Georgia – partener pentru dezvoltare durabilă. Economie și spiritualitate

de Alexandra-Silvia Polena,
inginer specialist la Universitatea Politehnica București
Cristina Gârlea, cercetător științific,
INCE – CSCBAS, Academia Română

Parteneriatul Strategic dintre România și Georgia reprezintă un pilon fundamental pentru stabilitatea și securitatea flancului estic, definind o nouă axă a dezvoltării durabile în bazinul Mării Negre. Prin prioritizarea megaproiectelor de infrastructură energetică verde și a interconexiunilor logistice submarine, cooperarea macroeconomică dintre București și Tbilisi sprijină direct obiectivele europene de neutralitate climatică. În mod complementar, această legătură strategică valorifică conceptul modern de „economia patrimoniului”, transformând moștenirea spirituală comună și tradițiile locale într-o ancoră solidă pentru coeziunea socială și stabilitatea regională. Sinergia unică dintre investițiile economice curate și conservarea identității culturale oferă corpului diplomatic un cadru avansat de politici publice pentru un viitor prosper și sigur în regiune.

INTRODUCERE

În arhitectura contemporană a relațiilor internaționale, conceptul de dezvoltare durabilă a depășit granițele unor simple politici ecologice sectoriale, devenind nucleul dur al doctrinei diplomatice de stat.       

Pentru corpul diplomatic modern, sustenabilitatea unui spațiu geopolitic nu mai poate fi evaluată prin indicatori fragmentați. Ea presupune o viziune integrată, capabilă să unifice securitatea resurselor strategice, reziliența macroeconomică și conservarea structurii culturale profunde a societății. 

În acest context profund dinamic, Declarația Comună privind stabilirea unui Parteneriat Strategic, semnată între România și Georgia, reprezintă pilonul fundamental pentru stabilitatea și prosperitatea flancului estic european. [8] 

Cele două națiuni, conectate prin vecinătatea geografică a Mării Negre și prin punți istorice milenare, colaborează activ pentru a transforma această regiune dintr-un spațiu de riscuri geopolitice într-un coridor model de sustenabilitate [9] [10]. 

Georgia s-a consacrat ca un partener indispensabil pentru dezvoltarea durabilă a întregului spațiu euro-atlantic, oferind o sinergie unică pe piața globală: capacitatea de a implementa proiecte economice majore de energie curată fără a-și dilua identitatea spirituală și valorile tradiționale. [8] [10]

PILONUL ECONOMIC: INTERCONECAREA VERDE ȘI REZILIENȚA MACROREGIONALĂ

Dimensiunea economică a parteneriatului durabil dintre București și Tbilisi este definită de investiții strategice pe termen lung în domeniul infrastructurii de energie regenerabilă și al logisticii transmaritime ecologice. 

Într-o Europă aflată în plin proces de decarbonizare și preocupată de securizarea lanțurilor de aprovizionare, cooperarea economică româno-georgiană oferă răspunsuri concrete pentru obținerea autonomiei energetice a blocului comunitar.

Figura 1.

PROIECTE STRATEGICE ȘI IMPACT MACROECONOMIC REGIONAL:

• Coridorul Energetic Verde din Marea Neagră: Cel mai important vector economic este reprezentat de cablul submarin de transport al energiei regenerabile. Accelerarea acestui megaproiect a fost oficializată prin Memorandumul de Înțelegere semnat în februarie 2026 între operatorii naționali Transelectrica și Georgian State Electrosystem (GSE) [2] [3]. Această infrastructură energetică de înaltă tensiune va permite aducerea de energie curată (eoliană și hidro) din regiunea Caucazului direct în rețeaua europeană, sprijinind atingerea țintelor stabilite prin Pactul Verde European (Green Deal).

