Alegerile parlamentare anticipate din Kosovo din 7 iunie s-au desfășurat calm, ordonat și profesionist, fără incidente majore, însă campania a fost marcată de folosirea resurselor administrative în condiții considerate de observatori favorabile partidului aflat la guvernare, de o scădere puternică a participării și de proliferarea conținutului politic generat sau manipulat cu inteligență artificială. Concluziile apar în raportul de observare electorală prezentat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de raportorul Iulian Bulai.
Pe scurt
-
APCE spune că administrația electorală a gestionat eficient scrutinul, mecanismele de soluționare a contestațiilor au funcționat, iar alegătorii și-au putut exercita liber dreptul la vot.
-
Raportul constată însă un teren de competiție inegal, după ce guvernul interimar a anunțat înaintea alegerilor plăți financiare pentru anumite categorii de cetățeni și subvenții pentru rutele aeriene folosite de diasporă.
-
Participarea a coborât la 37,03%, față de aproximativ 45% la alegerile din decembrie 2025 și 46,44% în februarie 2025.
-
Monitorizarea citată de APCE a identificat 56 de incidente online în primele cinci zile ale campaniei, dintre care 35 au implicat discurs instigator la ură, aproape jumătate vizând femei din politică.
-
Raportul cere reguli împotriva folosirii resurselor publice în avantaj electoral, transparență mai mare a finanțării campaniei și o capacitate instituțională mai bună de a răspunde deepfake-urilor și dezinformării generate cu IA.
Raportul APCE descrie ziua votului drept bine organizată. Echipele de observatori au constatat că secțiile vizitate au funcționat în general profesionist, într-o atmosferă calmă, iar Comisia Electorală Centrală și personalul electoral au gestionat procesul fără probleme majore. Mecanismele de contestație electorală sunt de asemenea evaluate favorabil, raportul observând o scădere a numărului de plângeri și soluționarea acestora în termenele prevăzute de lege.
Această evaluare pozitivă a administrării tehnice este însoțită însă de o listă de probleme structurale. Una dintre cele mai importante privește condițiile de competiție dintre partide. Raportul notează că guvernul interimar a luat în apropierea scrutinului decizii privind plăți financiare unice către diferite categorii de cetățeni și subvenționarea unor rute aeriene destinate diasporei.
APCE relatează că mai mulți interlocutori ai delegației au considerat aceste măsuri o folosire a resurselor administrative care estompează granița dintre politica publică și interesul electoral. Raportul nu contestă că asemenea decizii pot avea o justificare de interes public, dar afirmă că momentul în care sunt adoptate poate crea un avantaj pentru cei aflați la putere și poate afecta percepția asupra echității competiției.
Pe această bază, observatorii recomandă introducerea unor reguli explicite care să interzică folosirea fondurilor publice, comunicării guvernamentale și deciziilor privind beneficii publice în scop partizan în perioadele electorale. Raportul cere și supraveghere independentă și sancțiuni efective pentru cazurile în care resursele administrative sunt folosite în avantaj electoral.
Campania este descrisă drept competitivă și în general calmă, dar lipsită de dezbateri politice consistente. Mesajele s-au concentrat în principal pe salarii, pensii, ajutoare sociale, infrastructură și energie, fără suficiente detalii privind costurile și finanțarea măsurilor. APCE observă și absența dezbaterilor directe între candidații pentru funcția de prim-ministru, considerând că acest lucru a redus posibilitatea alegătorilor de a compara alternativele politice.
O altă problemă este finanțarea campaniilor. Organizația Democracy in Action, citată în raport, a identificat cheltuieli de peste 100.000 EUR pentru publicitate politică pe platformele Meta numai în ultima săptămână a campaniei. APCE consideră că regulile privind transparența finanțării partidelor, cheltuielile electorale și declarațiile de avere ale candidaților trebuie consolidate.
