de Alexandru Petrescu,
președinte al Autorității pentru Supraveghere Financiară
Digitalizarea nu mai este o promisiune pentru viitorul serviciilor financiare. Ea schimbă deja modul în care oamenii economisesc, investesc, se asigură sau își administrează pensiile private. Produsele financiare sunt accesibile prin telefon, deciziile se iau în câteva secunde, iar volume uriașe de date pot fi analizate aproape instantaneu. Pentru consumatori, această transformare înseamnă acces și rapiditate. Pentru instituțiile financiare, înseamnă eficiență și posibilitatea de a construi servicii mai bine adaptate nevoilor individuale.
Inteligența artificială accelerează această schimbare. În asigurări, algoritmii pot contribui la evaluarea riscurilor, detectarea fraudelor sau soluționarea mai rapidă a daunelor. Pe piețele de capital, tehnologia permite analiza unei cantități de informații imposibil de procesat exclusiv prin mijloace tradiționale. Ar fi o eroare ca autoritățile de supraveghere să privească aceste evoluții cu o suspiciune reflexă. Inovația trebuie înțeleasă înainte de a fi reglementată și trebuie însoțită responsabil, nu blocată.
În același timp, tehnologia schimbă și natura riscurilor. Un algoritm poate reproduce sau amplifica erori, poate genera decizii greu de explicat, iar utilizarea masivă a datelor ridică probleme privind calitatea informației, securitatea cibernetică și protecția consumatorilor. Pe o piață profund digitalizată, un incident tehnologic se poate propaga cu o viteză mult mai mare decât în trecut. De aceea, transparența, guvernanța algoritmilor, controlul uman și reziliența operațională devin componente ale încrederii financiare.
Pentru ASF, provocarea majoră este ca supravegherea să evolueze în același ritm cu piețele pe care le supraveghează. Nu putem supraveghea economia digitală exclusiv cu instrumentele administrative ale economiei analogice. Avem nevoie de o supraveghere bazată tot mai mult pe date, de instrumente SupTech capabile să identifice rapid anomalii și comportamente de risc, de automatizarea unor procese și de o capacitate mai bună de analiză predictivă. Tehnologia trebuie să devină un instrument al supraveghetorului.
Pentru ca astfel de proiecte să poată fi transformate din obiective în soluții concrete, Autoritatea are nevoie de profesioniști cu un nivel ridicat de competență, capabili să înțeleagă atât mecanismele piețelor financiare, cât și complexitatea noilor tehnologii. Calitatea supravegherii va depinde tot mai mult de calitatea expertizei pe care reușim să o construim și să o păstrăm în interiorul instituției. Numai prin investiția constantă în oameni, competențe și specializare vom putea răspunde adecvat provocărilor unei piețe financiare aflate într-o transformare accelerată.
Cred că un principiu trebuie păstrat indiferent cât de sofisticată devine tehnologia. O decizie care afectează drepturile și interesele oamenilor trebuie să rămână explicabilă, responsabilă și supusă controlului uman. În finanțe, eficiența nu poate fi desprinsă de încredere. Un serviciu poate fi instantaneu, un algoritm poate fi spectaculos, iar o platformă poate funcționa impecabil tehnic, dar valoarea lor reală se măsoară prin siguranța oferită celui care își investește economiile, cumpără o poliță sau contribuie la o pensie privată.
Digitalizarea nu diminuează rolul supravegherii financiare. Îl face mai complex și mai important. Misiunea noastră este să construim o supraveghere suficient de modernă pentru a înțelege tehnologia și suficient de solidă pentru a apăra principiile care nu se schimbă odată cu ea. Inovația poate transforma piețele financiare, însă încrederea rămâne infrastructura lor fundamentală.