Figura 2:Proiectul de cablu submarin al Mării Negre

Proiectul este dezvoltat în parteneriat direct de patru state: România, Georgia, Azerbaidjan și Ungaria. Acestea au înființat compania de proiect Green Energy Corridor Power Company (GECO), cu sediul chiar în România. Cablul va măsura aproximativ 1.155 – 1.200 de kilometri pe sub apă, va conecta stațiile electrice Anaklia (Georgia) și Constanța Sud (România), traseul submarin va coborî în puncte extreme până la 2.200 de metri sub nivelul Mării Negre, iar linia va asigura o capacitate de transfer de 1.000 MW (1 GW). Alături de cablul de energie, structura va include și un cablu optic de mare densitate, asigurând și o interconectare digitală de top între UE și Caucaz. 

România nu va fi un simplu consumator, ci o platformă de tranzit și stabilitate, iar energia sosită la Constanța va putea fi direcționată către Ungaria și restul pieței vest-europene. Ea va sprijini direct și state vecine vulnerabile (Moldova). De asemenea, infrastructura va ajuta România să își distribuie propria energie verde produsă în viitor de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă sau de parcurile eoliene din Dobrogea și Marea Neagră. 

Pentru Georgia, acest cablu este o „ancoră” comercială și politică directă în Uniunea Europeană. Țara își consolidează rolul geopolitic de coridor strategic (punte între Asia și Europa) și va putea să vândă energie direct pe piața liberă europeană la prețuri competitive, stimulându-și masiv economia internă.

• Diversificarea rutelor logistice submarine: Pe lângă energie, proiectul integrează o componentă esențială de transport de date prin fibră optică submarină și extinderea rutelor de transport comercial între porturile Constanța și Batumi/Poti. Această rețea logistică curată ocolește zonele continentale instabile, oferind predictibilitate economică, emisii reduse de carbon și costuri optimizate pentru fluxurile comerciale dintre Asia Centrală și Europa Centrală [3] [6].

Figura 3: Batumi, Georgia – Centrul Internațional de Containere

Coridorul Energetic Verde și diversificarea logistică submarină din Marea Neagră nu sunt doar inițiative bilaterale izolate, ci piese fundamentale în noua arhitectură de securitate a Uniunii Europene. Ele sunt finanțate și susținute prin strategia Global Gateway a UE, un proiect global de investiții de peste 300 de miliarde de euro destinat dezvoltării unor legături inteligente, durabile și sigure în sectoarele digital, energetic și de transport din întreaga lume.

În noul context geopolitic marcat de fragmentarea piețelor și de necesitatea decuplării totale de resursele fosile rusești, Marea Neagră a încetat să mai fie o simplă frontieră estică a spațiului comunitar. Ea a devenit un centru de greutate strategic. Pentru Uniunea Europeană, Georgia reprezintă poarta de acces către resursele imense ale Caucazului și ale Asiei Centrale (bazinul Mării Caspice). În mod simetric, pentru Georgia și statele din vecinătatea sa, România reprezintă terminalul de recepție și hub-ul de distribuție către piețele de consum din Europa Centrală și de Vest.

Prin finanțarea studiilor de fezabilitate și includerea cablului submarin pe lista Proiectelor de Interes Comun (PCI), UE recunoaște că stabilitatea sa pe termen lung depinde de aceste coridoare curate. Această abordare redefineste conceptul de vecinătate: securitatea nu se mai construiește prin bariere, ci prin rețele submarine reziliente de energie și date.

PILONUL SPIRITUAL: „HERITAGE ECONOMICS”¹ CA MODEL DE SUSTENABILITATE SOCIALĂ 

Un parteneriat durabil nu se poate menține pe termen lung exclusiv prin conducte tehnice sau acorduri financiare, el are nevoie de o bază solidă de valori și respect reciproc. Pentru Georgia, dimensiunea spirituală și tradițiile creștine multiseculare nu reprezintă piese pasive de muzeu, ci o resursă activă pentru reziliența macroeconomică națională, integrată în conceptul modern de Heritage Economics [6].

