru Capitală. Propunerea câștigătoare răspunde complexității amplasamentului printr-o soluție care integrează relația ansamblului cu vecinătățile, recompunerea grădinii istorice și a fostei livezi, punerea în valoare a Casei Filipescu și integrarea noilor funcțiuni solicitate de Universitatea din București. Proiectul propune, de asemenea, introducerea unor elemente de arhitectură contemporană, diferențiate de caracterul istoric al ansamblului, dar integrate într-o manieră discretă în contextul existent. Potrivit motivării juriului, soluția contribuie la reafirmarea prezenței urbane a grădinii istorice, până de curând inaccesibilă publicului, la punerea în valoare a Casei Filipescu, monument istoric, și la revitalizarea domeniului pe care aceasta îl structurează. Totodată, proiectul are în vedere valorificarea zonei istorice protejate în care este amplasat ansamblul și consolidarea rolului ecologic al spațiului verde în context urban”.
Ordinul Arhitecților din România ne oferă o prezentare a proiectelor premiate:
Premiul I – Proiectul nr. 124 – Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură
Autori principali: Vlad Sebastian Rusu, Andra Vlădoiu, Eliza Fürjes, Robert Vasile Țonea
Colaboratori arhitectură: Georgiana Condurachi, Dan Nicolae Șut
Colaboratori specialități: peis. Păunița Boancă, ing. Ovidiu Rusu
Țara sau țările de origine: România
Filiala teritorială OAR: Transilvania
„Proiectul câștigător prezintă o profundă înțelegere a istoriei locului. Este bine integrat în ritualurile civice și sociale ale cartierului.
Juriul a apreciat judecățile limpezi care au condus la eliberarea grădinii prin îndepărtarea adăugirilor întâmplătoare apărute în timp, atât a celor construite, cât și a celor vegetale, și prin reducerea amprentei fizice a intervențiilor constructive mai recente.
Poziția culturală susținută în propunere interpretează grădina ca pe un labirint stratificat de istorie și de istorii, o arhivă vie unde autorii identifică miezul valorii patrimoniale în țesătura de memorie și urme ale unor secvențe trăite. Conceptul integrator este cel al unei arhive active. Se prezintă ca o viziune valoroasă și cuprinzătoare a sitului ca un întreg făcut din peisaj, arhitectură și vecinătăți. Legătura dintre peisaj și arhitectură este funcțională; ele ameliorează calitatea spațiului și întăresc caracterul sitului.
Deschiderea grădinii istorice și restabilirea legăturii ei cu casa sunt realizate prin curățirea spațiului și restaurarea pajiștii. Părți ale vegetației existente sunt integrate în plantarea scenografică studiată – și astfel urmărită – în succesiunea anotimpurilor. Cealaltă grădină introdusă prin serele existente e dezvoltată ca un crâng: o pădure în miniatură ce adăpostește o reprezentare a livezii dispărute și grădinii comunitare. Astfel, ea reiterează combinația istorică de grădină de plăcere și de producție agricolă care odinioară a fost o trăsătură dominantă a domeniului și totodată a cartierului.
Caracterul procesual al grădinilor și secvențialitatea corespunzătoare a fazelor de intervenție sunt exprimate subtil în fațada propusă spre scuarul Bisericii Anglicane, cu transparența sa ce progresează până la disoluția în vegetație.” – aprecierea juriului
Premiul II – Proiectul nr. 100 – SC PRODID SRL
Autori principali: Șerban Sturdza
Coautori: PRODID atelier de arhitectură, AIM studio de arhitectură
Colaboratori arhitectură: Eliza Voiculescu, Sorin Olteanu, Ioana Cioclu, Dan Cioclu, Mika Nilich, Ruxandra Vasile, Mihnea Tudor, Daria Petrașcu, Ionuț Leahu (PRODID), Iulian Ungureanu, Alina Stoica, Amanda Bușe, Mara Furtună (AIM)
Colaboratori specialități: Peisaj – Ioana Tudora, Nicolas Triboi, David Gogoreanu, Alexandru Răbîia, Daniela Selea; Rezistență – inginer Marius Șoflete; Vizualizări – arhitect Andrei Popescu
Țara sau țările de origine: România
Filiala teritorială OAR: București
„Proiectul vădește o bună înțelegere a identității amplasamentului, atât în termenii valorilor sale istorice și artistice, cât și în cei ai potențialului său ca spațiu cultural ce deservește universitatea și comunitatea urbană mai largă. Grădina e interpretată corect din punct de vedere al evoluției sale istorice și al relației cu orașul: vecinătatea urbană și clădirile universității se află în centrul orașului București. Rezultatul este o propunere care izbutește să realizeze echilibrul între peisaj și arhitectură.
