de Răzvan Cătălin Dobrea,
profesor universitar, Facultatea de Management a Academiei de Studii Economice din București
Dezvoltarea personală și profesională a tinerilor, în contextul provocărilor educației moderne, reprezintă un deziderat important al mediului economico-social, aflat într-o permanentă schimbare, dar mai ales într-un proces de identificare a celor mai bune opțiuni și instrumente. Valorificarea optimă a potențialului de creștere și consolidare economică este facilitată de contribuția fiecărei categorii de actori importanți, prin politici publice, prin programe integrate, prin predictibilitate și proiecte sustenabile.
În ansamblul acestor categorii de actori relevanți, tinerii și, mai ales, elevii aflați în diferite cicluri de educație resimt nevoia unor noi sisteme de valori și de motivare, care să depășească limitele efectelor imediate și să ofere încredere, stabilitate, dar mai ales flexibilitate. Educația, puternic influențată de integrarea AI în aproape toate dimensiunile sale, se reorientează spre a furniza tinerilor acel ansamblu de competențe care să le faciliteze integrarea, dar mai ales rezistența și reziliența, într-o piață a forței de muncă globalizate.
Poate, în această direcție, educația financiară să contribuie și să devină un pilon important al acestui demers? Reprezintă, practic, întrebarea la care încercăm să răspundem prin intermediul acestui articol. Argumentele și elementele prezentate au la bază, pe de o parte, experiența acumulată în cadrul Programului Național de Educație Financiară, derulat în anul școlar 2025–2026, la nivelul unor organizații școlare din Municipiul București, iar, pe de altă parte, informațiile colectate din dezbaterile publice organizate, dar mai ales din interacțiunile deschise cu tinerii, doritori de informații și perspective noi.
Educația financiară nu ține în primul rând doar de bani sau de relația cu instituțiile financiar-bancare – pentru tinerii care abia intră pe piața muncii sau își încep viața pe cont propriu, ea trebuie orientată spre crearea unor sisteme de cunoaștere și de încredere în sine și în traseul profesional viitor. Presiunea financiară și lipsa de resurse, manifestate la nivelul sistemului economic național și nu numai, generează, uneori, pentru tineri o anumită stare de teamă și timiditate în cunoașterea aprofundată a cauzelor, dar mai ales a unor potențiale soluții imediate. La toate acestea se adaugă și abundența de informații financiare, accesibile ușor pe diferite canale, dar fără a fi precizate valoarea adăugată și valabilitatea acestora în diferite contexte.
Experiența a evidențiat faptul că educația financiară trebuie orientată multidimensional, dar mai ales adaptată pe cicluri de vârstă ale tinerilor și pe nevoile de cunoaștere ale acestora. Impactul limitat al unor programe de educație financiară este cauzat de abordarea generală, nediferențiată, uneori chiar prea aprofundată și concentrată pe tehnici și instrumente avansate, necorelate cu nivelul de cunoaștere sau de înțelegere al tinerilor.
Formatul clasic educațional pentru cunoașterea financiară poate întâmpina și dificultăți legate de cadrul formal al procesului, concentrat exclusiv pe rezultate și note, și mai puțin pe competențe acumulate. Aceste elemente, și nu numai, au transformat, în anumite cazuri, educația financiară într-o materie de studiu limitată, temporară, fără a fi înțeleasă contribuția și relevanța acesteia pentru viitorul profesional și personal.
În mod evident, există și programe de educație financiară care au performat și au generat un impact deosebit asupra tinerilor, și mai ales asupra comportamentului financiar al acestora, ele fiind rezultatul unor parteneriate durabile, realizate între organizațiile școlare, universitățile cu profil economic, instituțiile financiar-bancare, asociațiile și ONG-urile implicate în domeniu. Astfel de exemple favorabile trebuie promovate și extinse la nivel național, nu doar în sistemul educațional formal, ci mai ales prin programe și proiecte orientate, diferențiate pe cicluri de vârstă, într-un sistem extracurricular.