Rolul valorilor tradiționale în microeconomia durabilă:

• Stabilitate demografică și conservare rurală: Moștenirea spirituală a Georgiei este strâns legată de rețeaua sa de așezăminte istorice și mănăstiri, situate adesea în regiuni muntoase izolate (precum Svaneti sau Kazbegi). Aceste centre funcționează ca nuclee de economie circulară. Prin încurajarea agriculturii ecologice tradiționale, a apiculturii și a meșteșugurilor, se asigură locuri de muncă stabile pentru populația rurală, prevenind abandonul demografic al acestor zone strategice [6] [11].
• Turismul cultural și de pelerinaj ca model etic: Schimburile tradiționale dintre comunitățile din România și Georgia au evoluat către un turism cultural-spiritual extrem de respectuos cu mediul înconjurător. Spre deosebire de turismul de masă, care pune presiune pe resurse, vizitatorii atrași de patrimoniul istoric și sacru au o putere de cumpărare ridicată, sprijină direct micile afaceri de familie și contribuie la conservarea siturilor protejate internațional, îndeplinind standardele stricte ale ONU pentru turism responsabil [6].

Figura 4: Catedralei Svetitskhoveli, Georgia
Figura 5: Mănăstirea Samtavro, Georgia

Dezvoltarea durabilă nu se reduce la infrastructuri din beton, oțel sau cupru. Ea necesită o infrastructură umană capabilă să gestioneze și să inoveze aceste sisteme. 

În acest sens, componenta de spiritualitate și de cultură, se materializează practic prin diplomația academică și științifică dintre România și Georgia.

Parteneriatul dintre universitățile românești (în special cele din centre precum București, Iași, Constanța sau Cluj-Napoca) și instituțiile de învățământ superior din Tbilisi sau Batumi reprezintă un motor de creștere pe termen lung. 

Aceste parteneriate se dezvoltă pe câteva paliere esențiale:

• Cercetarea comună în domeniul ecologiei marine: Universitățile colaborează pentru monitorizarea biodiversității Mării Negre în contextul instalării cablurilor submarine, asigurându-se că impactul asupra ecosistemului fragil este minim.
• Programe de mobilitate (Erasmus+) și studii de securitate: Schimburile de studenți și profesori creează o masă critică de specialiști care înțeleg realitățile geopolitice ale ambelor spații. Tinerii georgieni care studiază în România devin ambasadori culturali, consolidând legătura istorică inițiată de Antim Ivireanul.
• Prezervarea patrimoniului vernacular digital: Proiecte comune de scanare 3D și arhivare digitală a bisericilor de lemn din România și a mănăstirilor de piatră din Georgia, protejând memoria culturală în fața riscurilor climatice sau seismice.

Prin urmare, spiritualitatea nu este o privire nostalgică spre trecut, ci o resursă dinamică. Ea creează capital de încredere reciprocă, element fără de care nicio investiție economică, nu ar putea rezista pe termen lung.

CONCLUZII: SINTEZA PARTENERIATULUI GEOECONOMIC ȘI SPIRITUAL

Pentru corpul diplomatic și analiștii de politici publice, concluziile acestui studiu pot fi sintetizate în trei puncte fundamentale, menite să ghideze acțiunea strategică viitoare:

1. Georgia ca partener strategic indispensabil 

Relația bilaterală formalizată între București și Tbilisi demonstrează că Georgia nu mai este doar un vecin la granița estică a Mării Negre, ci un actor pivot în arhitectura extinsă de securitate și cooperare euro-atlantică. 

Susținerea parcursului european al Georgiei reprezintă o prioritate de prim rang pentru diplomația română, oferind un model de cooperare bilaterală bazat pe încredere reciprocă și obiective pe termen lung.

2. Dezvoltarea durabilă prin fuziunea dintre economie și infrastructură verde 

Succesul economic al axei transmaritime nu se mai măsoară doar în profituri financiare imediate, ci în capacitatea de a genera energie curată și rute logistice imune la șocurile geopolitice. Proiectul cablului submarin semnat în 2026 reprezintă excelența în materie de Green Statecraft, dovedind că interesele macroeconomice ale României și Georgiei sunt perfect aliniate cu politicile de mediu ale Uniunii Europene.