Propunerea se distinge prin abilitatea de a recrea perspectivele emblematice ale grădinii, pierdute ca și tranziția dintre diferitele sale părți. Grădina istorică e restaurată ca spațiu intim și bine întreținut, conectat cu clădirea principală. În Zona 3, vegetația matură e integrată într-un plan mai liber, permițând introducerea noilor funcțiuni în spațiul horticol istoric.
Noile funcțiuni căpătate de clădiri sunt compatibile cu conservarea trăsăturilor estetice și naturale ale grădinii. Dubla fațadă a restaurantului servește ca poartă de intrare în grădină, accentuând legătura lui cu orașul. Distribuirea edificiilor pe teren este rațională și furnizează suficient spațiu pentru diferite activități. Fiecare nod arhitectural are identitate distinctă și recognoscibilă, chiar dacă unele construcții pot apărea ușor supradimensionate.” – aprecierea juriului
Premiul III – Proiectul nr. 132 – CRYPTIC.K ARCHITECTS SRL/BEROS ABDUL ARHITECTI ASOCIATI SRL
Autori principali: Roberta Frumușelu, Eduard Untaru, Christian Beros
Coautori: Ruxandra Sandulescu, Iris Comănescu, Andrada Neagu, Rebecca Tomoială, Alessia Anghel, Petruța Pănescu, Teodora Trotea, Andreea Zigu
Colaboratori arhitectură: Sofia Luca, Iarina Olteanu, Alexandru Solomon, Viorela Stîngaciu, Arian Asoltanei, Patricia Cioablă, Violeta Dobre, George Neagu, Mara Bejan, Ruxandra Chiriță
Colaboratori specialități: Ruxandra Sandulescu, Peisagist
Țara sau țările de origine: România
Filiala teritorială OAR: București
„Juriul a considerat remarcabile profunzimea înțelegerii istorice a contextului urban și empatia manifestată prin integrarea grădinii în peisajul urban existent.
Propunerea interpretează această parte a orașului ca pe un artefact organic care s-a dezvoltat prin acumulări și transformări episodice de-a lungul timpului: un labirint continuu de spații exterioare și interioare, legate între ele prin pasaje formale și informale care estompează granițele dintre sfera privată și cea publică.
Noile ziduri reglementează tranziția dintre oraș și grădină, consolidând grădina înconjurată de ziduri și accentuând experiența specifică orașului istoric, în care coronamentele copacilor se profilează în spatele și printre suprafețele minerale.
Intervențiile arhitecturale sunt concepute ca niște pavilioane, atât utilitare, cât și ludice, care fac ecou unor trăsături ale manifestului Mișcării Moderne – construcții metalice care își dezvăluie caracterul temporar în raport cu elementele minerale și copacii, ridicând îndoiala dacă expresia arhitecturală este în armonie cu contextul.
Juriul a considerat remarcabilă interpretarea spațială a clădirilor existente ale centrului de cercetare.” – aprecierea juriului
Mențiunea I – Proiectul nr. 125 – Metapolis Architects & Studio de peisaj Ana Horhat
Autori principali: arh. urb. Mircea Munteanu, arh. peis. Ana Horhat
Coautor: arh. Ioana Afloarei, arh. Laura Dinu-Constantin, arh. Ștefan Mirică, arh. David Muntean, arh. peis. Cristian Panaite, peis. Georgiana Nistor, peis. Felicia Radoviciu, arh. Ivona Svinți-Nechita
Colaboratori arhitectură: stud. arh. Lucia Pop
Țara sau țările de origine: Belgia, România
Filiala teritorială OAR: Transilvania
„Propunerea demonstrează o bună înțelegere a caracterului istoric al sitului și a integrării acestuia în planul general, deși se concentrează în principal asupra peisajului. Propunerea păstrează caracterul celor trei zone de grădină, acordând o atenție deosebită grădinii horticole.
Juriul apreciază legătura atentă dintre grădină și arhitectură, claritatea construcțiilor propuse, precum și funcționalitatea și flexibilitatea lor. Pe de altă parte, nu este atât de clar în ce măsură serele răspund nevoilor solicitate în temă.
Propunerea de gestionare a apelor pluviale propusă este bine gândită și reprezintă un element major al planului, la fel ca și strategia pe termen lung privind implementarea și întreținerea vegetației. Includerea bazinului de bioretenție în grădina horticolă este o soluție elegantă. A fost acordată o atenție deosebită grădinii în ansamblu, în special asupra evoluției sale în timp. Cu toate acestea, juriul pune sub semnul întrebării cantitatea de întreținere necesară pentru grădina horticolă.
