Comisia Europeană a decis să trimită Slovacia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a pus în funcțiune sistemul electronic necesar gestionării declarațiilor de depozitare temporară pentru mărfurile neunionale sosite pe cale aeriană. Termenul extins pentru implementarea sistemului a fost 31 decembrie 2023, iar executivul european spune că obligația nu a fost îndeplinită nici după declanșarea procedurii de infringement în 2025.
Pe scurt
-
Procedura INFR(2025)2021 privește sistemul electronic pentru declarațiile de depozitare temporară aferente mărfurilor neunionale sosite în UE pe cale aeriană.
-
Statele membre vizate de derogarea temporară puteau continua să folosească alte mijloace până la 31 decembrie 2023 pentru transportul aerian, după care sistemul electronic trebuia să fie operațional.
-
Comisia a trimis Slovaciei o scrisoare de punere în întârziere la 7 mai 2025 și un aviz motivat la 11 decembrie 2025.
-
Depozitarea temporară poate dura maximum 90 de zile înainte ca mărfurile să fie plasate într-un regim vamal sau reexportate. Cele 90 de zile nu reprezintă termenul acordat Slovaciei pentru construirea sistemului IT.
-
Sesizarea CJUE nu este o condamnare deja pronunțată. Curtea urmează să stabilească dacă Slovacia și-a încălcat obligațiile din dreptul UE.
Sistemul vizat de procedură gestionează electronic informațiile despre bunurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii Europene din afara UE, sunt prezentate autorităților vamale și rămân pentru o perioadă în depozitare temporară înainte de a primi o destinație vamală definitivă.
În acest interval, bunurile nu sunt încă plasate, de exemplu, în liberă circulație, tranzit, antrepozitare vamală sau alt regim aplicabil. Ele pot fi și reexportate în afara Uniunii. Autoritățile vamale trebuie să păstreze posibilitatea de a le identifica și supraveghea până când situația lor este regularizată.
Codul vamal al Uniunii prevede că mărfurile neunionale prezentate în vamă trebuie să fie acoperite de o declarație de depozitare temporară. Documentul conține informațiile necesare pentru aplicarea regulilor de supraveghere vamală și permite verificarea faptului că bunurile sunt ulterior plasate într-un regim vamal sau reexportate.
Digitalizarea acestei declarații face parte din tranziția către un mediu vamal electronic comun în UE. Codul vamal obligă statele membre și Comisia să dezvolte, să întrețină și să utilizeze sisteme electronice pentru schimbul și stocarea informațiilor vamale.
Pentru depozitarea temporară, dezvoltarea sistemelor naționale a întâmpinat întârzieri în mai multe state. În februarie 2023, Comisia a permis unui grup de state, printre care și Slovacia, să continue temporar utilizarea procedurilor existente și a altor mijloace decât sistemele electronice armonizate prevăzute de Cod.
Pentru mărfurile introduse în Uniune pe cale aeriană, această derogare putea fi utilizată cel târziu până la 31 decembrie 2023. Pentru alte moduri de transport, termenul derogatoriu a fost stabilit separat până la sfârșitul lui februarie 2024. În cazul aflat acum în fața CJUE, problema invocată de Comisie privește exclusiv sistemul pentru transportul aerian.
Decizia din 2023 care a permis perioada suplimentară explica întârzierile prin dificultățile întâmpinate de state în dezvoltarea sistemelor IT. Ea includea Slovacia între statele cărora li se acorda timp suplimentar pentru adaptarea sistemelor de depozitare temporară la cerințele Codului vamal.
După expirarea termenului, Comisia a constatat că sistemul slovac nu fusese pus în funcțiune conform obligațiilor europene. În mai 2025, Bratislava a primit o scrisoare de punere în întârziere, prima etapă formală a unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Comisia a trecut la următoarea etapă în decembrie 2025 și a transmis Slovaciei un aviz motivat. Documentul reprezintă solicitarea formală prin care executivul european prezintă încălcarea pe care consideră că a identificat-o și acordă statului posibilitatea de a se conforma înainte ca dosarul să ajungă la Curte.
Executivul european spune acum că Slovacia nu a remediat încălcarea și a decis sesizarea CJUE. Comunicarea Comisiei nu prezintă în detaliu argumentele transmise de autoritățile slovace în răspunsurile lor și nici un calendar alternativ propus de Bratislava pentru finalizarea sistemului.
Sistemul nu are numai o funcție administrativă pentru depunerea declarațiilor. Potrivit Comisiei, el permite autorităților vamale să urmărească bunurile din momentul în care acestea intră în Uniune și până când sunt plasate sub un regim vamal sau sunt reexportate. În timpul depozitării temporare pot fi efectuate și controale privind interdicțiile și restricțiile prevăzute de legislația europeană și națională.
Depozitarea temporară nu trebuie confundată cu posibilitatea de a păstra bunurile timp de 90 de zile fără supraveghere vamală. Codul vamal stabilește că bunurile rămân sub control vamal pe durata acestei perioade și pot fi păstrate numai în spații autorizate sau în alte locuri aprobate de autoritățile competente.
Limita de 90 de zile se referă la durata maximă în care bunurile pot rămâne în acest statut. Înainte de expirarea perioadei, ele trebuie plasate sub un regim vamal sau reexportate. Termenul nu are legătură cu data la care statele membre trebuiau să finalizeze sistemul electronic, care pentru transportul aerian a fost 31 decembrie 2023.
Problema Slovaciei face parte dintr-un proces mai amplu de digitalizare a administrațiilor vamale europene. Raportarea Comisiei privind implementarea sistemelor Codului vamal arată că proceduri similare au fost lansate în 2025 și împotriva altor state pentru întârzieri ale sistemelor de depozitare temporară sau ale altor componente informatice vamale.
Faptul că un stat este trimis la CJUE nu înseamnă că acesta a fost deja condamnat. Comisia formulează acuzația privind neîndeplinirea obligațiilor, iar Curtea trebuie să decidă dacă încălcarea există.
Dacă CJUE confirmă poziția Comisiei, Slovacia va avea obligația să ia măsurile necesare pentru executarea hotărârii. Comunicarea din 1 octombrie nu anunță o amendă împotriva statului slovac, iar eventualele sancțiuni financiare presupun condiții și etape juridice distincte.
