Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, alături de inițiativa civică Pentru TINEri, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, al Camerei Deputaților, prin Comisia pentru învățământ, al Pactului Climatic European în România și al UNICEF în România, au lansat pe 13 octombrie 2026, Agenda Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice pentru perioada 2026-2030, un document ce sintetizează rezultatele consultărilor la care au participat peste 1.700 de copii și tineri din întreaga țară și stabilește prioritățile multianuale ale tinerei generații în raport cu politicile de mediu, tranziția verde și negocierile climatice internaționale (COP31).
Evenimentul de lansare a reunit reprezentanți ai Parlamentului României, Guvernului, Președinției, corpului diplomatic, organizațiilor internaționale și societății civile, copii si tineri într-un dialog despre guvernanța climatică, politicile de mediu, participarea civică și rolul tinerilor în procesele decizionale. În deschiderea evenimentului au fost prezenți Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ, Camera Deputaților, Ștefania Simion, consilier de stat pentru mediu, Administrația Prezidențială, Mihaela Frăsineanu, consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului, Andrei Luca, director al Direcției Diplomație Culturală, Educație și Știință, Ministerul Afacerilor Externe, Magali Vuillaume, atașat pentru cooperare instituțională și tehnică, Ambasada Franței în România, Teodora, membră Consiliul Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul (CCT-CM), Raluca Dinu-Paicu, Climate Focal Point, UNICEF în România și Elena-Alexandra Miron, președintă Tineri pentru Sustenabilitate.
Declarații cheie din partea invitaților și partenerilor instituționali:
„Nu putem construi politici de mediu pentru generațiile viitoare fără să le oferim un loc real la masa deciziilor. În septembrie, am făcut un pas important în această direcție, prin lansarea Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul, un mecanism prin care vocea lor poate ajunge direct la Ministerul Mediului. Acum, Agenda Națională 2026-2030 ne arată, prin contribuțiile a peste 1.700 de copii și tineri, care sunt preocupările și așteptările lor: protejarea pădurilor, a apei și a biodiversității, comunități mai bine pregătite pentru efectele schimbărilor climatice și o educație de mediu conectată la realitate. Avem acum atât un cadru de dialog, cât și un set concret de priorități. Următorul pas este să le analizăm împreună și să vedem cum pot fi transformate în măsuri și politici publice. Participarea tinerilor nu trebuie să se încheie odată cu o consultare sau cu lansarea unui document, ci trebuie să devină o parte firească a modului în care luăm decizii”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.
„Eu vă sfătuiesc să vă spuneți părerile, să puneți presiune pe noi. În Parlament vă garantez că există persoane care să răspundă priorităților voastre. Vă asigur că atât în Comisia pentru învățământ, cât și în alte comisii puteți găsi parteneri. Căutați-ne cu idei, căutați-ne cu propuneri. […] Iar când vorbim despre cetățenie în sensul larg al cuvântului, cred că educația privind mediul și clima, adică despre viitorul vostru, trebuie să facă parte din curriculă”, le-a transmis tinerilor participanți Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ, Camera Deputaților.
„Venind din mediul rural, am fost învățată încă de mică să fiu sustenabilă și să înțeleg că avem o singură planetă, care merită să fie protejată. Fiind membră a Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul, am înțeles că fiecare poate face o schimbare care să protejeze planeta. […] Îmi doresc să aduc în atenția publică importanța de a contribui și să combatem dezinformarea privind planeta și prin ce trece aceasta. […] Sunt lucruri mici, tocmai de aceea consider că oricine poate aduce o schimbare de la orice vârstă”, a declarat Teodora, membră a Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul (CCT-CM).
„Cel mai important mesaj transmis este că tinerii și copiii vor să fie ascultați și să participe activ la luarea deciziilor. LCOY reprezintă un pas concret și curajos în această direcție. Astfel de inițiative demonstrează că propunerile copiilor si tinerilor nu rămân simple idei pe hârtie, ci se pot transforma în politici publice și structuri funcționale, amintindu-ne că participarea este un drept fundamental”, a afirmat Raluca Dinu-Paicu, Climate Focal Point, UNICEF în România
„Am construit un proces legitim și structurat, bazat pe consultări reale cu copii și tineri, organizații de tineret și structuri de reprezentare de la nivel local, regional și național, din contexte cât mai diverse. Ne-am dorit ca participarea lor să aibă continuitate și să se transforme în recomandări, mecanisme și rezultate care pot fi urmărite pe termen lung. Agenda Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2026-2030 este rezultatul acestui proces și trebuie să funcționeze ca un instrument de lucru. Consultările ne arată câteva direcții prioritare: educație privind schimbările climatice și mediul mai aplicată, comunități mai bine pregătite pentru fenomene meteorologice extreme, acces la informații clare și bazate pe date, măsuri privind energia, mobilitatea, locuirea și protecția naturii, precum și mecanisme prin care copiii și tinerii să poată participa efectiv la procesele de decizie. În ultimii trei ani am trecut de la consultare la recomandări și apoi la mecanisme concrete, precum Consiliul Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul (CCT-CM). Următorul pas este să urmărim aceste priorități până în 2030, împreună cu ministerele și instituțiile responsabile, și să le conectăm cu participarea României la Conferința Globală a Tinerilor privind Clima (Conference of Youth, COY), la Conferința Părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP) și prin Programul Delegaților de Tineret pentru Climă dezvoltat la nivel de CCT-CM”, a declarat Elena-Alexandra Miron, președintă, Tineri pentru Sustenabilitate
Un program complex: De la guvernanță climatică la ateliere de advocacy local
Programul conferinței a inclus o serie de paneluri de dezbatere și sesiuni de lucru aplicate. În prima parte a zilei, reprezentanții autorităților publice și ai societății civile au dezbătut mecanismele de guvernanță climatică locală și națională, abordând teme precum economia circulară, tranziția energetică echitabilă și adaptarea comunităților la fenomene meteo extreme. În a doua parte a evenimentului, tinerii participanți au fost angrenați în Programul de Mentorat Green ChangeMakers Hub 2.0 pe teme ca ABC-ul advocacy-ului climatic, dezinformarea online și campanii de advocacy.
Provocările prioritare identificate în Consultarea Națională Tinerii și Viitorul Climatic 2.0:
- 76,9% dintre tinerii consultați consideră o prioritare protecția pădurilor, a apei și a biodiversității.
- 90,3% dintre respondenți apreciază răspunsul public drept insuficient sau incomplet.
- 67,5% dintre tineri consideră educația climatică și formarea profesorilor o prioritate.
- 72,8% dintre participanți solicită adaptarea locală la valuri de căldură, inundațiile și seceta tot mai frecvente cauzate de schimbările climatice.
Cele 6 Direcții Strategice ale Agendei 2026-2030
Documentul lansat stabilește 6 priorități de acțiune:
- Educație climatică aplicată în învățământ;
- Adaptare locală/națională și reducerea riscurilor meteorologice;
- Participare semnificativă a copiilor și tinerilor în procesele de decizie;
- Acces la informație de calitate și comunicare publică transparentă;
- Cooperare strânsă între instituții, mediul privat și societatea civilă;
- Legătura cu procesele internaționale de tineret și climă, inclusiv preluarea priorităților naționale de către Delegații de Tineret ai României în drumul spre COP31.
Agenda Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2026-2030, datele consultării și mecanismele de implementare pot fi accesate aici: https://canva.link/ra7xu9oc2fajc1o