Raportul acordă un spațiu important campaniei digitale. Observatorii afirmă că inteligența artificială a fost folosită tot mai mult pentru producerea de materiale de dezinformare politică, inclusiv imagini generate artificial, videoclipuri manipulate și afirmații fabricate despre candidați din mai multe partide.
Monitorizarea Democracy in Action a identificat 56 de incidente online în primele cinci zile ale campaniei. Dintre acestea, 35 au fost clasificate drept discurs instigator la ură, iar aproape jumătate au vizat femei din politică. Raportul indică imaginea manipulată, deepfake-urile, șantajul și limbajul sexist printre formele de violență digitală observate împotriva femeilor implicate în viața publică.
APCE subliniază că problema nu este limitată la un singur partid. Materialele manipulate și afirmațiile false au vizat candidați din principalele formațiuni politice, iar raportul consideră capacitatea instituțională de reacție insuficient dezvoltată. Autoritățile electorale, organismele de reglementare a mass-mediei, platformele digitale și organizațiile societății civile sunt încurajate să coopereze mai sistematic pentru identificarea și gestionarea acestor amenințări.
Raportul recomandă adoptarea unor modificări ale legislației penale care să acopere explicit forme de violență cibernetică precum urmărirea online, incitarea la ură și distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime, inclusiv a conținutului produs cu inteligență artificială. Amendamente în această direcție au fost propuse în 2024, dar nu au fost adoptate.
Participarea femeilor rămâne o altă problemă. Din cei 917 candidați certificați pentru scrutin, 314, adică 34%, au fost femei. Proporția depășește ușor pragul minim de 30% prevăzut pentru listele electorale, dar prezența femeilor în dezbaterile televizate a fost mult mai redusă, în jur de 20%.
APCE semnalează și diferența dintre legea privind egalitatea de gen, care prevede o reprezentare de cel puțin 50%, și legea electorală, care stabilește o cotă minimă de 30% pe liste. Problema a fost sesizată Curții Constituționale și nu fusese soluționată la momentul elaborării raportului.
Accesibilitatea scrutinului rămâne de asemenea incompletă. Aproximativ 19% dintre centrele de votare nu ofereau condiții adecvate pentru persoanele cu dizabilități fizice. Introducerea pentru prima dată a votului la domiciliu pentru persoanele cu vârsta de cel puțin 80 de ani este evaluată pozitiv, dar APCE cere o soluție mai sistematică pentru accesul fizic la secțiile de vot.
Participarea generală a fost de 37,03%, semnificativ sub nivelurile înregistrate la scrutinurile parlamentare recente. APCE leagă scăderea și de faptul că alegătorii au fost chemați la urne de trei ori într-un interval de aproximativ 16 luni și avertizează asupra unei oboseli electorale și a scăderii încrederii în capacitatea partidelor de a produce instituții funcționale.
Rezultatele certificate au menținut Vetëvendosje drept cea mai mare formațiune din Adunare, cu 53 dintre cele 120 de mandate. PDK a obținut 22, LDK 18 și AAK șapte, restul mandatelor revenind formațiunilor care reprezintă diferitele comunități.
Raportul nu se limitează însă la rezultatul scrutinului. APCE consideră că problema de fond este transformarea rezultatului electoral în instituții funcționale și avertizează că repetarea alegerilor nu rezolvă automat blocajele politice dacă partidele nu ajung la compromisuri privind formarea și funcționarea instituțiilor.
Documentul a fost elaborat de comisia ad hoc a Biroului APCE sub responsabilitatea raportorului Iulian Bulai, parlamentar român din grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa. Delegația a observat scrutinul din 7 iunie în Pristina și alte 17 localități, iar raportul final a fost prezentat în sesiunea APCE de la sfârșitul lunii septembrie.
Conform practicii Consiliului Europei, toate referirile APCE la Kosovo sunt făcute cu respectarea Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și fără a prejudicia pozițiile privind statutul Kosovo.
