Parlamentul European a refuzat miercuri, 21 octombrie 2026, să aprobe gestiunea bugetului Consiliului Uniunii Europene și al Consiliului European pentru anul financiar 2024. Eurodeputații invocă lipsa cooperării Consiliului, care îi împiedică, în evaluarea lor, să verifice suficient de aprofundat utilizarea fondurilor. Refuzul descărcării de gestiune a fost adoptat prin ridicare de mâini, iar rezoluția cu explicațiile și solicitările Parlamentului a fost votată separat.
Pe scurt
-
Plenul a refuzat, prin ridicare de mâini, să acorde secretarului general al Consiliului descărcarea de gestiune pentru bugetul comun al Consiliului UE și al Consiliului European din 2024. Decizia fusese amânată la 29 aprilie 2026.
-
Rezoluția însoțitoare a primit 434 de voturi pentru, 203 împotrivă și 21 de abțineri. Aceste cifre nu reprezintă rezultatul numeric al votului separat asupra refuzului descărcării.
-
Potrivit rezoluției, Consiliul nu a răspuns unui chestionar cu 103 întrebări și nu a participat la audierea din procedură. Parlamentul a refuzat descărcarea pentru fiecare exercițiu financiar începând cu 2009.
-
Eurodeputații cer reluarea negocierilor pentru un acord obligatoriu de cooperare și, la o viitoare revizuire a tratatelor, clarificarea expresă a competenței de a acorda descărcarea separat fiecărei instituții.
-
Refuzul are consecințe de control și responsabilizare instituțională; nu constituie o constatare de fraudă, nu anulează cheltuielile și nu suspendă automat bugetul sau activitatea Consiliului.
În termeni formali, decizia refuză descărcarea de gestiune secretarului general al Consiliului, responsabil pentru administrarea fondurilor înscrise în secțiunea comună a bugetului celor două instituții. Consiliul European reunește liderii statelor membre și stabilește orientările politice generale ale Uniunii, în timp ce Consiliul UE reunește miniștrii naționali și exercită atribuții legislative și bugetare. Ambele sunt asistate de Secretariatul General al Consiliului.
Votul încheie etapa parlamentară a procedurii pentru exercițiul 2024, după amânarea din 29 aprilie. Comisia pentru control bugetar (CONT) a recomandat refuzul la 1 octombrie, iar al doilea raport, întocmit de eurodeputatul italian Pasquale Tridico, din grupul Stângii, a fost depus la 6 octombrie. Prin votul din 21 octombrie, recomandarea comisiei a devenit decizia plenului.
Rezoluția precizează ce informații a solicitat Parlamentul și unde s-a blocat cooperarea. La 22 septembrie 2025, serviciile parlamentare au transmis Secretariatului Consiliului un chestionar cu 103 întrebări despre execuția bugetului și administrarea instituției. La 3 octombrie 2025, Secretariatul a comunicat că nu va răspunde și că nu va participa la audierea programată pentru 6 noiembrie 2025; potrivit Parlamentului, celelalte instituții invitate au răspuns chestionarelor și au participat la audieri.
Eurodeputații susțin că, în aceste condiții, analiza lor se limitează în mare parte la rapoartele Curții de Conturi Europene, ale Ombudsmanului European și la informațiile publicate de Consiliu. Ei consideră că aceste surse nu înlocuiesc răspunsurile directe și dialogul necesar unei decizii informate. Blocajul este vechi: Parlamentul a refuzat descărcarea de gestiune a Consiliului pentru fiecare exercițiu financiar începând cu 2009.
Descărcarea de gestiune este procedura anuală de control prin care Parlamentul evaluează modul în care au fost utilizate fondurile europene. Conturile, rapoartele de audit și explicațiile administratorilor bugetului îi permit să aprobe gestiunea, să amâne decizia sau să refuze aprobarea. Procedura privește execuția unui buget trecut, nu adoptarea bugetului pentru anul următor.
La originea disputei se află și interpretarea competențelor instituționale. Tratatul privind funcționarea UE prevede explicit acordarea descărcării de gestiune Comisiei, la recomandarea Consiliului. Parlamentul invocă însă și regulile prin care celelalte instituții își administrează propriile secțiuni bugetare, precum și practica acordării separate a descărcării, susținută de Comisie. Consiliul contestă această interpretare și consideră că descărcarea pentru execuția bugetului său ar trebui acordată Comisiei, poziție criticată în rezoluție.
Pentru deblocarea situației, Parlamentul cere reluarea fără întârziere a negocierilor asupra unui acord de lucru obligatoriu privind procedura. Rezoluția solicită implicarea președinților și a secretarilor generali ai celor două instituții și opinii ale serviciilor juridice ale Comisiei și Consiliului despre soluțiile posibile în baza tratatelor actuale. Eurodeputații amintesc că președinția Consiliului își exprimase în mai 2025 disponibilitatea pentru o cooperare pragmatică și cer transformarea acestei intenții în măsuri concrete.
Separat, Parlamentul propune ca o viitoare revizuire a tratatelor să clarifice procedura și să îi recunoască explicit competența de a acorda descărcarea individual tuturor instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. Este o solicitare de reformă, nu o modificare a dreptului în vigoare. Rezoluția cere și separarea mai clară a bugetelor Consiliului European și Consiliului UE, pentru ca cheltuielile fiecăruia să poată fi urmărite.
Observațiile Parlamentului depășesc disputa procedurală. Rezoluția cere transparență și control riguros asupra achizițiilor informatice, migrării către servicii de cloud și consultanței externe, precum și îmbunătățirea reprezentării geografice și respectarea egalității de șanse în administrație. Aceste cereri fac parte din evaluarea gestiunii și nu echivalează, prin ele însele, cu stabilirea unor cheltuieli ilegale.
Refuzul descărcării nu este o hotărâre judecătorească și nu stabilește existența unei fraude ori răspunderea penală a unor funcționari. El nu anulează cheltuielile din 2024 și nu oprește automat finanțarea sau activitatea Consiliului. Efectul său este refuzul aprobării parlamentare a gestiunii, însoțit de presiune pentru măsuri de remediere și cooperare; eventualele constatări administrative sau penale urmează proceduri distincte.
Cele două voturi trebuie citite separat: decizia de refuz a fost adoptată prin ridicare de mâini, iar rezoluția care motivează decizia a primit, prin vot nominal, 434 de voturi pentru, 203 împotrivă și 21 de abțineri. Pentru instituții, următorul pas cerut de Parlament este negocierea unui mecanism care să permită verificarea efectivă a cheltuielilor publice, fără ca vechiul conflict de interpretare să blocheze în continuare controlul.