Intervenția minim necesară pentru crearea noilor spații prin păstrarea pe cât posibil a structurilor existente și adăugarea unora noi acolo unde este necesar, este foarte apreciată. Proiectarea peisagistică este foarte sensibilă, ținând cont de valoarea istorică, de utilizarea viitoare și de sustenabilitatea sa pe o perioadă considerabilă. Relația ambiguă dintre grădină și structurile construite subliniază faptul că cea mai mare atenție este acordată grădinii.” – aprecierea juriului
Mențiunea II – Proiectul nr. 117 SC. NOT AVAILABLE srl.
Autori principali: arh. Cassandra Pop, arh. Cosmin Anghelache, arh. Astrid Rottman
Colaboratori arhitectură: –
Colaboratori specialități: urb. Peisagist Ana Opriș
Țara sau țările de origine: România
Filiala teritorială OAR: București
„Juriul apreciază abordarea minimalistă și intens poetică, caracterizată printr-o strategie clară și consecventă atât pentru grădină, cât și pentru construcțiile propuse, ce răspunde cerințelor de coerență ale proiectului la toate nivelurile.
Juriul apreciază aspectul și transparența noilor clădiri, precum și reutilizarea adaptativă și ingenioasă a structurilor existente, ce se integrează armonios în conceptul general. Utilizarea materialelor în cadrul proiectului este sensibilă și coerentă.
Reducerea la minimum a intervențiilor asupra structurilor construite și peisagistice existente se încadrează bine în criteriile de sustenabilitate. Partea scrisă și cea desenată se completează reciproc și sunt prezentate într-o manieră clară și concisă, ce reflectă viziunea de ansamblu a întregului proiect.” – aprecierea juriului
Mențiune onorifică – Proiectul nr. 103 – Federico Zarattini, zarcola architetti
Autori principali: Federico Zarattini
Coautori: Edoardo Giancola
Colaboratori arhitectură: Gaia Uslenghi, Sofia Vrenozaj, Chiara Bertocchi
Colaboratori specialități: Gaia Gennati (landscape architect), Operamista srl (structural engineers)
Țara sau țările de origine: Italia
Filiala teritorială OAR: –
Juriul competiției a fost prezidat de Kázmér Kovács, arhitect (România), din componența lui mai făcând parte Imke van Hellemondt, arhitect peisagist (Țările de Jos), Francesca Torzo, arhitectă (Italia), Giuseppe La Mastra, arhitect peisagist (Italia), Toader Popescu, arhitect urbanist (România), Sorin Istudor, arhitect (România), Ștefania Tîrcă, arhitectă (România), Bogdan Guiu, arhitect (România), prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, și prof. univ. dr. Răzvan Mihail Papuc, prorector UB pentru Infrastructură, administrație și patrimoniu.
Universitatea din București subliniază că „evaluarea proiectelor înscrise în concurs a avut la bază mai multe criterii care au urmărit atât calitatea arhitecturală și peisagistică a soluțiilor propuse, cât și capacitatea acestora de a răspunde complexității sitului. Printre acestea s-au numărat integrarea urbană și relația coerentă cu vecinătățile, tratarea atentă a patrimoniului cultural, în contextul în care Casa Universitarilor din București este monument istoric, iar situl se află într-o zonă protejată a Capitalei, precum și caracterul sustenabil al proiectului și eficiența economică a implementării și întreținerii sale. De asemenea, juriul a urmărit calitatea funcțională și artistică a soluțiilor arhitecturale, valoarea socială a amenajărilor propuse și capacitatea grădinii de a găzdui atât activități academice, cât și evenimente publice, precum și fezabilitatea tehnică și financiară a întregului proiect. În acest sens, soluția câștigătoare trebuia să reușească să pună în dialog patrimoniul existent cu intervențiile contemporane și să ofere o viziune coerentă, sustenabilă și fezabilă pentru transformarea Grădinii Casei Universitarilor într-un ansamblu relevant pentru universitate și pentru oraș”.
Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București: „Pentru Universitatea din București, acest concurs reprezintă atât împlinirea unui demers la care lucrăm de mai mulți ani, cât și începutul unei transformări prin care Casa Universitarilor își va recăpăta locul firesc în viața universității și a orașului. Interesul extraordinar suscitat de această competiție și calitatea proiectelor înscrise confirmă faptul că deschiderea către o competiție internațională, adresată unui număr cât mai mare de participanți, poate genera soluții valoroase și relevante pentru comunitate. Concursul de soluții reprezintă o procedură de achiziție publică bazată pe corectitudine, transparență, competiție și valoare, iar rezultatele acestei competiții demonstrează oportunitatea utilizării sale și de către alte instituții publice pentru proiecte de importanță strategică. Ne dorim ca, în anii următori, grădina Casei Universitarilor să devină un spațiu viu, deschis comunității, în care patrimoniul, educația, cultura și inovația să se întâlnească în mod firesc, prin dezvoltarea unor noi spații culturale, a unui hub de inovare și prin organizarea unor evenimente care să aducă împreună studenții, comunitatea academică și bucureștenii.”
