Antreprenorul Ciprian Nicolas, unul dintre francizații Spartan, a ajuns, în 8 ani de la deschiderea primei unități, să opereze 7 restaurante Spartan în 5 orașe, cu investiții totale de aproximativ 10 milioane de lei și o cifră de afaceri cumulată de aproape 71 milioane de lei. Perioada medie de recuperare a investiției într-un restaurant Spartan este de 33 de luni.
În primul semestru din 2026, businessul a generat venituri de 9,3 milioane de lei, față de 6,2 milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50%.
Prima unitate Spartan, deschisă în 2018, a presupus o investiție de aproximativ 1 milion de lei. În acel moment, una dintre principalele provocări pentru antreprenor a fost alegerea unui model de business care să-i permită să se dezvolte într-o piață competitivă.
„Pentru mine, franciza a însemnat accesul la un brand și la o experiență pe care le-aș fi construit mult mai greu de unul singur. Am avut acces la proceduri, know-how și la o echipă de la care am putut învăța. Atenție! Franciza nu înseamnă că antreprenorul nu mai are nimic de făcut. Dimpotrivă, trebuie să muncești, să fii serios, să respecți procedurile și să fii implicat zi de zi în business”, spune Ciprian Nicolas (foto).
Evoluția financiară a businessului său reflectă extinderea constantă a portofoliului. Dacă în primul an cifra de afaceri a fost de aproximativ 2 milioane de lei, în 2025 aceasta a ajuns la 13 milioane de lei.
Pentru întregul an 2026, antreprenorul estimează o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 20 de milioane de lei.
Businessul are aproximativ 95 de angajați și deservește circa 500.000 de clienți anual. De la prima deschidere, restaurantele sale au avut aproximativ 3 milioane de clienți. Cele 7 restaurante Spartan operate se află în Alba Iulia, Turda, Târgu Mureș, Craiova și Râmnicu Vâlcea. Una dintre unitățile cu cele mai bune rezultate este restaurantul din Carolina Mall Alba Iulia.
„Cred foarte mult în implicarea directă în business. Restaurantul din Alba Iulia are rezultate foarte bune și pentru că este în orașul în care locuiesc și pot controla personal activitatea. Trebuie să precizez însă că toate locațiile pe care le-am deschis au rezultate bune, inclusiv cele din orașe mai mici.”, explică Ciprian Nicolas.
Extinderea portofoliului a presupus până acum investiții totale de aproximativ 10 milioane de lei. Următorul obiectiv este continuarea dezvoltării rețelei, inclusiv printr-o nouă deschidere în Bistrița, planificată pentru anul viitor. Planurile pentru următorii trei-cinci ani rămân legate de mărirea portofoliului Spartan și deschiderea de noi restaurante.
„Colaborarea cu Spartan a fost foarte bună. Pentru mine a contat foarte mult încrederea reciprocă și faptul că am putut să mă dezvolt profesional și managerial odată cu businessul. Avantajul unei francize românești este că antreprenorul poate beneficia de un concept deja validat, dar rămâne parte activă în dezvoltarea businessului. Un brand puternic, un concept bun și seriozitatea în relația cu francizații sunt esențiale pentru ca un astfel de parteneriat să funcționeze”, adaugă antreprenorul.
Ciprian Nicolas a intrat în rețeaua Spartan în 2018, după o experiență antreprenorială construită în mai multe domenii. Absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, acesta a lucrat inițial în contabilitate, ulterior în vânzări și distribuția de produse alimentare, iar din 2006 a început să dezvolte propriile afaceri în retail.
Parcursul lui Ciprian Nicolas evidențiază un mare avantaj al modelului de franciză: posibilitatea de a transforma prima unitate într-un business scalabil. Pentru un antreprenor local, un model de franciză poate deveni punctul de plecare pentru construirea unui business multi-unit, cu angajați proprii, investiții succesive și perspective de dezvoltare pe termen lung.
Investiția pentru deschiderea unui restaurant Spartan, în sistem de franciză începe de la 1.350.000 lei, iar costurile pentru a deveni francizat includ o taxă de 78.000 lei și plata unei redevențe lunare de 6% din vânzări.
Spartan, cel mai mare lanț românesc de restaurante fast-casual cu specific grecesc, în sistem de franciză, din Europa de Est, a fost fondat în 2012 de către antreprenorul Ștefan Mandachi. Începând cu anul 2012, Spartan face parte din grupul de francize Strong MND Corporation S.R.L. Rețeaua numără în prezent 57 de restaurante, dintre care 25 de spații proprii și 32 în sistem de franciză. Locații Spartan sunt deschise în București, Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Botoșani, Brașov, Brăila, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Focșani, Galați, Iași, Piatra Neamț, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava, Târgu-Jiu, Timișoara, Turda, Turnu-Severin. La nivel național, rețeaua Spartan numără peste 1.000 de angajați.
Spartan a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de peste 270 de milioane de lei la nivelul întregii rețele și aproximativ 4,5 milioane de clienți deserviți. Din cifra de afaceri totală, aproximativ 145 de milioane de lei au fost generate de locațiile proprii, iar 125 de milioane de lei de restaurantele operate în sistem de franciză.
Strong MND operează, alături de Spartan, alte 3 rețele de restaurante în regim de franciză: Hercule, cu trei restaurante, Tyranozaur (concept lansat în noiembrie 2025 și extins anul acesta în iulie în Botoșani, septembrie în Târgu Mureș și în discuții avansate în Alba Iulia și Arad) și Wokfull (restaurant cu specific asiatic deschis în mai 2025).
Ștefan Mandachi antreprenor în serie și fondatorul Spartan este absolvent de drept și fost avocat. A intrat în HoReCa după mai multe încercări de business, iar în 2012 a deschis prima locație Spartan, la Suceava. În ultimul deceniu, a construit un model de business scalabil, cu focus pe francizare, operațiuni standardizate și dezvoltare națională. Pe lângă activitatea din QSR, Ștefan Mandachi este implicat în multiple proiecte și inițiative, fiind unul dintre cei mai vizibili antreprenori români: Proiecte hoteliere (Mandachi Hotel & Spa din Suceava, hotelul cu peste 9.5 pe Booking.com); inițiative civice (#șieu / România vrea autostrăzi); campanii umanitare (Asociația Jeni Mandachi, sprijin pentru victimele COVID-19 și refugiații ucraineni); proiect educațional: ”Citește!”, cu biblioteci publice în containere sub sloganul ”Cu lectura dai lovitura” (peste 10.000 de volume au ajuns în zonele rurale defavorizate, în ”hub-uri educaționale”); Freelant un proiect național care își dorește să încurajeze proprietarii de câini care țin animăluțele în lanț să le ofere libertate și o viață mai bună, dar și să sprijine primăriile pentru a educa populația (proiect deja implementat în satul Panaci, Vatra Dornei).