3. Spiritualitatea ca ancoră și motor al sustenabilității 

Cea mai important exemplu oferit de acest parteneriat este că modernizarea tehnologică și progresul economic nu trebuie să ducă la pierderea identității naționale. Prin intermediul Heritage Economics, Georgia demonstrează cum valorile creștine tradiționale, agricultura ecologică de mici dimensiuni și turismul cultural pot fi transformate în piloni de stabilitate socială, coeziune și branding etic pe arena globală. 

BIBLIOGRAFIE

[1] Bui D.D., Nguyen T.V.H., Nguyen T.H.H., Heritage Economics and Heritage Benefit Optimization, International Journal of Economics, Business and Management Research, ISSN: 2456-7760, vol. 4, no. 04, 2020, https://ijebmr.com/uploads/pdf/archivepdf/2020/ijebmr_530.pdf (accesat în data de 24.05.2026).

[2] C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A., Comunicat de Presă, Transelectrica și Georgian State Electrosystem își consolidează cooperarea pentru dezvoltarea Proiectului Cablu Submarin în Marea Neagră, 04 februarie 2026, https://web.transelectrica.ro/noutati/noutati/647_2026.02.04_18-25-23.pdf (accesat în data de 24.05.2026).

[3] C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A., Încheiere Memorandum de Înțelegere cu Georgian State Electrosystem JSC (GSE) pentru Proiectul de interconexiune Georgia-România Cablu Submarin în Marea Neagră, Raport curent din data de 4 februarie 2026, https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/SelectedData/NewsItem/TEL-Incheiere-Memorandum-Proiect-de-interconexiune-Georgia-Romania-Cablu-Submarin/01315 (accesat în data de 24.05.2026).

[4] C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A., Rapoarte 2026, https://www.transelectrica.ro/ro/web/tel/rapoarte-2026 (accesat în data de 24.05.2026).

[5] Georgian Ecotourism Association, Ecotourism Strategy For Georgia 2020 – 2030, https://ecotourism.ge/wp-content/uploads/2023/02/Ecotourism-Strategy-for-Georgia-2020-2030.pdf  (accesat în data de 24.05.2026). 

[6] Georgian National Tourism Administration, Green Tourism in Georgia. 12 portraits of Practitioners, https://api.gnta.ge/storage/files/doc/green-tourism-in-georgia.pdf (accesat în data de 24.05.2026).

[7] Grigorescu R., Economic Intelligence and National Security: Towards the Development of the Cooperation Between the Business Community and the Public Sector, Romanian Intelligence Studies Review, e-ISSN: 2783-9826, no 21/2019, pg. 269-281, 2019, https://www.animv.ro/wp-content/uploads/2022/04/15_Razvan-Grigorescu.pdf  (accesat în data de 24.05.2026).

[8] Guvernul României, Declarația Comună privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Georgia, semnată la București la 11 octombrie 2022, http://www.mae.gov.ro/sites/default/files/file/anul_2022/2022_pdf/joint_declaration_strategic_partnership_22_10_21.pdf (accesat în data de 24.05.2026).

[9] Guvernul României, Georgia, https://mae.ro/bilateral-relations/4509 (accesat în data de 24.05.2026).

[10] Guvernul României, Relația specială dintre România şi Georgia, https://www.mae.ro/node/53014 (accesat în data de 24.05.2026).

[11] ICBSS – International Centre for Black Sea Studies, Cultural Diversity in the Black Sea region, May 2024, https://icbss.org/drops-of-knowledge-cultural-diversity-in-the-black-sea/ (accesat în data de 24.05.2026).

[12] ICBSS – International Centre for Black Sea Studies, Drops of Knowledge – Discovering Black Sea Fact & Figures, May 2024, https://icbss.org/drops-of-knowledge/ (accesat în data de 24.05.2026).

[13] Ministry of Economy and Sustainable Development of Georgia, A Tourism Strategy for Georgia – New Path Ahead, 07 December 2015, https://documents1.worldbank.org/curated/en/099653302132340510/pdf/IDU03dc339ee0759304f2d08bf70c03811367b5a.pdf (accesat în data de 24.05.2026).

1. Economia Patrimoniului este ramură a științei economice care se ocupă cu evaluarea, gestionarea și dezvoltarea durabilă a activelor culturale și istorice ↩︎