Salariul mediu net a coborât în august la 5.688 de lei, cu 132 de lei sub nivelul din iulie, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică. Față de august 2025, câștigul nominal a urcat cu 5,6%, însă prețurile au crescut cu 6,2%, astfel încât puterea de cumpărare a salariaților s-a redus cu aproximativ jumătate de procent.
Cifrele lunii
Salariul mediu brut a fost de 9.497 lei, în scădere cu 212 lei față de luna precedentă. Indicele câștigului salarial real s-a situat la 99,5% comparativ cu august anul trecut și la 97,5% comparativ cu iulie. INS explică scăderea lunară prin absența primelor ocazionale și a altor beneficii plătite în lunile anterioare, prin reducerea producției și a veniturilor unor companii, precum și prin perioada concediilor, când o parte dintre angajați nu primesc tichete de masă sau alte drepturi.
Privită pe termen lung, imaginea este alta. Raportat la octombrie 1990, salariul real a ajuns la 235,1%, ceea ce înseamnă că un salariu mediu cumpără astăzi de aproape două ori și jumătate mai mult decât la începutul tranziției. Doar că, într-o singură lună, indicele a pierdut șase puncte procentuale.
Harta salariilor urmează harta capitalului
Cele mai mari salarii nete rămân în programare și consultanță IT, 13.010 lei, și în extracția de țiței și gaze naturale, 11.760 lei. Primul sector trăiește în mare parte din exportul de servicii către companii occidentale, al doilea din resursele subsolului românesc, exploatate în bună măsură de grupuri cu acționariat străin. La polul opus, pescuitul și acvacultura, cu 2.998 lei, și alte activități de servicii, cu 2.985 lei, se situează abia puțin peste jumătatea mediei naționale.
Cea mai abruptă scădere lunară a venit din fabricarea autovehiculelor, unde salariul mediu a coborât cu 18,3%. Industria auto românească, construită în jurul unor producători cu centrele de decizie în Franța și în Turcia, reacționează direct la ritmul comenzilor din piețele occidentale. Scăderi între 10,5% și 14% au înregistrat și arhitectura și ingineria, fabricarea altor mijloace de transport, activitățile juridice și de contabilitate, precum și extracția de țiței și gaze.
O economie care câștigă în ritmul altora
Datele lunii august readuc în prim-plan o trăsătură veche a economiei românești, aceea de spațiu intermediar, în care munca și resursele locale se plătesc după calendarul unor centre de putere aflate în altă parte. Salariile cele mai bune depind de clienți din Vest, cele din industrie de comenzile fabricilor-mamă, iar inflația erodează ce rămâne.
Sectorul bugetar a resimțit scăderi mai mici, de 1,1% în sănătate și asistență socială, 1% în învățământ și 0,6% în administrația publică. Creșteri lunare au apărut în jocurile de noroc și pariuri, cu 8%, precum și în producția de film și televiziune, în radiodifuziune, în activitățile sportive și în industria tutunului, cu valori între 3% și 6,5%.
Toate acestea se petrec într-un moment în care negocierile pentru formarea noului guvern continuă fără un deznodământ. Salariul real rămâne, în asemenea perioade, indicatorul care arată cel mai limpede cât din creșterea economică ajunge efectiv în buzunarul oamenilor și cât se pierde pe drum, între marile centre care fixează prețurile și periferia care le plătește.