Cum pot contribui astfel de programe la dezvoltarea personală și profesională a tinerilor? În primul rând, prin promovarea unor principii de disciplină și responsabilitate financiară, însoțite de instrumente și mecanisme de autocontrol. Siguranța financiară pe termen mediu și lung este responsabilitatea fiecăruia și este influențată puternic de toate acțiunile realizate în prezent și în viitorul apropiat.
Transferul de orientare de la acțiunile pe termen scurt la obiective pe termen mediu și lung nu se realizează prin amânare, renunțare sau prin adoptarea unui sistem de constrângeri permanente, care ulterior generează frustrări și reacții adverse. Educația financiară trebuie să promoveze echilibrul și asumarea responsabilității în proiectarea și atingerea nivelului de dezvoltare personală și profesională dorit. Exemple de procese simple și accesibile precum bugetarea, economisirea sau analiza detaliată a unor categorii de cheltuieli curente, prin prisma necesității sau utilității imediate, bazate pe instrumente informatice, asigură tinerilor un plus de cunoaștere și implicare. Pentru facilitățile de investiții disponibile tinerilor, trebuie integrate și promovate dimensiuni precum impactul și sustenabilitatea pe termen lung, explicate într-o manieră adecvată nivelului de cunoaștere, astfel încât acestea să devină practici curente și nu doar concepte abstracte.
O altă contribuție relevantă este legată și de promovarea unui comportament de independență financiară și de capacitatea de asumare a unor decizii viitoare, în condiții de credibilitate profesională. Independența financiară nu trebuie confundată cu izolarea financiară; pentru tineri, aceasta trebuie să determine asumarea unor relații responsabile de parteneriat de tip win-win cu instituțiile financiare – de la administrațiile financiare publice la bănci, la instituțiile de credit nebancare, până la asociațiile profesionale de protecție sau de instruire. Acest ultim demers necesită informare și documentare adecvată, iar ulterior adoptarea unor practici de comportament intuitiv, inovativ, dar ancorat în contextul particularizat al mediului de evoluție.
Gestionarea cu disciplină a propriilor resurse financiare de către tineri transmite implicit angajatorilor semnalul unei persoane organizate, responsabile și de încredere – calități care se traduc direct în credibilitate profesională. Această credibilitate se vede concret: recrutorii și managerii asociază adesea stabilitatea financiară personală cu maturitate decizională, un semnal implicit că persoana respectivă va gestiona la fel de responsabil bugete, proiecte sau resurse ale companiei. În plus, un tânăr profesionist care înțelege mecanismele financiare de bază negociază mai clar, argumentează mai bine deciziile legate de costuri sau investiții și inspiră colegilor și partenerilor un plus de siguranță în relațiile profesionale.
Reziliența profesională a tinerilor se poate configura, în bună măsură, și pe cunoștințe financiare concrete și aplicate. Existența unui fond de urgență sau un buget bine gestionat pot transforma pierderea unui loc de muncă dintr-o criză existențială într-o etapă temporară, ușor de traversat. Viitorii angajați vor fi mai atenți în acceptarea unor locuri de muncă și a condițiilor financiare asociate, vor fi mai riguroși în asumarea unor riscuri și vor putea să-și asume decizii strategice, fundamentate.
Educația financiară solidă poate contribui, în mod real, la stimularea spiritului și a competențelor antreprenoriale ale tinerilor. De altfel, o bună parte dintre tinerii participanți la programele de educație financiară derulate solicită, în mod expres, informații concrete despre modul în care își pot crea și dezvolta propria afacere. Din păcate, dorința acestora este alimentată de informații, uneori deformate, cu privire la statutul și responsabilitățile antreprenorilor, motiv pentru care rata de supraviețuire a organizațiilor economice nou-înființate se află mult sub media europeană. Apreciez că educația financiară trebuie să fie orientată și spre diseminarea și cunoașterea unor informații reale, echilibrate și responsabile din perspectiva unui viitor antreprenor.
Educația financiară dobândită timpuriu devine, astfel, o investiție ale cărei rezultate se văd nu doar în conturi bancare echilibrate, ci și în tineri capabili să își asume cu curaj propriul destin profesional.
